457 matches
-
de stele or să ne mai ude, Ca să cunoaștem, astfel, nemurirea. Când toate deveni-vor doar cenușă Vom sta alături, recitând poeme Și-n cer se va deschide, brusc, o ușă, Prin care Dumnezeu o să ne cheme. 3 iulie 2011 Imaturitate unii oameni se copilăresc își iau jucăriile pleacă îmbufnați se retrag în cochilia lor ascunși de ceilalți în spatele neputinței acolo rumegă idei nervi frustrări dorințe neîndeplinite vise spulberate frica de interacțiune setea de mărire nejustificată în sufletele lor se depune
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
să-l lăsăm cum e el, altfel Îi forțăm personalitatea“, vorbea Aura. M-a enervat acest mod patetic al ei de a-și da aere de tragi-comediană, mai ales pentru că șefa ASC de grupă m-a acuzat, În apărare, de „imaturitate“ și le-am trântit, nu fără a-i face să creadă inițial că vreau să le spun ceva În legătură cu comportarea mea viitoare (se așteptau să-mi fac autocritica și să-mi iau un angajament): „Bă, zic, voi stați și hamletizați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
carnea. Deși ne chinuie, ne lasă liniștea că putem supraviețui.” Îi zăresc chipul printre steluțe și puncte negre care se plimbă continuu. Mă privește. „-Da, da,”-spune el-„-ești lovit rău. Gestul ăsta inutil te dezvăluie odată în plus. E imaturitate ce-ai făcut. Trăiești și nu înveți nimic. Ai să îmbătrînești degeaba. Pari că devii tu însuți doar cînd spui Nu. Candidă împotrivire de pui. Devii tu însuți abia cînd ești ridicol.” Și-a încărcat o seringă și-mi face
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Anna și pe mama. Ceea ce nu era corect nici față de fete, nici față de mama. O voce micuță din creier mi-a amintit că încercasem să vorbesc cu James și că el îmi spusese că asta e o nouă dovadă a imaturității mele. Ei, probabil că avea dreptate. De obicei așa se întâmplă. Ce rahat, m-am gândit, simțindu-mă din nou rebelă. Iar acum trebuia să încetez să mă mai simt nemulțumită și răzvrătită. Nu mai eram o adolescentă de douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de ani...“ Vocea Adinei sună teatral. Din nefericire pentru un eventual regizor al dramei noastre, eu încă nu m-am gândit cum să-mi petrec cei paisprezece ani și două luni care mi-au mai rămas până la expirarea termenului de imaturitate. Poate că dacă aș fi rupt la timp o curea pe spinarea ei sau dacă, așa cum ne-nvață bunicii, i-aș fi temperat cu focuri de pistol discursurile înfierbântate despre lărgirea drepturilor bănești și scurtarea celor bucătărești, lucrurile ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ion Cantacuzino-1912), tuberculoza (Albert Calmette și Camille Guerin-1921), difteria (Gaston Ramon-1923), poliomelita (Jonas Salk-1953 și Albert Bruce Sabin-1955); descoperirea antibioticelor și chimioterapicelor care au devenit cea mai puternică armă În tratamentul infecțiilor, altădată devastatoare la vârsta copilăriei, accentuate și de imaturitatea imunologică caracteristică vârstei mici; posibilitatea reechilibrărilor hidroelectrolitice și acidobazice pe cale intravenoasă și introducerea schemelor de rehidratare prin perfuzie În stările de deshidratare extrem de frecvente la vârsta mică. De reținut aici că deshidratarea nu este corolarul numai a bolilor digestive (extrem de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acestea și care este o realitate dureroasă a țării noastre este prematuritatea, a cărei pondere a crescut de la 7% Înainte de 1989 la peste 10,5% din numărul nașterilor În prezent. Vulnerabilitatea deosebită a copilului născut Înainte de termen, ce rezultă din imaturitatea lui biologică, ca și riscul sechelelor somatice și mai ales neuropsihomotorii, face ca morbiditatea legată de prematuritate (patologia perinatală) să greveze puternic indicatorul mortalității infantile, concentrând ponderea acesteia În prima lună de viață (47%), extinzându-se mai puțin la vârsta
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fiind diferite În funcție de natura și gravitatea deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți În dobândirea sunetelor vorbirii, În discriminarea lor, slabe achiziții În domeniul ortografiei și citirii. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează În limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. * Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe Întâmpină dificultăți În dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
argumentat, ulterior, diminuarea efectelor instituționalizării și compensarea handicapului afectiv (reușite care s-au constatat chiar din perioada celui de-al doilea an de frecventare a Grădiniței Speciale). Terapia psihologică a constituit o altă strategie esențială pentru diminuarea manifestărilor de tipul imaturității emoționale, instabilității psihice și, în general, al dizarmoniilor existente în planul întregii personalități. Prin aceste două direcții principale de acțiune s a reușit estomparea comportamentelor deviante și optimizarea relațiilor fetiței cu colegii săi, crearea unui confort afectiv și a încrederii
