1,581 matches
-
face apel la cazul romanului lui Petru Dumitriu, Pasărea furtunii, modificat de cîteva ori, conform amendamentelor impuse de critica "științifică". Se pare că Petru Dumitriu era între cei mai docili executanți în refacerea propriului manuscris. Geo Șerban își amintește: Spontaneitatea imaginativă a scriitorului impresiona pe toți cîți participau la disecarea colectivă a manuscrisului [...]. Opiniilor la obiect, le acorda credit și, calm, se așeza să intervină prompt; ștergea replici, restructura scene, compunea pagini de la capăt, fără să lase aproape nici o urmă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
responsabilități sociale. În sens mai larg, cultivă activismul, inițiativa și spiritul de răspundere, înlesnește efortul individului de a-și asuma roluri socialculturale, în cadrul grupului, transferabile ulterior în viața social -profesională [3]. Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare. Formarea unui comportament civilizat prin respectarea unor norme și reguli morale. În școală, metoda dramatizării constă în interpretarea de către elevi a unor scenete, fabule, povești și povestiri accesibile, referitoare la fapte, evenimente, date
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
banditești. Societatea s-a deschis foarte mult spre sărăcie în dezordinea unor alegeri absurde în parlament ale candidaților de pe locurile 3-4, din rândul cărora ar putea veni un alt președinte al țării. Sintetizând în ultima parte a scrierii sale "valorile imaginative și sensibile" ale modernității postclasiciste, Hazard constata că poezia a fost sufocată de proza abundentă în amuzament, de lipsa tot mai evidentă a transcendenței, a neliniștii și curiozității, de multă imaginație grotescă și sumbră. Pe de altă parte, nevoia psihologică
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
socială a cetății în care s-a născut și format subiectul psihologic. Iar forma pe care o ia această triplă raportare este imaginea și imaginalul, cum propunea Corbin. Visul este forma cea mai expresivă de manifestare a omului creativ și imaginativ. În multe părți din Coran găsim referiri la vis, iar imamii și filosofii islamici au strâns în diferite culegeri cheile viselor. Psihologia occidentală explică rațional sufletul ori îl fundamentează pe percepții, pe când mahomedanii subliniză că el se dezvăluie în viziunile
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
gândire divergentă, gândire direcționată creatoare, gândire laterală, bisociație și altele. Ei insistă și asupra unor condiții ca detașarea emoțională și cognitivă, empatia, adică fuziunea emoțională până la identificarea cu procesul sau fenomenul cercetat; menținerea unei tensiuni emoționale, exprimarea liberă a impulsurilor imaginative. Un alt proces psihic frecvent prezent este imaginația. O întâlnim ca imaginație creatoare, gândire imaginativă de tip autist (interiorizat), experiență imaginativă transliminală, analogii, metafore, simboluri între domenii îndepărtate. Stimularea acestor procese care participă la actele de creație se poate face
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
condiții ca detașarea emoțională și cognitivă, empatia, adică fuziunea emoțională până la identificarea cu procesul sau fenomenul cercetat; menținerea unei tensiuni emoționale, exprimarea liberă a impulsurilor imaginative. Un alt proces psihic frecvent prezent este imaginația. O întâlnim ca imaginație creatoare, gândire imaginativă de tip autist (interiorizat), experiență imaginativă transliminală, analogii, metafore, simboluri între domenii îndepărtate. Stimularea acestor procese care participă la actele de creație se poate face social atât prin cooperare prietenoasă și apropiere umană, cât și prin stări concurențiale ce includ
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
empatia, adică fuziunea emoțională până la identificarea cu procesul sau fenomenul cercetat; menținerea unei tensiuni emoționale, exprimarea liberă a impulsurilor imaginative. Un alt proces psihic frecvent prezent este imaginația. O întâlnim ca imaginație creatoare, gândire imaginativă de tip autist (interiorizat), experiență imaginativă transliminală, analogii, metafore, simboluri între domenii îndepărtate. Stimularea acestor procese care participă la actele de creație se poate face social atât prin cooperare prietenoasă și apropiere umană, cât și prin stări concurențiale ce includ în anumite doze violențele de natură
