822 matches
-
neapărat. Condițiile ar putea, de asemenea, să fie satisfăcute și de grupurile mari și de cele mici. Dacă excludem astfel dimensiunea teritorială, întâlnirea indivizilor se poate petrece doar la nivelul reprezentărilor comune, așa cum este în ceea ce Benedict Anderson numește comunitatea imaginată. Acestea nu ar fi comunități imaginare, ele fiind suficient de reale. Existența lor depinde de auto-percepția indivizilor ca fiind legați unii de alții. Oameni care nu s-au întâlnit niciodată pot face aceasta subsumând relaționarea lor anumitor descrieri cum ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
generalitatea elementelor considerate, comunitățile pot fi și parțiale, atunci când criteriul ar fi limba sau orientarea sexuală minoritară. Și acestea ar intra, din punctul nostru de vedere, în ceea ce numim pseudo-comunități, lipsite fiind de dimensiunea spațială și cunoașterea directă, sau comunitățile imaginate, cele la care doar ne raportăm. Spațiul ar putea fi și el considerat un criteriu, dacă nu ar genera aceeași nedeterminare care face să identificăm "comunități" de la nivelul unui cvartal de clădiri sau al unei străzi și până la nivelul global
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și conștiințele individuale, favoriza dimensiunea integrării. Indivizii internalizează în procesul socializării elementele necesare integrării lor în comunitate. Cum aceasta seamănă cu un soi de "programare" a fiecăruia dintre noi, reacțiile au fost multiple. A.P. Cohen pune în evidență aspectul simbolic, imaginat, imaterial al comunității, importantă fiind modalitatea în care membrii comunității înșiși înțeleg comunitatea, și-o reprezintă. În loc să privim comunitatea ca pe un mecanism integrativ, el consideră că este mai potrivit să o privim ca pe un construct agregativ. Astfel, comunalitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Segrestin, 1996). Sensul conceptului de identitate colectivă de la care acest articol pornește este acela de conștiința împărtășită a acelui "noi" dat de apartenența la grup și care își are originea într-o serie de trăsături și experiențe comune reale sau imaginate ale celor ce compun acea colectivitate. Este o accepțiune ce își are originea în conceptele de "conștință colectivă" a lui Durkheim și "conștiință de clasă" a lui Marx, și care este vehiculată în literatura de specialitate actuală ce tratează acest
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Înțeleasă ca modalitate de Învățare, reflecția interioară și abstractă - arată J. Piaget - se distinge ca una dintre cele mai active și mai fructuoase metode, de mare valoare euristică (1972, p. 65)1. Operând În plan interior cu obiecte și fapte imaginate, reflecția este generatoare de noi structuri operatorii și cognitive. Construcțiile deliberate ale gândirii și imaginației sunt de neconceput fără meditație personală. Fără reflecție, nu există cunoaștere, elaborare, creație. Simpla informație lăsată În seama memoriei Încă nu este cunoaștere adevărată; ea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
opțiune - aceea pentru înnoire - nu rezistă decât anevoie. Pentru a-ți lua curajul să încerci ceva nemaivăzut trebui să crezi că acel ceva a fost cândva văzut. Dar vechiul însuși nu e un dat obiectiv, ci trebuie la rândul lui imaginat, reconstruit, chiar în funcție de noul sperat, înainte de a fi restituit ca temelie a acestui nou. Revoluția plutește incert, pentru a spune așa, peste apele a două imaginare, ceea ce nu o împiedică să fie veșnic încredințată că umblă pe continentul a două
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fi siguri de autenticitatea reacțiilor persoanei. Când se pune problema cunoașterii trăsăturilor de caracter, de exemplu, subiecții activează mecanisme de apărare, etalează doar aparențe în spatele cărora ascund trăsăturile autentice. Pentru evitarea acestor neajunsuri s-au înregistrat reacțiile subiecților în situații imaginate, pentru a releva aspecte ale personalității fără ca aceștia să conștientizeze scopul urmărit. În acest fel au apărut și s-au dezvoltat testele proiective, majoritatea bazându-se pe concepții psihanalitice. Dar și aceste instrumente prezintă dezavantaje, deoarece trebuie demonstrată corespondența dintre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
