699 matches
-
cheamă? Pran scutură din cap, fără o vorbă. Totuși, trebuie să zică ceva. Simte cum sângele îi invadează brusc obrajii, ca un val de transpirație. Ar vrea să i se închidă toți porii. Să fie ca o statuie. Marmură albă. Impenetrabil. Stă cât se poate de nemișcat. O singură mișcare l-ar trăda. Dar trebuie să se miște. Altfel îl vor lua de aici. Face un semn spre stradă, spre Liniile Civile. Încearcă să imite felul de a vorbi al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
la Assam. Voia ceva, o forță care să i se opună, să-l facă să se descopere pe sine. Dar de fapt, se transformase într-un patinator care nu avea aderență, cu un oraș întreg înghiontindu-se pe suprafața sa impenetrabilă. Oamenii constituiau problema lui. Avea nevoie de ei ca să-și poată duce slujba la final, adică să formeze o masă de credincioși, obiectul strădaniei sale spirituale. Iar aceștia se încăpățânau să rămână neasimilați. Bărbații și femeile Bombayului pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
foarte mic, în formă de cruce. Îl aud că rupe tăcerea. "Și la vară, zice, mergem împreună în Moldova, să facem mînastirile și să dormim la Văratic." A urmat o nouă tăcere, apoi medicul i-a răspuns, nu întru totul impenetrabil, totuși acoperit: "Fă-te dumneata mai întîi sănătos, să ieși de-aici, și pe urmă, la vară încolo, vedem noi unde mergem". Am crezut că erau prieteni când am auzit de invitația cu mașinile. După ce am rămas singur cu medicul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
proclamația. În Kitanosho, căsătorit cu frumoasa Doamnă Oichi și înconjurat de troiene, Shibata Katsuie aștepta zadarnic ca natura să-și urmeze cursul. Numai de-ar fi venit odată soarele primăverii, să topească zăpada. Dar nămeții care lui îi păreau niște impenetrabile ziduri de apărare aveau să se dărâme încă înainte de sosirea primăverii. Katsuie era zguduit de lovituri una după alta: căderea Castelului Gifu, revolta din Nagahama, capitularea lui Nobutaka. Iar acum, Hideyoshi se pregătea să atace provincia Ise. Katsuie simțea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
asta nu mai contează pentru tine acum. Ar fi fost foarte bine ca lucrurile să fi stat așa în urmă cu doi ani, când eram așa o ticăloasă... Și am ținut-o tot așa. Cuvintele mele se loveau de zidul impenetrabil de tăcere pe care Luke îl ridicase între noi. La un moment dat, s-a mișcat pe scaun, așezându-se pe-o parte și lăsându-și brațul de-a lungul spătarului. în plin discurs de solicitare a clemenței, nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ținut ochii plecați. într-un sfârșit, am încheiat. Nu mai aveam pentru ce să-mi cer scuze și cu toate astea Luke tot nu spusese nimic. înainte de întâlnire, mă temusem de furia lui. Dar aș fi preferat-o acelei pasivități impenetrabile. Cel puțin am fi comunicat. Neputând suporta tăcerea aceea stânjenitoare, mi-am cerut scuze pentru niște lucruri pentru care îmi mai exprimasem regretul. —încă o dată îmi cer scuze pentru că am băut din sticla de JD a lui Joey, îmi cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Adoratul amant o caftise, o bușise, fără să-i adreseze vreun cuvânt. Caftit, bușit, ciudate cuvinte în gura frumos arcuită a onorabilei doamne, neobișnuită să se scoale devreme, dar năvălind, iată, atât de matinal, în brațele consolatoare ale mamei vinovatului. Impenetrabilul fiu își urmărea mama cu o privire atentă și străină. Lui Mircea Claudiu să-i vorbești despre cețoasele împrejurări din ultimele două săptămâni? Sau glacialei sale Astrid, cu care semăna deja prea mult? Dida se roti din nou, lent, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ne putem sustrage. O arată și acest elegant plic învelit în mărci și ștampile, venind de departe și de demult. Prezent, aici, acum, inevitabil. Panglicarul! Aiuritul! Încerca să hipnotizeze cheile de pe panoul hotelului TRANZIT. Ora 11,51 minute, 13 secunde. Impenetrabil, în fața mesajului elegant, din Argentina. Ca și cum nu l-ar privi, ca și cum nu el fusese cel care lăsase anume plicul la vedere, pe pupitru. Degeaba se tot sucește lunecoasa colegă Gina, atingând din greșeală registrele, pardon, atingând din greșeală clovnul, electrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
