423 matches
-
229, 234, 237, 238, 250, 251, 254, 255, 257, 259, 261-263, 267 imagine descriptivă, 23 imagine primordială, 91, 92 imagine vizuală, 267 imaginea celuilalt, 12, 15, 68, 72, 75, 80, 159, 194, 195, 261 imaginea-lucru, 54 imaginea-obiect, 54 imaginea-subiect, 54 imagologie, 7, 12-14, 66, 67, 69, 74, 78-80, 225, 278, 279, 289, 294 imagologie istorică, 14, 79 imagotip, 67 inconștient, 5, 10, 15, 68, 83, 84, 85, 88, 90, 92, 99, 119, 127, 133, 208, 245, 263 individ, 12, 23, 29
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
descriptivă, 23 imagine primordială, 91, 92 imagine vizuală, 267 imaginea celuilalt, 12, 15, 68, 72, 75, 80, 159, 194, 195, 261 imaginea-lucru, 54 imaginea-obiect, 54 imaginea-subiect, 54 imagologie, 7, 12-14, 66, 67, 69, 74, 78-80, 225, 278, 279, 289, 294 imagologie istorică, 14, 79 imagotip, 67 inconștient, 5, 10, 15, 68, 83, 84, 85, 88, 90, 92, 99, 119, 127, 133, 208, 245, 263 individ, 12, 23, 29, 39, 42, 57, 62, 64, 86, 87, 90, 96, 113, 118, 123, 127
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Cosman, București, Editura Meridiane, 1994, p. 45. 2 Claude Lévi-Strauss, Structural Antropology, New York, Basic Books, 1963, p. 296. 3 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994, p. 55. 4 Ibidem. 5 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura Comunicare.ro, 2006, p. 165. 6 Nelson Goodman, Ways of Worldmaking, Harvard, Harverster Press, 1978, p. 9. 7 "Gândirea primitivă este nu numai incapabilă de a concepe un sistem al spațiului; ea nu poate concepe nici măcar
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
București, Editura Meridiane, 1994, p. 45. 2 Claude Lévi-Strauss, Structural Antropology, New York, Basic Books, 1963, p. 296. 3 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994, p. 55. 4 Ibidem. 5 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura Comunicare.ro, 2006, p. 165. 6 Nelson Goodman, Ways of Worldmaking, Harvard, Harverster Press, 1978, p. 9. 7 "Gândirea primitivă este nu numai incapabilă de a concepe un sistem al spațiului; ea nu poate concepe nici măcar o
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se distanțează de psihologia popoarelor (...) ca și de intellectual history, încă nehotărâtă între istoria ideilor și istoria socială". (Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei:direcții în istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986, p. 13). 139 Oliver Brachfeld, Note sur l'imagologie ethnique, în "Revue de psychologie de people", 1962, nr. 3, pp. 341-349. 140 Oliver Brachfeld face referire în principal la Walter Lippmann și la celebra lui cartea Public Opinion, apărută în 1922. 141 Oliver Brachfeld, op. cit., p. 345. 142 Ibidem
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și la celebra lui cartea Public Opinion, apărută în 1922. 141 Oliver Brachfeld, op. cit., p. 345. 142 Ibidem, p. 346. 143 Aachen Programme of Comparatism este un centru de cercetare coordonat de Hugo Dyserinck la Universitatea din Aachen în cadrul căruia imagologia este considerată ca fiind studiul imaginilor naționale prin intermediul textelor literare. 144 Joep Leerssen, op. cit., p. 23. 145 Hugo Dyserinck, Imagologia comparată, în Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei:direcții în istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986, p. 198. 146 Practic
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
143 Aachen Programme of Comparatism este un centru de cercetare coordonat de Hugo Dyserinck la Universitatea din Aachen în cadrul căruia imagologia este considerată ca fiind studiul imaginilor naționale prin intermediul textelor literare. 144 Joep Leerssen, op. cit., p. 23. 145 Hugo Dyserinck, Imagologia comparată, în Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei:direcții în istoria mentalităților, București, Editura Meridiane, 1986, p. 198. 146 Practic, Dyserinck îi răspunde lui René Wellek, pentru care imaginea unei țări nu poate fi investigată doar cu ajutorul științei literare, fiind
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
susținând că un astfel de raționament nu doar "cuprinde numeroase aspecte care au fost socotite de când lumea incluse în sfera de interese a științei literare, ci și pentru că îmbrățișează aspecte care se dovedesc de la sine a fi literare" (Hugo Dyserinck, Imagologia comparată, în Alexandru Duțu, op. cit., p. 200). 147 Ibidem. 148 "Cine ar dori să stabilească ce rol au jucat anumite reprezentări mentale ale legăturilor dintre firea engleză și cea germană în cadrul acțiunii literaturii engleze (de exemplu, Shakespeare) asupra vieții literare
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Lessing din a șaptesprezecea scrisoare literară (...), așa cum va lua cunoștință de evoluția unei anumite imagini a Angliei la autori ca Breitinger, Klopstock și chiar Gottshed sau Federic al II-lea." (Hugo Dyserinck, op. cit., pp. 201-202). 149 În opinia lui Dyserinck, imagologia este capabilă să elimine "acele reprezentări mentale care îngreunează asemenea înțelegere reciprocă și prin luminile pe care le aruncă asupra acelor procese ideologice care, în trecut, și-au lăsat amprenta și au îngreunat relațiile spirituale dintre grupurile sociale" (Ibidem, p.
