1,295 matches
-
295} sunetului numai, esprimă intuițiunea obiectului. Cu toate astea s-a păstrat în limbă o mulțime de elemente în cari nu se poate recunoaște o asemenea înrudire a sunetului cu sensul celor ce el semnifică. Noi nu vorbim aicea despre imitarea sunetelor nearticulate pe cari le prezintă fiece limbă, ci despre însemnanța simbolică a multor concepte prin sunetele ce le corespund lor. Frumusețea pronunției va sta dar într-aceea de-a face observabilă și pentru ureche această coeziune și de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zeilor sau al eroilor (Antofiță, Vioară etc.) reprezintă un model pentru ospățul oamenilor : Unde cu toții bea, mânca Și cu toții se cinstea Chiefu dăplin și-l făcea Tot ca și noi acuma (47, p. 70). Dar motivul nu conține numai ideea imitării zeilor (imitatio dei), ci și pe aceea a comuniunii cu ei. Să nu uităm că, pentru menta- litatea populară, anume în această perioadă a anului „se deschid cerurile”. Conform majorității credințelor referitoare la calendarul popular, culese la sfârșitul secolului al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acționa un om care nu le mai deschisese niciodată. De aceea, Abații trebuia să își schimbe vocea de fiecare dată și, mai ales, după fiecare vizită în Camera Ouălor, luau un medicament care le modifica aleatoriu retina. În felul acesta, imitarea vocii și a retinei lor nu ar fi dus la nici un rezultat. Dar ăsta era un secret pe care Maria nu avea să-l afle decât dacă avea să-i ia locul. Abatele râse ușor și rosti din nou, cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
este temporar suprapusă aici perspectivei personale interne a personajului ficțional. Aceste schimbări sugerează o subtilă reflectorizare a procesului narativ, în care conștiința unui mediu auctorial se extinde asupra conștiinței unui mediu personal, părintele Conmee. Efectele sînt atît un fel de imitare, cît și o ironizare a situației narative. Atitudinea mediului auctorial e asimilată aproape complet de un mediu personal, ale cărui percepții, gînduri și sentimente sînt de asemenea preluate în mare parte. Apoi, brusc, expune discrepanța dintre cele două perspective prin intermediul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
9. Biologie și ecologie / 66 4.10. Spre o definiție operațională / 67 4.11. Comunitatea imaginată / 69 Capitolul III. Comunitatea Morgana / 71 1. Definiție operațională / 71 2. Markerii comunității / 72 3. Trepte și grade ale comunității / 77 4. Comunitatea calpă. Imitarea sau falsificarea principiului comunității / 79 5. Despre forța comunităților / 80 Capitolul IV. Forme pseudo-comunitare de asociere / 83 1. Familia, breslele / 83 2. Communitas-communitas, comună, comuniune / 84 3. Masă, Comunitate, Comuniune / 85 4. Comunitate și societate / 87 Capitolul V. Mobilitatea intercomunitară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
implicații, asupra căreia ne vom apleca în alt capitol. Menționăm aici că acceptăm ideea că egalitatea și libertatea sunt constitutive comunității dacă vorbim de libertatea de a te orienta spre o comunitate și de egalitatea cu ceilalți. 4. Comunitatea calpă. Imitarea sau falsificarea principiului comunității În comunitate, din interdependență și din conștiința identității împărtășite răsar legăturile comunitare. Se au aici în vedere obligațiile pe care oamenii și le datorează unii altora, precum și întregului din care fac parte. În comunitate oamenii nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
crezut că au găsit o explicație medicală pentru compasiune, observând modul în care organele din interiorul corpului răspund atunci când unul dintre ele este tăiat sau îndepărtat printr-o operație, răspuns pe care l-au numit sincopă" (Sennett, 1994: 158). Dar Imitarea lui Christ a fost mai mult decât o mișcare intelectuală. Emulația religioasă populară căpăta formă pe măsură ce imaginea corpului lui Christ suferind devenea tot mai comprehensivă oamenilor obișnuiți. Anterior, creștinismul era simțit cu adevărat doar de o elită. Marea revitalizare religioasă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
adevărată caricatură a culturei moderne" (Maiorescu, 1966: 418). Ș(, puțin mai departe, "...putem constata ș( recunoaște acest merit (n scoaterea ș( (nfățișarea plină de spirit a tipurilor ș( situațiilor din care chiar miezul unei părți a vieței noastre sociale, fără imitare sau (mprumutare din literaturi străine". La r(ndul lui, Lovinescu arată că: "(n afară de merit ș( talent, unul din motivele atracției lui Maiorescu pentru teatrul lui Caragiale trebuie să fi fost ș( faptul că opera dramaturgului este cea mai puternică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un fel. Prima latură o pregătește pe cea de-a doua, una constructivă, posibilă doar după primul război mondial. Conștiința faptului că suntem în măsură să ne înfăptuim menirea istorică trebuia să îndepărteze o boală ce ne măcina de mult imitarea străinătății. Noi am preluat ca o boală formele juridice și instituțiile din afară. Venise însă timpul ca organismul social să expulzeze această boală, sarcina aparținând tinerei generații. Primul postulat al noii spiritualități era respectarea continuității. Continuarea instituțiilor tradiționale și în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