7, 5. Cinci, se întredeschisese, cumva, o ușă. Bezna totală, dar simțise, totuși, ceva, se deschisese undeva o ușă. Se opri. „E cineva pe scară?“ întrebă femeia. „Da, tocmai cobor.“ Pauză, beznă magnetică. Vocea. Adâncă, încetinită. „Aveți cumva un chibrit?“ Impenetrabil întunericul zidurilor, a genunchilor. Degetele se încleștaseră de bara rece a scării. Vocea amuțise. Adâncă, tânără, limpede, un jet fierbinte. „Da, am“, răspunse. „Apartamentul din dreapta. Primul de lângă scară. În dreapta.“ O voce adâncă, aburind întunericul. Un pas înapoi. Chibritul nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
perfect. Dacă tot nu poți avea încredere în nimeni, atunci mai bine așa, toate ușile deschise, de la început, ca între oameni care se cunosc de când lumea. Pe această masă ospitalieră pe care aburește cafeaua este loc și pentru sufletul nostru impenetrabil, pentru codificata noastră biografie burlescă. — S-au întâmplat multe grozăvenii atunci. Familia noastră a trecut prin grele încercări. Apoi, fratele a plecat în Argentina. A plecat și sora, spre sfârșitul războiului. Tot așa, departe, că se îndrăgostise de un misionar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
permise o nouă apăsare pe butonul soneriei. Nici o mișcare, de parcă surzise și Tavi, te pomenești, sau dormeau tun, amorezii, cine știe, cuplulglorios al filmului mut, Tavi și Tereza von Teresienstadt, adormiți tun în blindata lor iubire, oțel Krupp Sieg Heil, impenetrabil. Mai apăsă o dată, apoi repede, de câteva ori. Coborî, așteptă o vreme în fața blocului. Urcă din nou, sună. Nimeni, nimeni. În lumina chioară de pe culoar desluși, în cele din urmă, un bilet lipit pe ușă. Căută, în buzunar, chibriturile. Dominic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fie ea gata. I-am urmat sfatul și, deocamdată, am lăsat deoparte ideea doctorului, dar asta nu însemna că am încredere în opinia lui. Puștoaica nu avea să fie gata niciodată. Era atât de dură, atât de căpoasă, atât de impenetrabilă, încât eram convins că poate s-o țină așa la nesfârșit. Am început să lucrez pentru Tom pe data de paisprezece, la trei zile după ce am împrăștiat cenușa lui Harry în Prospect Park și după ce Rufus s-a întors la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nici un șervețel... Va trebui să-mi suflu nasul pe hârtia cu ovarele... — Emma, ce cauți tu cu tipul ăla ? — Poftim ? Ridic ochii, Încă râzând, și abia acum Îmi dau seama că Jack nu mai râde. Mă fixează, cu o expresie impenetrabilă pe față. — Ce cauți tu cu tipul ăla ? repetă. Hohotele Îmi Îngheață brusc și-mi dau părul de pe față. — Ce vrei să spui ? zic, Încercând să câștig timp. — Cu Connor Martin. N-o să fii fericită cu el. Nu te vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Și... ce se întâmplă dacă susținătorul ăsta al tău se retrage? — Găsim pe altcineva. — Dar dacă nu puteți? Cade toată treaba asta cu mutatul la New York? Luke se întoarce să se uite la mine și, brusc, are iar expresia aia impenetrabilă și înfricoșătoare care mă făcea să vreau să fug de el la conferințele de presă. — Nu se pune problema. — Vreau să spun că ai deja o afacere de succes la Londra, insist eu. Nu cred că e musai să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mea de apartament iubește caii. Dar și dumneavoastră sunteți englezoaică, nu? Și arătați absolut... imaculat! Sunt foarte încântată că am reușit să‑i strecor un compliment subtil, însă zâmbetul lui Elinor dispare subit. Se uită la mine cu o figură impenetrabilă și îmi dau brusc seama de la cine a moștenit Luke expresia aia a lui care mă sperie. — Eu sunt cetățean american naturalizat. — A, da, zic. Bine, sunteți aici de mult timp. Dar, în sufletul dumneavoastră, nu sunteți încă... n‑ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cea mai apropiatè benzinèrie că sè-i facè plinul, Matei, ar fi bine sè nu ne mai vedem! îmi spune ea și, pentru prima oarè de când ne cunoaștem, un ceva iremediabil ne izoleazè unul de altul, ca și cum un perete de vid, impenetrabil și impermeabil, ar fi coborât între noi separând porțiunile de spațiu în care fiecare ne aflèm în acest moment, ne privim, ea așteptând rèspunsul meu, eu rostind Bine! capitulând, admițând realitatea că pe ceva iremediabil, acceptând adevèrul nerostit dintre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
decât să se abțină să nu sară și să arunce cu obiecte, să urle tare sau să izbucnească în lacrimi. Undeva, în străfundul stomacului său, se cuibărise o premoniție îngrozitoare, iar mintea părea să-i fie stăpânită de o ceață impenetrabilă. — Ssssh, încerca el să se calmeze. Și: Sssh, se auzea briza în jurul său. Se părea că Sampath îi împărtășise propriile temeri, că aceasta șoptea pentru el, liniștindu-l. Încercă să se lase în voia delicateței acesteia, a liniștii sale, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
