543 matches
-
pare să indice că dușmanul rasei Dzan din Galaxia a Doua este la fel de vulnerabil ca oricine și că unii din rândul lor se vor preda și se vor pune la dispoziția adversarilor lor, așa cum au făcut soldații încă din timpuri imemoriale." Câtă vreme dură acest schimb mental de idei cu duplicatul său Gosseyn, el continuase să meargă alături de bărbatul cel uscățiv. Acum, Gosseyn îi aruncă o privire, întrebându-se dacă remarcase tăcerea. După fața lui. Breemeg nu dădea semne că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
responsabil pentru excesele regimului său, dar fusese un pion într-o luptă interstelară pentru preluarea controlului, pe care de fapt n-o înțelesese niciodată. Urmașii lui erau bărbații cei mai venali de tipul cunoscut în politica de pe Pământ din vremuri imemoriale. Lyttle nu dădu nici un nume: și acesta era un lucru cât se poate de înțelept. Indivizii numiți aveau tendința să-și regleze conturile, la nivelul la care operau. Altă afirmație era că nu se mai auzise nimic de oamenii de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ceva atât de oribil. Venise pe plaja de la Tortuguero ca să vadă cum broaștele țestoase uriașe ieșeau din ocean, ca să își depună ouăle în nisip. Ca biolog, știa că era vorba de o migrațiune uriașă, la care planeta asista din vremuri imemoriale. Țestoasele femele erau angajate într-una dintre cele mai mari demonstrații de dragoste maternă, târându-se mult pe plajă, depunându-și ouăle pe pământ, acoperindu-le cu aripioarele obosite și apoi curățind frumos nisipul curat, așa încât să ascundă orice urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Ne-am apropiat de moarte: „somnul e fratele morții“, o frază pe care n-o vom citi prea curînd pe cutiile cu somnifere. François se străduia să se convingă de faptul că noi reintrăm În contact, În vreme ce dormim, cu timpurile imemoriale În care a Început să apară viața În acel haos prebiotic pe care un Învățat Îl numise „o supă caldă“. Somnul ne face să parcurgem un drum de șase miliarde de ani În răstimp de cîteva ore; nu e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mele, Îmi va Împrumuta brațul său - singurul pe care-l are - și apoi o să moară și el. O cocioabă cu un chepeng În dușumea, ce se deschide deasupra unui soi de văgăună, de rezervor, de maț subteran, folosit din timpuri imemoriale pentru a depozita În el mărfuri de contrabandă, neliniștitor de umed deoarece vine În contact cu canalele colectoare din Paris, acest labirint al crimei, iar bătrânele ziduri asudă miasme de nedescris, așa Încât e de-ajuns ca, ajutat de Luciano, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ar face sul Într-un baston și s-ar Întoarce, șontîc-șontîc, acasă și nu ar mai fi nevoit să accepte vreodată slujbe ca asta. Diavolului i-a plăcut chestia cu bastonul. Bastoanele au făcut parte din garderoba lui din vremuri imemoriale. Primul său baston a fost o cracă pe care a smuls-o după căderea lui Înfierbîntată din Paradis pe coastele unor munți din Tracia. Și-a scrîntit o gleznă În cădere și a șchiopătat sprijinit În ramura aceea Înflorită pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
către moarte, dacă vă vine să credeți. SÎnt oamenii criogeniei! Satan e sătul de astea și de toate birocrațiile spirituale, inclusiv a lui, dar nu va renunța, chiar dacă asta va Însemna să-l trezească pe Însuși Dumeezeu din adormirea Sa imemorială. Paradoxal, s-ar putea să aibă nevoie de Dumnezeu ca să se lupte cu toți prefăcuții ăștia care operează În numele Lui. Asta dacă Lui Îi mai pasă de maimuța pe care a trimis-o cîndva, Învîrtindu-se, către lumină. Malignitatea Sa Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
punctul să închidă calculatorul când își aminti să-și verifice e-mailul. Acolo, înconjurat de un desen viucolorat, îl aștepta un mesaj de la fiul său. NU UITA, spunea mementoul electronic, AZI E SEARĂ DE FILM. În fiecare marți, încă din timpuri imemoriale, Jack și Ben oficiau un ritual străvechi, constând în a comanda pizza și a vedea un film împreună. Când îl inițiaseră, fusese Postman Pat, iar acum erau șanse să fie mai degrabă The Postman Always Rings Twice, dar tradiția dăinuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un ecou. Mai Înainte chiar ca lanterna să lumineze locurile, știa deja despre ce era vorba. Se aflau Într-o vastă cavitate naturală și circulară - avînd cel puțin zece metri diametru - scobită chiar În stîncă de apa mării În vremuri imemoriale. În centru se Înălța un altar primitiv, cioplit rudimentar În granit, după modelul dolmenului de la Ty Kern. - Un sanctuar celtic, murmură Marie, uluită. Cripta asta e un autentic templu păgîn, un loc de cult. Druizii săvîrșeau aici ritualuri legate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe dinafară În același timp. m-a traversat un fior care mi s-a scurs din piept spre centrul pelvisului, Înșurubându-se Înăuntru, În centrul ancestral al ființei mele, cel de dinainte de a mă naște, ducându-mă Într-un timp imemorial, pe care l-am văzut și l-am uitat simultan. Dar dacă totuși ceea ce văzusem și simțisem era forma sufletului, trebuie că această țesătură, dacă o uzezi prea mult, prin toate exercițiile de chintesențializare la care e supus pe pământ