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe baza cărora are loc studiul imagologic sunt subiective și schematizate retoric. Tocmai această subiectivitate și natura lor schematică și retorică nu trebuie ignorată, ci trebuie avută în vedere în cadrul analizei (...) Din acest motiv, cei care realizează cercetări în domeniul imagologiei vor fi în primul rând interesați de dinamica dintre imaginile care-l caracterizează pe celălalt (hetero-imaginea) și imaginile care țin de identitatea și percepția de sine a individului (auto-imaginea)." (Ibidem, pp. xiii-xiv). 155 Ștefan Afloroaiei, Lumea ca reprezentare a celuilalt
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
minte. Pentru turcii osmanlîi, bizantinii apăreau ca un popor împărătesc, moștenitori, deopotrivă, ai tradițiilor elenistice, făurite de către Alexandru cel Mare (...). Dar, neîncetatele înfrângeri suferite de bizantibi din partea turcilor (...) și în final cucerirea Constantinopolului (...) a inversat raportul imagologic." (Dan A. Lăzărescu, Imagologia o nouă disciplină de graniță, în "Magazin istoric", anul XXVI, nr. 4 (301), aprilie 1992, p. 56). 176 Ibidem, p. 55. 177 În România, probabil, că primul studiu de imagologie istorică este cel al lui Dan. A. Lăzărescu, apărut în
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
final cucerirea Constantinopolului (...) a inversat raportul imagologic." (Dan A. Lăzărescu, Imagologia o nouă disciplină de graniță, în "Magazin istoric", anul XXVI, nr. 4 (301), aprilie 1992, p. 56). 176 Ibidem, p. 55. 177 În România, probabil, că primul studiu de imagologie istorică este cel al lui Dan. A. Lăzărescu, apărut în revista "Argeșul" în iulie 1967. 178 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit, p. 11. 179 Ibidem, p. 12. 180 Lucian Culda, Sociologia procesual-organică, București, Editura Licorna, 1998; Lucian Culda, Procesualitatea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Editura Licorna, 1998; Lucian Culda, Procesualitatea socială, București, Editura Licorna, 1994. 181 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit., p. 32. 182 Bogdan-Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza imaginii organizațiilor, București, Editura comunicare.ro, 2004, p. 24. 183 Luminița Mihaela Iacob, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003. 184 Ibidem, p. 27. 185 Ibidem, p. 199. 186 Ibidem, p. 200. 187 Jean-Jacques Wunenburger, Viața imaginilor, traducere de Ionel Bușe, Cluj-Napoca, Editura Cartimex, 1998; Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid imaginația, Interviu
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vise, deliruri și artele picturale." (Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. arhetip). 191 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994. 192 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura comunicare.ro, 2004, p. 7. 193 "Revolta omului în fața furtunilor devastatoare, groaza sa în fața elementelor dezlănțuite umanizează furiile naturii și elementul pur fizic devine un zeu mânios." (Carl Gustav Jung, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
deliruri și artele picturale." (Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. arhetip). 191 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane, 1994. 192 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura comunicare.ro, 2004, p. 7. 193 "Revolta omului în fața furtunilor devastatoare, groaza sa în fața elementelor dezlănțuite umanizează furiile naturii și elementul pur fizic devine un zeu mânios." (Carl Gustav Jung, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de Suzana
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
p. 82). 370 În lumea medievală românească pot fi identificate societăți de agricultori și societăți urbane, fiecare cu un orizont de interpretare specific, având acces diferit la resurse și implicit fiind guvernate de interese distincte. Studiul are în vedere perspectiva imagologiei istorice, în cadrul căreia societățile sunt definite în primul rând de provocările cărora trebuie să le facă față, precum și de capacitatea de a se adapta la aceste provocări, în acest sens fiind valorizată structura ocupațională. 371 "Dacă pentru micro-societățile de agricultori
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în laborator prin intermediul observațiilor de teren. Însă, pe măsură ce această alteritate este descoperită în profunzimea ei, încep să apară o multitudine de perspective care nu pot fi descifrate decât prin aplicarea gradelor de alteritate. (Ibidem, pp. 83-86). 394 Luminița Mihaela Iacob, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), op. cit., p. 46. 395 "Diacronic, se poate constata o multiplicare a modalităților de delimitare a alterității; cei ignorați (exclușii istoriei), cei anormali (nebunii), cei puțini (minoritățile etnice, religioase
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