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
spațiilor protejate: școală, casă; manifestă atitudine pozitivă și echidistanță față de toate persoanele din mediile familiare; poate reda expresii ale feței cu semnificații diferite: zîmbet, supărare, uimire, bucurie, oboseală. 5. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintală ușoară pe fondul deficitului auditiv, dislalie polimorfă, imaturitate psiho-emoțională și socială. 6. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului de nivel moderat, datorită deficitului auditiv, comunicare verbală greoaie, vocabular sărac, predomină limbajul mimico gestual. 7. Prognostic: Evoluție lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită ritmului lent de lucru în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
diagnostice medicale: întârziere în dezvoltarea limbajului; stare generală de sănătate: bună; diagnostic psihologic: întârziere ușoară în dezvoltarea psihică pe fondul deficienței auditive și lipsei de stimulare cognitivă, gândire concret intuitivă, memorie mecanică, atenție fluctuantă, imaginația slab dezvoltată, la nivel reproductiv, imaturitate afectivă, voință slab dezvoltată; diagnostic educațional: capacitate redusă de concentrare a atenției și mobilizare a efortului, instabilitate psihoafectivă; subiectul este protezat auditiv la ambele urechi. 3. Ancheta socială: Familia naturală era formată din tatăl, mama și cinci copii. În aprilie
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
spațiilor protejate: școală, casă; manifestă atitudine pozitivă și echidistantă față de toate persoanele din mediile familiare; poate reda expresii ale feței cu semnificații diferite: zîmbet, supărare, uimire, bucurie, oboseală. 5. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintală ușoară pe fondul deficitului auditiv, dislalie polimorfă, imaturitate psiho-emoțională și socială. 6. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului de nivel moderat, datorită deficitului auditiv, comunicare verbală greoaie, vocabular sărac, predomină limbajul mimico-gestual. 7. Prognostic: Evoluție lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită ritmului lent de lucru în rezolvarea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
dictare (alfabetul, cuvinte, propoziții simple); exerciții de formulare de propoziții conform unor cerințe; exerciții de descriere(scris oral) a unor obiecte; exerciții de povestire cu suport vizual. Terapia psihologică a constituit o altă strategie esențială pentru diminuarea manifestărilor de tipul imaturității emoționale, instabilității psihice în general . Prin aceste două direcții principale de acțiune s a reușit estomparea comportamentelor deviante și optimizarea relațiilor cu colegii săi, crearea unui confort afectiv și a încrederii în propria persoană, precum și a motivației pentru activitățile specifice
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
o lamă retușată din silex, cu extremitatea distală rotunjită și tocită, în urma utilizării ca amnar. Ipotetic, piesele din silex ar putea reprezenta o codificare a unei simbolistici legate de producerea de lumină (amnarul), a sexului defunctului (armăturile de proiectil) și imaturității sale (așchii mici, nefolosite sau folosite foarte puțin) (Slimak & Plisson 2008). footnote>. Prezența copiilor și adolescenților în peșterile pictate (Gargas, Montespan, Tuc d’Adoubert, Fontanet, Peche Merle, Niaux), materializată prin urme de pași sau amprente, lăsate probabil în cursul unor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dezorganizate sau dezarmonice și familiile cu personalități nevrotice sau cu părinți incapabili de a se adapta la caracterul copilului. Cea mai des incriminată este atitudinea mamei, care în urma unor tulburări psihice temporare sau cronice (depresii, nevroze situaționale, tulburări de lactație, imaturitate emoțională, schizofrenie și altele) poate omiteasigurarea condițiilor de creștere adecvate nevoilor și vârstei copilului. Neglijarea copilului de către adultul în grija căruia se află se poate datora unor reacții la factorii stresanți din mediu psihosocial. În cazul mamelor asemenea atitudine s-
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
ultimul timp orientate în direcția ridicării nivelului de pregătire a tuturor elevilor, a contribuit la reducerea substanțială a numărului copiilor cu dificultăți la adaptarea școlară. Oricare ar fi formele și cauzele acestor dificultăți, ele nu pot fi izolate de probabilitatea imaturității școlare. Caracteristica esențială a imaturității școlare constă în existența unor diferențe între nivelul dezvoltării biologice, psihologice și al conduitei sociale a copilului. Imaturitatea școlară poate rezulta dintr-o structură dezarmonică a personalității. Sa văzut la acești copii diferențe marcante chiar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