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în alte forme de studiu s-a cvadrublat; totul pare aici să crească în proporții rapide. Chiar dacă sunt unele îndoieli întemeiate privitoare la calitatea diplomelor, cu greu se poate omite faptul că predarea și învățarea, confruntarea cu cunoașterea și explorarea imaginativă a noilor experiențe facilitează și stimulează reflecția și descoperirea sinelui și a mediului său de configurare. Școlarizarea a devenit factorul determinant al mobilității, astfel că o diplomă universitară obținută și asociată cu competențe atent certificate apare ca un gen de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stimulatori ai „creativității identitare” (cf. J.-C. Kaufmann, op. cit., p. 205). Între forța de „inventare a sinelui” și resursele disponibile, există un raport de proporționalitate directă. Resursele culturale bogate și accesul la „coduri elaborate” de limbaj (B. Bernstein) facilitează prospectarea imaginativă a unor moduri alternative de prezentare și reprezentare ale sinelui, tot așa cum resursele economice mai bogate oferă șanse și posibilități efective de accesare a noilor oportunități și de procurare/folosire a noilor bunuri și servicii. În alternativa opusă, cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trecutul unor coduri generatoare ce au seva secată, fie ca un apel spre temperarea unor dezvoltări ce par cuprinse de un fel de hubris nesățios. Forța reproșului este însă prea redusă în raport cu acea construcție în desfășurare ce se dovedește din ce în ce mai imaginativă ca formă și cuprinzătoare ca extindere. Să lăsăm faptele să vorbească. Vârfuri într-un labirint al cifrelor Dintre componentele societății contemporane, puține pot fi comparate cu educația în privința expansiunii cantitative. Dar de ce ne referim din nou la informații cantitative? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
privind dezvoltarea viitoare a învățământului superior. În prezent, nimeni nu poate propune o agendă integrată a acestor politici fără a răspunde la măcar unele dintre întrebările-cheie despre opțiunile cu care se confruntă universitatea contemporană. Putem admite, pentru ilustrarea unui exercițiu imaginativ, că astfel de întrebări pot fi derivate din cinci dileme luate ca referință: Finanțarea învățământului superior. În ce măsură învățământul superior este un bun public a cărui finanțare trebuie să fie eminamente publică sau un alt gen de bun a cărui finanțare
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
salubre, Mona proiectează deziderativ o aură de iubire asupra unora dintre acestea, deși, paradoxal, ochiul ei critic funcționează fără fisură. Avem de-a face cu un caz interesant, în care excesul de luciditate nu duce la uscăciune, ci sporește capacitatea imaginativă, iar libertinajul face să încolțească dorința de iubire și mister. Nevoia de fantazare ne-o explică personajul însuși, atunci cînd vorbește despre obligația de a purta, din cauza unei forme foarte avansate de miopie, ochelari. Cu ei - spune eroina - "lumea din
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
care definește, în fond, însuși "tradiționalismul" său). Sub titlul Imaginația după canon, sunt abordate poemele din volumul Biserica de altădată, care nu-i pun criticului prea dificile probleme de interpretare. Afirmând, nu fără dreptate, că Ion Pillat este, "structural, un imaginativ legalist", el are cu atât mai multe motive de a vorbi, în legătură cu acest moment al creației, despre "un indice de conformism și chiar de docilitate canonică", desigur, față de ideologia gândiristă. Cum a procedat însă și în capitolele precedente, unde vorbea
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
menține totuși o legătură cu realitatea, și aceasta constituie o trăsătură specifică literaturii spaniole în general și ismelor spaniole în special, de la dadaism, la suprarealism, până la creaționism și ultraism. În opera avangardistă a lui RAMÓN, formele irealiste sau iraționale, zborul imaginativ și fantezia fără frontiere, refuzul normalității, până la alunecarea în absurd nu exclud prezența unei realități concrete, obiectuale și cotidiene, cu lucrurile ei mărunte, kitsch sau pitorești, care este întotdeauna contemplată dintr-o perspectivă insolită. Proza de factură suprarealistă de dificilă
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
rigoare și exactitate analitică, dar asta nu înseamnă că el renunță la anumită prudență în aplicarea metodei, lucru de observat chiar în studiul despre Creangă, unde surprinde încă de la început includerea "scriitorului energic și vioi" în paradigma temperamentelor senzaționale. Spre deosebire de "imaginativi" sau "sentimentali", care pornesc de la idei abstracte în rodirea imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită - crede Iorga - unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea care determină abundența senzorială
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
care este scrisă piesa, diferit de cel al lui Creangă, deși la fel de "cult", de prețios, de ceremonios. Ca Sadoveanu, Iorga își impune și aici o limbă a sa proprie, care se vrea autentică, fiind în realitate artificioasă, lipsită de vervă imaginativă. N. Iorga rămâne primul mare exeget care l-a consacrat pe Ion Creangă în clasicitate. NOTE 1) Năpasta, în "Lupta", VII, nr. 1054/ 18 febr. 1890. Reluat în N. Iorga, Pagini de tinerețe, I, ediție de de Barbu Theodorescu, EPL
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