general o neîncredere în fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a judecății critice. Dar, după cum vom vedea atunci când vom studia gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginate. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Această atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați și-ar putea avea originea în existența unor indivizi cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici obligațiile serviciului nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este favorizat de variația experienței, de diversitatea obiectelor sau a situațiilor. La animale, această varietate trebuie să apară cu ocazia unor acțiuni reale. La om, vom vedea, ea poate interveni în mod eficient chiar dacă are loc numai pe planul acțiunilor imaginate. Celelalte două operații generale nu le mai găsim decât la ființele umane. Abstractizarea este o analiză a esențialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relații esențiale dintre obiecte și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care le aducem formei expresiilor prin diferite operații legitime. În fizică, omul de știință trebuie să-și imagineze modificări de ordin experimental ș.a.m.d. Așadar, două aspecte au fost subliniate de logicianul francez: importanța modificărilor, a acțiunilor reale ori imaginate și a percepției, observației rezultatelor obținute. Despre rolul acțiunilor mintale a scris mult psihiatrul și psihologul Pierre Janet, el descriind diferite conduite ale gândirii, în relație cu variate situații. În urma acestor sugestii, cel mai important psiholog al secolului nostru, elvețianul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în clasă, devenind capabil să interiorizeze o convorbire, apoi să-și imagineze o discuție în contradictoriu. Este momentul când el poate să abstractizeze și să generalizeze în mod eficient. Gândirea abstractă se desfășoară de obicei sub această formă de controversă imaginată, sprijinită, din când în când, de evocarea unor fapte sau fenomene concrete. Ilustrul savant H. Helmholtz povestea studenților săi că, după ce găsea soluția la o problemă, începea să-și imagineze cum ar privi-o prietenii săi (oameni de știință), ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
savant H. Helmholtz povestea studenților săi că, după ce găsea soluția la o problemă, începea să-și imagineze cum ar privi-o prietenii săi (oameni de știință), ce obiecții i-ar putea aduce. Și numai când rezolvarea rezista la această discuție imaginată, definitiva textul și-l trimitea efectiv prin poștă, așteptând confirmarea ipotezelor sale. Nivelul acestei dezbateri mentale, interioare, depinde mult de nivelul discuțiilor la care adolescentul și apoi tânărul participă în mod efectiv. Importanța ei este relevată și de ponderea semnificativă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o dată cu o nelămurire în text. Dacă nu pot să-mi răspund întrebării ce-mi apare în minte, recurg la alte cărți sau la discuții cu alte persoane. În mod obișnuit, cele mai multe nelămuriri le rezolv singur, revenind asupra textului. Această discuție imaginată duce la distingerea a ceea ce este esențial de ceea ce este secundar, deci la o temeinică înțelegere. Corelațiile stabilite cu cunoștințele anterioare obligă la o nouă sinteză, la extragerea unui sens global al textului, sesizarea „macrostructurii sale” (Gaonach,D., p. 78
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
punctul de vedere al celuilalt, care poate să le continue, să le îmbogățească (vezi experiența brainstorming-ului). Dar nu e numai atât, așa cum a arătat deja J. Piaget: cooperarea între școlari, schimbul de păreri duce la dezvoltarea capacității de discuție imaginată, esențială în rezolvarea problemelor. Așa cum subliniază W. Doise (p. 127): „Interacțiunea socială devine o sursă de progres cognitiv prin conflictele socio-cognitive pe care le suscită”. Diferențele de opinii, contrazicerile pe planul ideilor facilitează progresul cunoașterii, dezvoltă capacitatea de raționament (rezultă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
educație" Adrian Neculau, Ștefan Boncutc "Adrian Neculau, {tefan Boncu" 1. Psihologia socială școlartc "1. Psihologia social\ [colar\" Psihologia socială a fost definită ca studiul științific al felului în care gândurile, sentimentele și comportamentele indivizilor sunt influențate de prezența reală sau imaginată a altora. Spre deosebire de psihologia generală, cea socială studiază conduita umană luând în calcul influența diferitelor contexte sociale. Ea are o natură empirică, bazându-și concluziile pe observații în situații controlate. Refuzând speculația, psihologii sociali ce lucrează în sfera cercetării fundamentale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ajunge ceea ce visezi.” (James Allen) Se pare că, Într-adevăr, configurarea repetată a unui anumit rezultat, mai Întîi pe acest tărîm nevăzut al ideii, are puterea de a crea apoi, În timp, și acea determinare de a vedea realizat rezultatul imaginat, În practică. Altfel spus, cu cît cutezanța construirii În forul interior a unui vis (proiect) important este mai mare, cu atît și Îndrăzneala de a vedea realizat acel vis, devine mai mare. De aici și recomandarea lui Seneca: „Tot ce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dincolo de diferențele specifice dintre indivizi și dincolo de contextul temporal sau spațial particular. Prezumția metodologică a acestei explicații este analogia dintre individ și stat, conform căreia statul se comportă în arena internațională precum