ridicării nivelului de pregătire a tuturor elevilor, a contribuit la reducerea substanțială a numărului copiilor cu dificultăți la adaptarea școlară. Oricare ar fi formele și cauzele acestor dificultăți, ele nu pot fi izolate de probabilitatea imaturității școlare. Caracteristica esențială a imaturității școlare constă în existența unor diferențe între nivelul dezvoltării biologice, psihologice și al conduitei sociale a copilului. Imaturitatea școlară poate rezulta dintr-o structură dezarmonică a personalității. Sa văzut la acești copii diferențe marcante chiar între nivelurile dezvoltării diverselor procese
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
adaptarea școlară. Oricare ar fi formele și cauzele acestor dificultăți, ele nu pot fi izolate de probabilitatea imaturității școlare. Caracteristica esențială a imaturității școlare constă în existența unor diferențe între nivelul dezvoltării biologice, psihologice și al conduitei sociale a copilului. Imaturitatea școlară poate rezulta dintr-o structură dezarmonică a personalității. Sa văzut la acești copii diferențe marcante chiar între nivelurile dezvoltării diverselor procese psihice. La unii copii am observat că ritmul evoluției normale de dezvoltare este mai lent la copii cu
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
școlară poate rezulta dintr-o structură dezarmonică a personalității. Sa văzut la acești copii diferențe marcante chiar între nivelurile dezvoltării diverselor procese psihice. La unii copii am observat că ritmul evoluției normale de dezvoltare este mai lent la copii cu imaturitate se semnalează inabilități manuale traduse prin mișcări ale mâinilor intens necoordonate și precizie redusă, sincinezei mai numeroase și mai intense. Prin probe de motricitate de largă circulație mondia lă am stabilit că ei posedă o ușoară dezorganizare a funcției vizual
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
sarcini care nu intră în sfera afinității sale, ceea ce este în legătură strânsă cu nivelul de dezvoltare al voinței și a motivației. Copilul trebuie să dispună și de un anumit grad de auto servire și de unele deprinderi igienice. Deci imaturitatea școlară se circumscrie ca un sindrom extrem de varia t, poliform și adesea difuz conturat. Inteligența acestor copii, de cele mai multe ori nu este afectată la origini deși prezintă blocaje mai ales pe latura afectivă. Aceasta se răsfrânge negativ asupra adaptării la
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
fiind diferite în funcție de natura și gravitatea deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți în dobândirea sunetelor vorbirii, în discriminarea lor, slabe achiziții în domeniul ortografiei și citirii. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează în limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe întâmpină dificultăți în dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
cercetărilor spre studiul vârstei adulte un rol important îi revine lui E.H. Erikson.El prezintă stadiile dezvoltării psihosociale, de la naștere până la sfârșitul vieții.În această abordare, copilul nu mai este pur și simplu “neutru”, ci el reacționează uneori greșit datorită imaturității sale psihosociale, firești. În raport cu adulții, această imaturitate constă în faptul că: are o memorie mai săracă, o capacitate mai redusă de a raționa, o slabă capacitate de autocontrol etc. În timp ce behavioriștii consideră că părinții pot modifica și dirija comportamentul copilului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
important îi revine lui E.H. Erikson.El prezintă stadiile dezvoltării psihosociale, de la naștere până la sfârșitul vieții.În această abordare, copilul nu mai este pur și simplu “neutru”, ci el reacționează uneori greșit datorită imaturității sale psihosociale, firești. În raport cu adulții, această imaturitate constă în faptul că: are o memorie mai săracă, o capacitate mai redusă de a raționa, o slabă capacitate de autocontrol etc. În timp ce behavioriștii consideră că părinții pot modifica și dirija comportamentul copilului în direcția dorită de ei, teoreticienii dezvoltării
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
convulsive simple, însoțite de scăderea nivelului conștienței și demonstrații teatrale • lipotimiile scurte, căderile brutale de alură sincopală, crize tetaniforme și crize scurte letargice. Fenomenele amintite apar de obicei pe fondul unei personalități patologice (caracterizată prin mimetism, exaltare imaginativă, dependență și imaturitate afectivă) care în situații aparent limită, recurge la acest refugiu, printr-un comandament subconștient. Simularea pierderii conștienței la pacienții cu personalitate histrionică poate fi destul de des întâlnită în cabinetele stomatologice. În timpul crizei tensiunea arterială și pulsul sunt normale, tegumentele normal
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]