economisire/confort* ; * importanța normelor sociale informale; * atitudinea față de rolul femeii în societate*; * obediență (supunere), respectul pentru autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică*; * participare politică și civică*; * fatalism vs. sentiment de control asupra propriei vieți*; * imitarea comportamentelor celorlalți vs a acționa după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.)*; * ecologism protejarea mediului chiar cu costuri ridicate*; * orientări postmoderne
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care nu pot lipsi din discuția despre comunitate: * Strategii comportamentale și opțiuni de viață: itemii relevanți pentru analiza comunității sunt: urmărirea intereselor satului înaintea intereselor proprii, respectul pentru norme informale, opțiunea pentru o familie mare vs. familie mică, valorizarea și imitarea comportamentului celorlalți oameni din sat vs. comportament propriu; * Tradiții și obiceiuri: am considerat că dimensiunea tradiției este extrem de relevantă în studiul semnificațiilor comunității și de aceea am urmărit care sunt punctele de intersecție între cele două; * Interacțiunea: relațiile cu oamenii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
situația actuală personală; * Participare politică (ridicată M, P); * Participare comunitară (ridicată M, P); * Participare religioasă (ridicată T); * Gradul de informare asupra evenimentelor actuale (înalt M); * Planificare (M) vs. decizie de moment (T); * A acționa după voința proprie (M, P) vs. imitarea comportamentului celorlalți (T); * Existența unor proiecte de viitor (M) ; * Cooperare comunitară (ajutor reciproc); * Motivația muncii. 3. Valori * Importanța în viața unui om a muncii, credinței, familiei, naturii, statului, libertate, prietenie, iubire, cunoaștere, succes, viață interesantă, sănătate, responsabilitate, bunăstarea materială (câștigul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de efectul dezirabilității sociale. * Ordinea temporală cauzală organizarea unei cercetări poate crea probleme legate de colectarea și/sau interpretarea datelor. Se poate întâmpla ca rezultatele măsurării să nu fie datorate variabilelor independente, ci mai degrabă efectelor variabilelor dependente. * Difuziunea sau imitarea modului de tratare a problemelor în situațiile în care subiecții participă la o cercetare în momente diferite ale unei zile sau în zile diferite. Aceste surse de invaliditate interne sunt complexe și se pot ivi în toate fazele cercetării. Din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pot spori calitatea proceselor de predare/Învățare. De exemplu, din categoria metodelor interactive au fost introduse: sinectica, focus-grup, metoda acvariului, mozaicul, controversa creativă, metoda cubului. Din seria metodelor bazate pe acțiunea practică a fost inclusă metoda Învățării prin observarea și imitarea modelelor (modellingul); iar din seria metodelor puternic structurate a fost integrată Învățarea electronică (e-learning). Și altele precum: demonstrația teoretică, studiul individual, prelegerea, cursul magistral etc. Firește, nu am putut cuprinde Întregul arsenal existent al metodelor general valabile În predarea tuturor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de un anumit timp sau În condiții de sporire progresivă a ritmului de Învățare) (Mucchieli, 1998). 2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling)tc "2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling)" Este o metodă care se bazează pe observarea și imitarea modelelor comportamentale, folosită la scară largă În scopul accelerării procesului de achiziționare sau de dezvoltare a unor noi comportamente sau structuri de comportament. Sau, pur și simplu, pentru a preveni și Îndrepta influențele acțiunilor greșite. În mod special această metodă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cultura diferitelor grupuri sociale În care ei sunt conduși să se integreze În cursul vieții: grupul familial Înainte de toate, grupurile școlare și, În fine, grupurile profesionale. De aici, acordul de principiu asupra rolului major pe care Îl joacă observarea și imitarea (Well-Barais, 1993, p. 481). Cei care Învață pot deprinde astfel un repertoriu larg de comportamente, stimulați fiind de prezentarea unor modele prin intermediul TV, tehnicilor video, filmelor etc. În ceea ce privește gradul de imitare, acesta depinde de măsura În caresubiectul este direct stimulat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asupra rolului major pe care Îl joacă observarea și imitarea (Well-Barais, 1993, p. 481). Cei care Învață pot deprinde astfel un repertoriu larg de comportamente, stimulați fiind de prezentarea unor modele prin intermediul TV, tehnicilor video, filmelor etc. În ceea ce privește gradul de imitare, acesta depinde de măsura În caresubiectul este direct stimulat să producă reacții imitative, Încurajat fiind de diferite elemente de Întărire, directe sau indirecte, pozitive, de tipul recompenselor, aprecierilor laudative etc. Metoda modelării corelează astfel strâns cu ideea Întăririi operante (Davitz
