824 matches
-
victorioasă și a sentimentului valorii personale. Aceste capacități psihice pot fi puse în evidență prin vizualizare-concentrare a atenției asupra unui eveniment viitor aflat în subconștientul nostru. Deși știința a demonstrat că subconștientul nu face diferența între evenimentele reale și cele imaginate, totuși vizualizarea trebuie să se facă la persoana I și în ajunul cursei: alerg înalt, accelerez și, în final de cursă, mă desprind de departe. 2.6. Factorii condiționali ai calității motrice viteza și formele ei de manifestare Prin urmare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional și lumea fizică). Opera literară se alcătuiește prin convergența a două planuri solidare: planul formei (planul expresiei, lumea verbală) și cel al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
marcate prin „decupajul“ strofic (strofe inegale, de 16, respectiv 4 versuri, cu măsură și ritm variabile, cu rimă împerecheată). Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția neobișnuită a artistului modern, imaginând actul scriiturii întrun uni vers carceral. În acest context, motivul întunericului și motivul singurătății devin simboluri ale condiției
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ce și revelează făptura vinovată, imperfectă, limitată. În primul rând, eul poetic apare ca o ființă captivă întro lume ostilă, fără a renunța însă la actul creator. Discursul său liric nu mai caută acum frumusețea, ci „urâtul“ existențial, fiindcă lumea imaginată pare un univers carceral, în care artistul rămâne, iremediabil, prizonier. În al doilea rând, pentru a exprima această viziune, poetul creează un nou limbaj liric, care contribuie de asemenea la modernitatea acestei poezii. Lexicul poetic își anexează, astfel, „teritorii interzise
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
URSS* și în democrațiile populare*, apoi de către Mao Tzedun în China*, de Kim Ir Sen* în Coreea de Nord, de Castro* în Cuba sau de Pol Pot în Cambodgia khmerilor roșii* - nu trebuie să mascheze nici diversitatea genealogiei sale nici formele multiple imaginate, în secolul XX, de alți revoluționari, de la Rosa Luxemburg la unii altermondialiști contemporani, trecând pe la Antonio Gramsci, Lev Troțki* sau Che Guevara. Au existat și alte comunisme, înainte de Lenin, precum și comunisme opuse lui Lenin, dar toate revendicau „Ideea” comunității bunurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să fie înlocuit cu pozitivul și poeticul cu realul. * Intuiește valoarea activității sociale planificate, baza acesteia fiind alcătuită din les industriels, adică toți oamenii folositori și productivi (muncitori, bancheri, comercianți) aflați în continuu conflict cu feudalii și militarii etc. * Societatea imaginată se va sprijini pe participarea la muncă a tuturor cetățenilor, iar statul va deveni de prisos, dizolvându-se natural în societate. Noua societate se numește sistem industrial, ca expresie a încrederii lui Saint-Simon în forța biruitoare a economiei, singura prin
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fundamentale: a) cine decide?; b) care sunt motivațiile dominante ale deciziei?; c) care sunt instituțiile-cheie ale cadrului în care se adoptă deciziile? Pe baza ansamblului coerent al răspunsurilor-tip la aceste întrebări, se pot desprinde trăsăturile esențiale ale modelelor teoretice (imaginate) ale sistemelor economice, cărora le corespund, în realitate, regimurile economice istorice. În această privință, Raymond Barre distinge trei sisteme economice principale: sistemul economiei naturale, sistemul economiei de piață și sistemul economiei de comandă 1. Aceste sisteme economice s-au realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
căci orice vorbire se realizează despre anumite lucruri sau despre anumite stări de lucruri, iar referenții cuvintelor sînt de cele mai multe ori de natură materială, deși imaginea lor în conștiință reprezintă o formă a idealității și, chiar în cazul unor lumi imaginate, acest criteriu al realității nu se poate eluda. Din acest motiv, orice analiză a sensului este în mod fatal legată de realitate, ceea ce conduce la observarea determinărilor materiale ale limbii, chiar dacă nu s-ar ține cont de latura fizică a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este că această comparație nu sesizează faptul că Internetul stimulează dezvoltarea sferelor macropublice. Există o categorie de beneficiari cu "prezență pe rețea" care folosesc Internetul nu ca navigatori, ci ca cetățeni care inițiază controverse cu alți membri ai unor "comunități imaginate" îndepărtate privind probleme de putere și de principii. Asociația pentru Comunicații Progresive (APC), de exemplu, funcționează ca o rețea mondială de parteneriat, cu membri interesați de furnizarea de servicii de comunicare computerizată, ieftine dar performante, în scopul întăririi rețelei și