un individ în „starea de natură”, acea stare imaginată precedentă autorității politice și a societății. Deși tehnica acestei analogii este comună tuturor adepților primului nivel de analiză, interpretarea naturii umane și, de aici, a istoriei și a vieții internaționale diferă fundamental între cele două școli de gândire care stau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se explică prin faptul că ceea ce am plănuit, mintea noastră a și realizat În forul ei interior (desigur, În formele sale specifice: simbolizate, ideale), iar spiritul nostru este grăbit să vadă cât mai rapid Înfăptuită și forma materială a proiectului imaginat. Μ Puterile transformatoare ale „extazului”, mai ales ale celui mistic, sunt greu de Înțeles, fiind relativ frecvente relatările despre oameni care, sub influența lui, au realizat cunoscutele suferințe fizice ale lui Iisus pe cruce: cicatrice sângerânde În palme; răni pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
științific, trebuie educați pentru a-l accepta sau dați deoparte. Versiunile cele mai rigide ale modernismului extrem, precum cele aplicate de Lenin și Le Corbusier, se caracterizau prin duritatea olimpiană cu care erau tratați subiecții intervențiilor. Cel mai radical proiect imaginat a fost acela de a „șterge” totul și a o lua din nou de la zero. Astfel, ideologia modernismului extrem tinde să devalorizeze sau să detroneze politica, considerând că interesele politice pot doar să dăuneze soluțiilor sociale concepute de specialiști cu ajutorul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
imagina și altele. Multe se g)sesc în prima parte a acestui capitol, si pe tot parcursul urm)toarelor trei, deși nu întotdeauna le-am etichetat că teste, sau le-am înf)țișat ca atare. Testele pot fi cu ușurinț) imaginate, odat) ce exist) o teorie care s) fie supus) test)rii, fiind ins) dificil de pus în aplicare. Dat) fiind dificultatea test)rii oric)rei teorii, la care se adaug) dificultatea test)rii teoriilor din cadrul unor domenii atât de non-experimentale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
obicei, se ajunge la num)rul dorit al marilor puteri prin proiectarea viitorului în prezent. Cand se va uni Europa ...; dac) economia Japoniei conținu) s) creasc) ...; dup) ce harnicul popor chinez își va fi dezvoltat renumele... . Iar apoi, desi viitorul imaginat se afl) undeva, peste câteva decenii, afl)m c) lumea nu mai este bipolar). O variant) în plus este aceea de a deduce statutul unei alte ț)ri din politica pe care noi o avem fâț) de ea (cf. comentariile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se ivesc modulații diferite ale aceluiași tip de discurs poetic, însoțite de inovații tematice ori de recuzită, de lexic și de intonație. De pildă, în Facerea cortului (1971) se percepe un ermetism neguros, cu sugestii de arhaitate mitică (apocrifă, prebiblică, imaginată plauzibil), în vreme ce în volumul Aproape Omul (1975), un ciclu intitulat Alixăndrii învederează utilizarea, într-un mod foarte personal, a anecdoticii istorice și legendare legate de Alexandru Macedon, iar alt ciclu, Întâie mișcări, e modernist-folclorizant, cu recurs la mitologia pastorală arhaică
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
rezistența împotriva acestora, biserica sub comuniști, schimbările provocate în societate de anul 1989, poziția geopolitică a României la început de mileniu III etc. Așa după cum era de așteptat, având în vedere stadiul cercetărilor, volumul nu putea răspunde la toate problemele imaginate inițial și să conțină analize mai ample pentru cele de față. Asta pentru că, să nu uităm, tomul pe care-l edităm acum e doar produsul primelor investigații, un altul, de sinteză, urmându-i în curând. Cu toate acestea, el constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reprezentant al Marii Britanii în Comisia Europeană a Dunării. Cum va regăsi orașul și, în general, societatea românească după aproape un deceniu și jumătate de la primele contacte - chiar dacă nu ne-am propus să urmărim în paginile de față - poate fi ușor imaginat, citându-i un ultim pasaj dintr-o epistolă: „Pare puțin probabil ca lucrurile să mai continue așa în aceste provincii (subl. ns.). Austria le va anexa, sper“41. Iată, așadar, o altă viziune (epistolară), cu un interpret de altă factură
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
semnificând, în ultimă instanță, rezistența pe care realitatea imediată i-o opune 25. Nu are de-a face cu concretul structurilor sociale ci mai degrabă cu potențialitățile lor26. Ne descrie realul justificându-i, mai curând, imperfecțiunile: situații extreme sunt doar imaginate, puse în scenă și astfel puse la încercare, spre a se arăta că sunt de neconceput 27. De fapt, contradicțiile sunt întrucâtva veridice, dar societățile, asemenea eroului mitic, încearcă să le uite28 sau, în cel mai rău caz, să și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]