începură drumul când soarele se ascunsese deja la orizont, dar atmosfera nu se răcori, de parcă acel loc blestemat ar fi fost în afara celor mai simple legi ale Naturii și masa de aer rarefiat ar fi avut proprietatea de a deveni impenetrabilă, un clopot de sticlă ce izola „pământul pustiu“ de restul planetei. Cămilele mugeau și mugetul lor era un strigăt de groază, pentru că instinctul le avertiza că acel pământ tare, cald și solid ducea spre sfârșitul tuturor drumurilor. Cu întunericul sosiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ca să nu se pornească să strige să fie oprită mașina infernală. Apoi, pe la jumătatea după-amiezei, apărură în fața ochilor săi munții și crezu că visează, pentru că niciodată nu-și închipuise că pot exista asemenea coloși, ce se înălțau ca o barieră impenetrabilă, abrupți, semeți și cu crestele îmbrăcate în alb. Se întoarse spre o grăsană ce se așezase în spatele lui și-și petrecea cea mai mare parte din timp dând țâță la doi prunci identici și întrebă: — Ce e aia? — Zăpadă, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
a întărit mândria și credința și l-a golit de vlagă, umplându-l de un năduf care trebuie vărsat pe cine se nimerește... Rafael stătea nemișcat, lungit cu mâinile sub cap, cu ochii larg deschiși spre albastrul incandescent - transparența adâncă, impenetrabilă, care pleacă din tine și se întoarce și o simți ca un abur, o mireasmă, un duh, o prezență nevăzută care te urmează pas cu pas și te conduce, o parte din tine, cel lipit de pământ, de iarbă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să nu le ascult. Dacă aș fi făcut-o, ar fi trebuit să mă târăsc sub canapea, extrem de stânjenită. Poate aș fi dat de sticla de vodkă acolo. Din greșeală, i-am prins privirea lui Jim Ashley, dar aceasta era impenetrabilă. Betty Încuviința din cap pe fundalul perorației lui Felice, iar coafura ei părea În stare să suporte fără nici o problemă o astfel de mișcare. Prin comparație, coama castaniu-roșcată a lui Felice arăta extrem de relaxată. Betty se Îmbrăcase cu pantaloni ajustați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de la episcop În sus, nu găsi nici un haz În aceste butade mistice ale unor cadre medii ale sale, Însetate de minuni și și-a făcut cunoscută atitudinea printr-un mesaj foarte ferm adresat credincioșilor, În care, pe lângă inevitabila referire la impenetrabilele planuri ale lui dumnezeu, insista pe ideea care fusese exprimată pe neașteptate de cardinal, imediat În primele ore ale crizei, În convorbirea telefonică pe care o avusese cu prim-ministrul, când, imaginându-se papă și rugându-l pe dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
să Îngreuneze sarcina vânătorii de moarte, așa cum, În mod ambițios, fusese numită operațiunea. Un singur lucru rămăsese dovedit mai presus de orice Îndoială, și anume, că nici iconografia cea mai rudimentară, nici nomenclatura cea mai complicată, nici simbolistica cea mai impenetrabilă nu se Înșelaseră. Moartea, În toate trăsăturile, atributele și caracteristicile ei, era, În mod inconfundabil, o femeie. La aceeași concluzie ajunsese, așa cum sigur vă amintiți, eminentul grafolog care a studiat primul manuscris al morții, când s-a referit la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
cucerească pe Abulafia, dar care să-i servească și drept talisman ca s-o aibă pe Lorenza, ar vrea să pătrundă În inima Lorenzei și să Înțeleagă, așa cum poate să pătrundă În inima lui Abulafia, vrea ca Abulafia să fie impenetrabil pentru toți ceilalți, așa cum Lorenza e impenetrabilă pentru el, Își face iluzii că păstrează, cunoaște și cucerește secretul Lorenzei, la fel cum Îl posedă pe al lui Abulafia... Îmi născoceam o explicație și mă iluzionam că e adevărată. Ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
servească și drept talisman ca s-o aibă pe Lorenza, ar vrea să pătrundă În inima Lorenzei și să Înțeleagă, așa cum poate să pătrundă În inima lui Abulafia, vrea ca Abulafia să fie impenetrabil pentru toți ceilalți, așa cum Lorenza e impenetrabilă pentru el, Își face iluzii că păstrează, cunoaște și cucerește secretul Lorenzei, la fel cum Îl posedă pe al lui Abulafia... Îmi născoceam o explicație și mă iluzionam că e adevărată. Ca și În cazul Planului, luam dorințele mele drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]