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe dinafară în același timp. M-a traversat un fior care mi s-a scurs din piept spre centrul pelvisului, înșurubându-se înăuntru, în centrul ancestral al ființei mele, cel de dinainte de a mă naște, ducându-mă într-un timp imemorial, pe care l-am văzut și l-am uitat simultan. Dar dacă totuși ceea ce văzusem și simțisem era forma sufletului, trebuie că această țesătură, dacă o uzezi prea mult, prin toate exercițiile de chintesențializare la care e supus pe pământ
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
avea să afle; de atunci, ruga ei către Dumnezeu se tot Întețise. Sodoma fusese o cauterizare, arsese negul de pe nas, fața lumii era, În rest, toată, o bubă, În anii din urmă, mai ales. Potopul, o ablațiune mortală, În vremuri imemoriale, era aproape uitat. Morbul plăcerii, de neoprit, pătrundea, spre disperarea bunicii, peste tot, nici lăcașul Domnului nu era ferit, asta o exaspera. Thomas, așa stînd lucrurile, avusese plămînii, pînă la ultima alveolă, plini de otravă Încă de la prima inspirație, la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fructul unei sfințenii rău întrebuințate. - În toate declarațiile de dragoste, simțeam că numai Absolutul importă - și de aceea puteam face câte voiam și oricui. Fâșiile de zăpadă pe fondul cenușiu al munților în dimineți de vară: dărâmături ale unui cer imemorial. Ideile sânt melodii moarte. Neputând dezvălui oamenilor pricinile inimii noastre, fără Dumnezeu ar trebui să ruginim pumnale prin ascunzișurile ei. - Inima se apleacă cu mișcări naturale spre floarea sinuciderii din mijlocul grădinii de rătăciri care e viața. Soarta omului e
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu numai atât. Spiritul religios te întoarce cu fața spre trecut. Unui om care crede în Dumnezeu, viitorul nu-i mai poate aduce nimic. Dumnezeu este totdeauna înapoia noastră. Teologia întreagă este reacționară, fiindcă ea nu vede culmi decât în imemorial. Pentru ea, timpul este o cădere; pentru spiritul revoluționar, singurul cadru de realizare. Mai mult: pentru spiritul revoluționar, timpul este o divinitate. În timp se poate face totul. Admițând posibilitatea unei modificări esențiale în temporalitate, spiritul revoluționar cade într-un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să înțelegem că teoriile lor s-au născut dintr-o reflecție asupra democrației liberale ai cărei partizani au fost și asupra cursului revoluției ai căror martori au fost aceia care-au trăit în veacul nostru. Reflecția lor vizează sensul comun, imemorial pe care stăpînii lumii și popoarele îl cunosc foarte bine. Seducția psihologiei mulțimilor e dată și de această complicitate cu simțul comun, cu toate că ea creează impresia c-ar încerca să clintească tendințele permanente ale societății omenești. Oricum, cea mai neliniștitoare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ele au ucis mai mulți oameni decît tunurile"222. Și, ce credeți? Hitler, discipolul său, îl urmează și scrie în Mein Kampf: "Forța care a pus în mișcare marile avalanșe istorice în domeniul politic sau religios a fost, din timpuri imemoriale, puterea magică a cuvîntului rostit. Marea masă a unui popor se supune întotdeauna puterii cuvîntului". Fapt pe care l-a și dovedit în repetate rînduri, la fel ca și antitipul său, Gandhi, cel care a folosit cuvîntul drept arma cea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ceea ce-i girează premisa continuității spontante, alcătuită din actul originar de sinteză a fluxului trăirilor conștiinței. Dificultatea captării impresiei originare ține, așadar, de faptul sustragerii sale „din fața” temporalității și, prin aceasta, memoriei corelate acesteia. Impresia originară sau autoapariția fenomenalității este imemorială și acosmică, provenind dintr-un „mai înainte de toți vecii” care vizează „o condiție permanentă, o condiție de posibilitate, o esență”2. Originar, adică transcendental; acosmic, adică înaintea lumii; imemorial, deci în afara temporalității. Originarul impresiei nu este începutul unei senzații, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