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
SECI sunt: socializarea - acest segment presupune conversia cunoștințelor tacite prin interacțiune Între indivizi. Un individ poate dobândi cunoștințe tacite fără ajutorul limbajului. Un debutant care intră În echipa de proiect alături de experți poate Învăța nu prin limbaj, ci prin observare, imitare și practică. În zona businessului, OJT (On-the-Job-Training) sau conceptul learning by doing Îmbracă aceleași forme de manifestare. Figura 3.4.3. Modelul SECI Punctul nevralgic al dobândirii cunoștințelor tacite Îl constituie practica. Este bine știut faptul că, pentru a căpăta
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
2014-2020. Capitolul 4 Analiza impactului introducerii Managementului Cunoașterii În rețeaua instituționalizată de absorbție și gestionare a fondurilor europene Drumul cunoașterii: „Sunt trei metode prin care putem deveni Înțelepți: Prima, prin Reflectare, care este și cea mai nobilă; A doua, prin Imitare, care este cea mai ușoară; Iar a treia, prin Experiență, care este și cea mai amară.” Confucius 4.1. Efort bugetar vs. absorbția fondurilor europene Acest subcapitol abordează aspectele de monitorizare ale crizei și oportunitatea unei creșteri a ratei de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fiind, o femeie, fie tânără, fie bătrână, ori pe una suduindu-și bărbatul, certându-se cu zeii și fălindu-se în credința că ei îi merge bine, ori căzută în nenorocire, în doliu și jale. Ca să nu mai vorbim despre imitarea unei femei bolnave, îndrăgostite, ori aflată în chinurile facerii! Absolut - vorbi el. Sau să imite sclave și sclavi, care fac ceea ce fac sclavii. Nici aceasta să nu facă. Sau să imite bărbați mârșavi, fricoși și făcând pe dos decât ceea ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dacă?); în erosul filosofic accentul se mută pe suflet și pe ceea ce sufletul își amintește că a văzut deasupra cerurilor (și atunci el se va lega de obiectul dorit numai dacă află în el, dacă recunoaște în el, reflexe și imitări ale frumuseții însăși pe care sufletul o contemplase deja). Viața sufletului are a fi închinată mai mult onoarei decât filosofiei, iar trupul nu este atât de condamnat pe cât s-ar părea la o repede privire. Frumosul care privește corpul e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
râdul ei. Omul nu acționează, ci reacționează. Dezvoltarea psihică poate fi, ca atare, cel mai bine urmărită la nivel comportamental, prin prisma schemei funcționale stimul-răspuns (S-R). Reacția poate fi obținută ca urmare a deferitelor forme de stimulare și învățare: imitare, condiționare clasică sau operantă (legea efectului), identificare etc. Cu o puternică tentă ambientalistă, modelul reactiv a avut și are reprezentanți de marcă în psihologia dezvoltării: J.B. Watson (1878-1938), „părintele” curentului behaviorist, și neobehavioriștii radicali: B.F. Skinner (1904-1990) și C. Hull
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interdicție. Lăsând de o parte consecințele dezastruoase în ceea ce privește formarea caracterului, observăm că acest copil, ajungând adult, nu este atașat de părinții săi (el consideră toate sacrificiile făcute de ei ca fiind absolut firești, obligatorii). b. Un rol important îl are imitarea emoțiilor, atitudinilor celor din jur. Copilul imită cu ușurință pe adulți, mai ales pe aceia pe care îi stimează. Emoțiile se pot transmite și prin limbaj, și prin povestire. Copiii imită și profesorii cu prestigiu: când profesorul de istorie povestește
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mentori și experți asupra dezvoltării talentului creativ (Sheldon, 1979, 1980; Simonton, 1975d, 1976f, 1977b, 1978b, 1984a, 1988b, 1992c; Walberg et al., 1980). Aceste influențe pot avea diverse consecințe: uneori încurajează dezvoltarea creativă, alteori descurajează evoluția (în special când presupune o imitare excesivă a acțiunilor celorlalți). Cel mai probabil efectele pozitive apar atunci când talentul creativ este expus la un număr mare de modele și mentori din diverse medii (vezi, de exemplu, Simonton, 1984a). FORMELE DE MANIFESTARE A CREATIVITĂȚII. Odată cu începutul carierei individului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ochii concetățenilor (ibidem, pp. 78-79). Distanța socială dintre minoritatea „inovatorilor” și masa chemată să-i calce pe urme este o variabilă de o importanță crucială. O anumită distanță conferă responsabilitatea ce asigură influența, însă o distanță prea mare ar descuranja imitarea. În societățile de tip tradițional, „notabilii” sunt cei care se profilează ca fiind potențialii „inovatori”. În societățile moderne diversificate, regăsim unul dintre termenii dublei definiții paretiene: avem de-a face cu niște elite multiple, care-și exercită influența în domenii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]