București, Editura ALL, 1998, p. 4. 510 Edmund Husserl, Meditații carteziene, traducere de Aurelian Crăuțiu, București, Editura Humanitas, 1984, pp. 47-125. 511 George A. Kelly, The Psychology of Personal Construct, New York, Norton, 1995, p.103. 512 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura comunicare.ro, 2008, p. 26. 513 În acest sens, Ion Ianoși susține că felul cum individul va defini situațiile pe care le trăiește este tributar felului său de a fi, existând importante diferențe între percepțiile și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Editura ALL, 1998, p. 4. 510 Edmund Husserl, Meditații carteziene, traducere de Aurelian Crăuțiu, București, Editura Humanitas, 1984, pp. 47-125. 511 George A. Kelly, The Psychology of Personal Construct, New York, Norton, 1995, p.103. 512 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, București, Editura comunicare.ro, 2008, p. 26. 513 În acest sens, Ion Ianoși susține că felul cum individul va defini situațiile pe care le trăiește este tributar felului său de a fi, existând importante diferențe între percepțiile și reprezentările
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
527 Shelley E. Taylor, A Categorization Approach to Stereotyping, în David L. Hamilton (ed.), Cognitive Processes in Stereotyping and Intergroup Behavior, Hillsdale, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, 1981, p. 107. 528 Ibidem, p. 110. 529 Luminița Mihaela Iacob, Etnopsihologie și imagologie: sinteze și cercetări, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 184. 530 Ibidem. 531 Gordon W. Allport, The nature of prejudice, Garden City, Anchor Books, 1958, p. 187. 532 Walter Lippmann, op. cit., p. 108. 533 Ibidem, p. 107. 534 Ibidem, p. 108
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
primele trei locuri erau menționate cinstea, hărnicia și ospitalitatea, iar în 1993 ospitalitatea, hărnicia și omenia". (Septimiu Chelcea, Personalitate și societate în tranziție: studii de psihologie socială, București, Editura Știința&Tehnica, 1994, p. 255). -----------------------------------------------------------------------4 1 MORFOLOGIA IMAGINII Fundamente ale imagologiei Introducere O teorie despre imagine, o teorie despre om Imaginea între inconștient și conștient Identitate, alteritate, imagine Imagine, reprezentare, stereotip Concluzii Summary Résumé Bibliografie Indici de termeni Indici de nume Izvoare
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Rusia, Ucraina), reproduceri fotografice (Părintele Arsenie Boca) sau autori de succes (Dan Puric). Majoritatea celor care au studiat comerțul asociat pelerinajului scot în evidență faptul că obiectele cumpărate/vândute în cadrul acestuia au multiple semnificații. David Freedberg, autorul unui studiu de imagologie religioasă, atrage atenția că nu trebuie să se omită analiza „suvenirurilor pioase” cumpărate de pelerini chiar de la locul de pelerinaj și de nicăieri altundeva. Un exemplu ar fi „iconițele- amintire”, atât de răspândite în locuințe, autoturisme, birouri etc. Pele rinii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
încît unii specialiști se întreabă și astăzi dacă, Întruparea întorcîndu-se împotriva ei înseși prin deformare și saturație, imaginea nu va sfîrși prin a-i aduce la idioție chiar și pe cei alfabetizați. Fiecare lucru la timpul său. Sînteți iconofobi și "imagologia" contemporană, cum spune Kundera, vă dezgustă? Fie. Atunci Sfîntul Apostol Ioan vă va recupera cu ajutorul regulilor de calcul. Nu printr-un calcul numeric, nici prin observarea poziției astrelor, ci prin măsura exactă a lucrurilor de aici de pe pămînt. Alexandre Koyré
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
variantă a "locuirii în oglinda neagră" este nemoartea, ilustrată prin poemul Gemenii, unde Brigbel "se divide în două, devenind umbra umbrei sale, iar cele două entități ectoplas matice se luptă între ele pe viață și pe moarte". Discursul exegetic, urmărind imagologia oglinzii în creația eminesciană, se oprește asupra ironiei ca mască strategică, pentru ca în capitolul Universuri recentrate Lumea regăsită să detalieze reflexia, "icoana" din oglindă, "cântarea" oglindită, oglinda onirică, iar în capitolul Universuri recentrate Lumea reinterpretată să vorbească despre osmoza figurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a citi intră în structuri care construiesc o perspectivă critică asupra lecturii, văzute ca simplu automatism, mai ales în spațiul instrucției școlare". În eseul intitulat Imagine, demersul analitic se înscrie pe linia a ceea ce s-ar putea numi rigoarea disciplinei imagologiei: În spațiul poeziei eminesciene, termenul imagine semnifică rareori de sine stătător. De cele mai multe ori, cuvântul în discuție este element component al unei construcții metaforice ori formează sintagme împreună cu diferite epitete sugestive și chiar metaforice". Sunt, așadar, urmărite aceste construcții, punând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]