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mitologeme puțin răsturnate (cu ecouri blagiene și soresciene). Primele creații sunt ușor neguroase, tentative de evaziune dintr-o lumină aridă de care poeta are oroare. Un vag presentiment al extincției se ghicește în autoironia abia schițată cu care moartea e imaginată ca evadare în oniric (Cărarea pierdută) sau ca zbor nocturn și împlinire nupțială totodată (Nevinovăție). Închipuindu-se oarbă, poeta refuză o realitate dureroasă și plonjează într-o spiritualitate ce nu mai este imanentă, ci paralelă, desprinsă de mundan: „Lăsați lucrurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
recursul la stilul indirect liber etc. Ț. a fost remarcat de la început ca un scriitor care „știe [...] să-și asculte personajele și să le imagineze vorbind” (Mircea Martin). Dar acuitatea observației implică și relieful, pitorescul ori veridicitatea situațiilor și conflictelor imaginate, notabile sub raport sociologic și psihologic. Prozele din ciclul Suburbanele Bucureștilor, apărute împreună cu nuvela Fratele meu geamăn (2002), lărgesc și diversifică galeria personajelor. Aici autorul investighează perioada de tranziție a anilor ’90. Din nou se poate observa că narațiunile constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
gîndește un alt personaj, iar cititorii primesc informații cu privire la acele gînduri, aceștia din urmă ar putea cu ușurință să aștepte prea mult de la un personaj. De exemplu, ei s-ar putea aștepta ca personajul să ia în considerare sentimente doar imaginate, iar în acest caz Steyn va vorbi mai încet, întrucît vocea sa o deranjează pe Ottilia. Dar Steyn nu poate ști acest lucru, pentru că nu se află în cameră sau, în alt caz, pentru că iritarea nu s-ar exprima în
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lucru arată că viteza de execuție a instrucțiunilor este strâns legată de timpul de acces la memorie. De-a lungul timpului, decalajul dintre viteza mai mare a procesorului și cea a accesului la memorie s-a accentuat, astfel că trebuie imaginate mecanisme de acces la memorie care să evite frânarea procesorului. Soluția este de a folosi o memorie de dimensiuni reduse, dar foarte rapidă, numită memorie cache, ca tampon între memoria principală și procesor. Acest lucru este ilustrat în figura 2
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, eului Îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T.
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și flotantă a unor Paul Eluard sau Robert Densos. Dar și, prin unele accente ale discursului, de solemnitățile altui călător vizionar al momentului, Saint-John Perse. El deschide calea poeziei de generoase elanuri umaniste, dominată de lirismul Încrederii Într-un viitor imaginat ca nouă „vîrstă de aur”, spre care va evolua creația de limbă franceză a poetului. Alături de Ulise, Patmos dă Încă o dată măsura talentului major al lui Ilarie Voronca, situîndu-l printre vocile cele mai autentice ale liricii românești din secolul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
capitale cu trîmbițele succesului suind În sînge. Sunt plecările spre satele depărtate ale solitudinii, unde te așteaptă trecerea unui zăgaz mort pe o plută pustie cu chiotele sfîrșind fără răspuns că fluturii Într-o cupă vidă de aer. Sunt plecările imaginate. Sunt plecările din trecut. Sunt plecările care vor veni. CÎt de mult am iubit acel provizorat, acea incertitudine, acea libertate a călătoriei” (Obrazul de cretă). Din acest vast repertoriu de posibilități, „plecările imaginate” sînt cele ce prevalează; nu spre ținuturi
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a lipsi de acasă. În vreme ce basmele lui Propp se desfășoară pe parcursul unor acțiuni consecutive, Evelina este în mare parte o proiecție mentală, îndreptată înainte spre evenimente viitoare posibile dar și înapoi spre evenimente trecute: fapte trecute amintite și viitoare imaginate. De observat cum reveria de debut a eroinei, pînă la propoziția 24, reprezintă o revizuire generală a împrejurărilor trecute, ce influențează situația prezentă a Evelinei. După cum consideră Propp, o povestire trebuie să înceapă cu o situație inițială în care este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