prin aceasta, memoriei corelate acesteia. Impresia originară sau autoapariția fenomenalității este imemorială și acosmică, provenind dintr-un „mai înainte de toți vecii” care vizează „o condiție permanentă, o condiție de posibilitate, o esență”2. Originar, adică transcendental; acosmic, adică înaintea lumii; imemorial, deci în afara temporalității. Originarul impresiei nu este începutul unei senzații, ci instituirea posibilității oricărui început și a oricărei senzații. Dar „posibilul” generic al instituirii invocă o potență pe care este obligatoriu să o chestionăm aici. Impresia originară fondează orice percepție
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Se elimină prin urină, iar scăderea sub 0,05mg% indică o carență importantă evoluând spre tulburări digestive, astenie marcată, edem urmat de congestie și deshidratarea tegumentelor, apoi diaree și demență. Boala Altzheimer, cunoscută în medicina tradițională balcanică, încă din vremuri imemoriale sub denumirea de căpiatul babelor, reacționează favorabil la tratamente de luni/ani și/sau profilaxie, cu sunătoare (Hypericum perforatum), infuzie, 3-6 ceaiuri/zi și regim igieno dietetic lactovegetarian, post și rugăciune [Pîrvulescu, 2003]. Acidul folic Derivat al acidului pteroiglutamic (teropterină
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
sau modul, cum revine la viață, primăvara, câmpul reavăn și păsările migratoare pe meleagurile originare sau se transmit bolile aduse de frig și umezeală, de lipsa luminii, de aerul poluat ori în absența unei alimentații adecvate [Geiculescu, 1987]. Din timpuri imemoriale omenirea a căutat în primul rând să răspundă la întrebarea : Ce este lumina?, apoi a încercat să pătrundă în acest fel prin tainele uneia dintre cele mai evidente și totuși dintre cele mai subtile în același timp manifestări ale Universului
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
În felul lui Întreaga operă, cu sau fără voia autorului. Nu e, deci, nevoie să dovedești că autorul a știut un sens abscons sau o anumită temă simbolică, pentru a avea dreptul să-i interpretezi opera În lumina lor... „Amintirile imemoriale” de care vorbește Green au un rol mai important decât o eventuală inspirație din izvoare „culte”. Problema este dacă aceste „amintiri imemoriale” sunt pur și simplu moșteniri „Întunecate” (cum cred psihanaliștii) sau Își au o origine nobilă; dacă simbolismul tradițional
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
abscons sau o anumită temă simbolică, pentru a avea dreptul să-i interpretezi opera În lumina lor... „Amintirile imemoriale” de care vorbește Green au un rol mai important decât o eventuală inspirație din izvoare „culte”. Problema este dacă aceste „amintiri imemoriale” sunt pur și simplu moșteniri „Întunecate” (cum cred psihanaliștii) sau Își au o origine nobilă; dacă simbolismul tradițional Își are originea În anumite tropisme sau automatisme inferioare sau Într-o „metafizică” de o perfectă coerență și claritate ...” (). Se poate afirma
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
dacă simbolismul tradițional Își are originea În anumite tropisme sau automatisme inferioare sau Într-o „metafizică” de o perfectă coerență și claritate ...” (). Se poate afirma că simbolul „Își face loc” În narațiune cu sau fără voia autorului și că „amintirile imemoriale” vin nu din sursele Întunecate (punctul de vedere al psihanalizei), ci dintr-o coerență metafizică exprimată prin „semne”, ,,simboluri”, „mituri”, ce nu trebuie ocolite de hermeneut. Asemenea simbolurilor, și miturile năvălesc În narațiune cu sau fără voia prozatorului. Faptul este
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ca putere instituită pur și simplu. În acest caz, sursa puterii nu mai este verificabilă, căci ea cade în afara transmisiei neîntrerupte pe care o presupune lanțul educator-educat, retrăgîndu-se fie în transcendența divinului, fie în aceea a unui timp prestigios și imemorial, în transcendența originii. Devenirea în spațiul libertății. Iubirea Am văzut că primul contact cu eul meu ca eu gol, care premerge oricărui proiect și oricărei preluări în proiect, se produce în frică. Tocmai pentru că, prin amenințare, hotarele mele sânt puse
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apar". Ba chiar omul vrea să se simtă liber de regula pe care i-o impun simțurile și conceptele intelectului. El are nevoie de o cunoaștere care vine nu de jos, ci dintr-o rațiune supremă care, într-un timp imemorial, s-a livrat celei omenești, făcîndu-i dezvăluiri senzaționale cărora nu le corespunde nici un obiect vizibil. Și totuși, Kant, tocmai în măsura în care a recunoscut acest avânt, s-a simțit obligat (ca să spunem așa din motive de onestitate intelectuală, filozofică și critică) să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]