de concert, Steinway. Aici au evoluat fetele, muzicienele acestui minunat cvartet de coarde, Cvartetul "Psophos", o formație de tineri lansată puternic în ultimii ani în peisajul vieții muzicale europene. Aici am ascultat-o pe pianista Dana Ciocârlie, personalitate neobosită, dinamică, imaginativă și a vieții muzicale actuale. Cultivă un fericit complex al nuanțelor timbral-coloristice atunci cănd prezintă primul caiet de Imagini datorat lui Claude Debussy. Au cântat împreună celebrul Cvintet cu pian de Antonin Dvorak. Este o veche colaborare ce continuă sub
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
Gheorghe Grigurcu 1. În versurile sale ostentativ orînduite în tiparul prozei, Nicolae Sava deplînge civilizația. E o atitudine, desigur, cunoscută, pe care poetul o nuanțează cu o suavitate imaginativă sau cu bruscări modern-scientizante sau pur și simplu cu mici gesturi familiare - toate stigmate ale unei retractilități sufletești. Avem a face cu lirismul unui timid care bravează, inclusiv prin suprimarea semnelor de punctuație, resimțite drept pretențioase, astfel cum un ins
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
scenă deschisă. Deloc orfică, poezia sa e una fiziologică, rezultînd din orientarea organelor senzoriale în dublă direcție, spre exterior pentru a capta datul lumii și spre interior pentru a prelucra datele în chestiune, a le filtra prin alambicul unei percepții imaginative. Văzul, în complicitate cu memoria picturală: "greu de amintire ușor învinețită un tablou de Manet copiat/ stîngaci de un pictor care se inspiră în general din/ peisajul ferestrei deschise mereu același adăugînd de la el/ doar lumina în nopțile în care
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
câteva vorbe și apoi să părăsească mulțumită incinta. După această scurtă întrevedere, pleca spre garsoniera ei ducând cu ea multele întrebări ce căutau cu febrilitate răspunsuri. Simona găsea în amabilitatea și politețea doctorului semne că ea nu-i este indifrentă. Imaginativ se agăța de cuvinte și găsea că nu trebuie irosită nici o clipă în care să-și părăsească demersul său aflat deocamdată în fază de proiect. * Animată de aceste nebuloase gânduri Simona privea adesea orizonturile de la fereastra garsonierei sale de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Cartea orelor". Acest spa?iu magic str?luce?te prin reflexele „ de argint" pe care luna le revărs? asupr?-i, ca ?i cum l-ar Înnobila cu Însemnele sacre ale mitului: „ Virtutea vizual? Închipuie la poetul nostru un imens telescop imaginativ Îndreptat c?tre lumea interspa?iilor ?i a originelor ". (E. Papu) Ins? poetul nu-?i proiecteaz? numai ochiul În acest spa?iu magic, Întrucat elementele vizuale ce-1 populeaz? relev? „o anumit? facultate transgresiv? peste diferitele grani?e ontologice, sem
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cultura să mitic?? ?i filozofic? se echilibreaz? cu propriile-i tr?iri, formând, laolalt? o re?ea original? de arhetipuri. Din acest punct nu r?mane decât ?? disociem Între livrescul refiltrat al mitologiei eminesciene ?i creatul ei, expresia for?ei imaginative a poetului. Fantasia are Întâietate, dar se Întemeiaz? pe un solid suport culturall" . (Noemi Bomher) Se reg?sesc astfel, În mitologia eminescian?, dup? cum afirm? N. Bomher, cele trei categorii apriorice specifice oric?rei mitologii: timp, spa?iu, cauzalitate orfic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Astfel, el dă o versiune românească din Ovidiu (Elegia VII) și o tălmăcire fluentă după Sofocle (Antigona). A mai transpus, în „Liberalul”, o idilă, Milo și Haïdhée de Ghusé Skiro, poet albanez. În proză S. se dovedește a fi un imaginativ, cu predispoziții onirice, și un descriptiv cu o certă vocație a fantasticului. El poate fi considerat un precursor al poemului în proză la noi. SCRIERI: Poezii, București, 1901; Poezii, pref. N. Davidescu, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, [București, 1926
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
François Villon scenariul în cinci acte Balada soartei, ce reconstituie episoade din viața faimosului poet medieval. Textul, urmat de dramă în proza Supremă iertare (alcătuită în 1958, cu un prolog și un epilog în versuri), a rămas în manuscris. Vivacitatea imaginativa a scriitoarei se vădește și în Casă cu minuni, român de o profundă sensibilitate în rememorarea copilăriei, apărut parțial în „Viața românească” în 1930-1931. Traducerile din literatura universală constituie altă componentă a preocupărilor lui V. În stagiunea 1931-1932 a Teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
de un climat democratic, destins, prietenos pentru ca școlarii să-și manifeste nestingheriți spontaneitatea și curiozitatea. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, să le asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor, dar este dator să cultive disponibilități imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major. Cadrul didactic trebuie să devină un model de educație și conduită creativă pentru elevi, „coordonator al activității de învățare”, „specialist în metode de învățare”, „consultant în educație”, deci un orientator
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]