între obiectele focalizate pe care noi, cititorii, le acceptăm ca fiind existente în universul narațiunii și cele pe care le considerăm vise, fantezii sau alte născociri ale imaginației personajului focalizator. Am putea eticheta această distincție drept focalizat real vs. focalizat imaginat (o distincție ușor diferită și mai dificilă decît cea făcută de Bal între focalizații „perceptibili” și „imperceptibili”). Unele narațiuni sporesc nesiguranța noastră, punîndu-ne în situația să ne întrebăm dacă ceea ce este focalizat este real și deci este o posibilă „experiență
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
specială dedicată subiectului, publicată de Fludernik într-un număr special din revista Style (28:3). 4 Articularea textului narativ II Personaj, mediu înconjurător, suspans, film 4.1. Personajul Personajul și tot ceea ce presupune el relativ la sondarea gîndurilor unei alterități imaginate și nu în ultimul rînd a unicității motivelor și diferenței de viziune prezintă probabil cea mai puternică atracție pentru cititorii de romane și proză scurtă. Iar aceasta, dintre toate elementele narațiunii, pare a fi cel mai ostil unei analize sistematice
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
creează și constituie suspansul. Acolo unde apare, suspansul este marcat de textul evaluativ (vezi Labov): descrieri ale stărilor de spirit, ale decorurilor, ale evenimentelor în desfășurare, fără limite temporale clare (cu efecte intensificatoare); secvențe retrospective și prospective, rezultate ipotetice și imaginate, evenimente contemporane, altele decît cele prezentate de linia narativă (cu efecte comparative și corelative); relatări ale cauzelor și motivelor (explicații). Uneori, suspansul poate fi creat prin îndreptarea atenției asupra unor evenimente aparent diferite, ca de exemplu o linie narativă separată
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
coenunțiatorul ține de fapt de non-persoană. Fidelitatea discursului direct Citarea cu ajutorul DD este prezentată uneori ca fiind o restituire exactă a cuvintelor enunțiatorului citat. În realitate, discursul direct nu reproduce obligatoriu cuvintele spuse efectiv; poate fi vorba de o enunțare imaginată, viitoare, interzisă etc. Lui Paul i-ar fi plăcut să-i spună: " ... Cunoști pe cineva care să-ți poată spune: " ... ". Spune-i: În asemenea exemple, problema fidelității față de original este lipsită de sens. Chiar dacă DD raportează cuvinte despre care se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
asigura, în primul rând, integrarea tuturor aferențelor externe (sosind pe calea reticulară, nespecifică, și pe căile specifice talamo-corticale) și interne (hormonale) într-o forță motivațională sexuală. Manifestarea motivației sexuale este realizată numai de către stimuli specifici fini mediului extern, prezenți sau imaginați (în primul rând, de prezența partenerului). Răspunsul organismului la acești stimuli depinde de experiența anterioară, de ereditate și de factori chimici (hormoni sexuali). Factorii chimici nu pot declanșa singuri o stare motivațională, dar o pot facilita sau inhiba. I. Orice
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de marea Idee a istoriei universale. (Este ceea ce fundamentează viziunea organicistă despre statul modern, pentru a cărui unitate ideală merită sacrificată pacea 2.) Faptul pozitiv specific metafizicii hegeliene îl reprezintă principiul reconcilierii (die Versöhnung). Demonstrarea acestui principiu nu trebuie doar imaginată conceptual, ci împlinită prin credința în adevărul care ne face liberi (In. 8,35). Acest adevăr este revelat mai întâi de toate celor „săraci cu duhul”. În privința lui Marx, J. Milbank oferă câteva corecții interpretărilor adesea triviale aduse de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
din afara istoriei, dar nu primordial, ci vag depărtat de momentul zicerii. Mitul instituie, prin rememorarea unor gesturi primordiale, o ordine; b. propune, prin intermediul ficțiunii, un model de comportament ideal, o lume, alta decât cea reală, imediată, o lume dorită, visată, imaginată, construită prin mijlocirea cuvântului. Mitul este un construct cultural cu valoare ideologică, b. - un produs estetic, o operă de artă a cuvântului, menită să emoționeze. O particularitate artistică de prim ordin a b. propriu-zis o constituie amestecul inextricabil dintre realitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]