3,755 matches
-
experiență (experiența vorbirii): structura frazei, ordinea cuvintelor, accentul, intonația, muzicalitatea, vocabularul, valențe, prefixe verbale folosite corect Utilizarea corectă a diferitelor structuri sintactice formule de politețe Utilizarea adecvată a registrului conform situației - folosirea adecvată în comunicare a propozițiilor enunțiative, interogative, exclamative, imperative Perceperea posibilităților lingvistice complexe Tipuri de texte: - scrierea în scopuri practice: schița, salutul; - textul informativ: texte instructiv- educative, invitația, nota de lectură, anunțul, cererea - compunerea liberă, prezentarea experiențelor, a evenimentelor, raport de experiență - exprimarea poziției personale în scris - narațiunea, descrierea
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă nu s-ar putea face direct în apel, în condițiile în care prima instanță nu a efectuat ea însăși o astfel de examinare, căci, pe de o parte, s-ar încălca normele imperative de competență materială și funcțională, iar, pe de altă parte, s-ar încălca dreptul părților interesate și al procurorului la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, instituit prin art. 129 din Constituția României. În acest sens, a făcut trimitere
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
atac contopirea pedepsei aplicate pentru infracțiunea care a făcut obiectul judecății cu pedepse aplicate infracțiunilor concurente, pentru care există o condamnare definitivă, în cazul în care contopirea nu a fost dispusă de către prima instanță. Această reglementare procedurală cu caracter imperativ impune soluționarea numai de către instanțele la care se face referire în mod limitativ prin art. 449 alin. (2) din Codul de procedură penală a chestiunii contopirii pedepsei stabilite pentru infracțiunea ce face obiectul judecății cu pedepse aplicate infracțiunilor concurente
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
acordare a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă nu s-ar putea face direct de către instanța de apel, în condițiile în care prima instanță nu a efectuat ea însăși o astfel de examinare, deoarece s-ar încălca normele imperative de competență materială și funcțională și dreptul părților interesate și al procurorului la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, instituit prin art. 129 din Constituția României, privând inculpații de un grad de jurisdicție. ... 2) În opinia contrară, minoritară, s-
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
de prescripție sau cursul prescripției prin convenție, însă numai în anumite limite legale, orice convenție sau clauză contrară fiind lovită de nulitate absolută. Or, o atare reglementare este contradictorie și necorelată în sine, nefiind clar de ce o instituție juridică imperativă în structura sa primește o reglementare dispozitivă sub raportul invocării și este, astfel, scoasă parțial din sfera normelor de ordine publică. Se susține că acest aspect este cu atât mai evident în situația în care debitorul este o instituție publică
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
vizează, în esență, noua fizionomie juridică a instituției prescripției extinctive, căreia, în actuala concepție legislativă, i-a fost conferit un caracter dispozitiv, fiind reglementată în Codul civil prin norme ce pot fi considerate de ordine privată, spre deosebire de regimul imperativ, de ordine publică, pe care îl consacra reglementarea anterioară reprezentată de Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, publicat în Buletinul Oficial al României nr. 11 din 15 iulie 1960. ... 17. Acest caracter dispozitiv al noilor norme a fost remarcat
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
diametral opusă față de cea a Decretului nr. 167/1958, „legiuitorul actual a reglementat prescripția extinctivă ca instituție de ordine privată care nu mai operează de plin drept, ceea ce produce consecințe asupra duratei termenelor de prescripție, care nu mai sunt imperative, ci, în anumite marje, pot rămâne la disponibilitatea părților, recunoașterii posibilității renunțării la prescripție ori a încheierii de convenții prin care să se modifice cursul prescripției, prin fixarea începutului acesteia, ori a cauzelor legale de suspendare sau întrerupere, a sferei
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
din justiție. “ ... 122. Din coroborarea acestor norme rezultă că procurorii numiți în cadrul S.I.I.J., deși nu puteau fi delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu [norma de la art. 88^2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 fiind imperativă], au beneficiat de drepturile reglementate de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, respectiv de diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
de Casație și Justiție 61. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție prezintă relevanță considerentele Deciziei nr. 4 din 4 aprilie 2011 pronunțate de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care instanța supremă a statuat asupra caracterului imperativ al principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative, subliniind obligativitatea aplicării actului normativ adoptat în executarea prevederilor legii, numai în limitele actului normativ cu forță juridică superioară. ... ... VIII.2. Jurisprudența Curții Constituționale 62. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 389 din 8
DECIZIA nr. 19 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256473]
-
a reținut că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept, aplicarea corectă a dreptului impunându-se în mod clar și evident, practic nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute în mod imperativ și cumulativ de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea formulată de Tribunalul Bacău, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
de cea a parchetului în ceea ce privește încadrarea infracțiunii“ (potrivit jurisprudenței instanței Curții Europene a Drepturilor Omului), insuficientă pentru exercitarea în mod efectiv a dreptului la apărare și pentru menținerea caracterului echitabil al procedurii. Formularea cu caracter general și imperativ a normei procesuale referitoare la obligativitatea punerii în discuție de către instanță a oricărei schimbări de încadrare juridică, precum și modalitatea specifică în care este reglementată desfășurarea unei atari proceduri în fața instanței constituie o garanție ca părțile să nu
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 64 privind organizarea internă a Camerelor, ale art. 65 alin. (2) lit. j) privind ședințele Camerelor, ale art. 69 alin. (2) cu referire la mandatul imperativ, ale art. 76 alin. (1) și (3) privind adoptarea legilor, ale art. 79 privind Consiliul Legislativ și ale art. 148 privind dreptul Uniunii Europene. Totodată, în susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adițional
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
în acest sens, considerentele ce se regăsesc în paragraful 20 al Deciziei Curții Constituționale nr. 243 din 19 aprilie 2018. Precizează că atât art. 64 alin. (4), cât și art. 293 alin. (3) din Codul de procedură penală prevăd obligația imperativă a organelor de constatare de a înainta de îndată procesul-verbal întocmit în asemenea condiții organului de urmărire penală, care este singurul îndrituit să efectueze acte de urmărire penală. Având în vedere art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
problema identificării răspunderii juridice atunci când una dintre autoritățile statului refuză să pună în aplicare măsurile stabilite, în limitele competențelor atribuite prin Constituție, de către o altă autoritate a statului. Într-o asemenea situație identificarea răspunderii juridice decurge din caracterul imperativ al dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora „România este stat de drept (...)“. Altfel s-ar ajunge la înlăturarea de către una dintre puterile statului a acestui principiu constituțional fundamental, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, în lumina
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
finanțare din fonduri europene, fără a ține seamă de tehnica diferită de accesare, comparativ cu bugetul de stat, a condus la diminuarea constantă a potențialului de resurse ce puteau fi alocate incluziunii romilor. Având în vedere experiența perioadei 2014-2020, devine imperativ ca Guvernul României să-și asume o nouă paradigmă pentru politicile adresate romilor în România. Această nouă paradigmă trebuie să fie bazată pe realitățile din comunități și să fie concentrată prioritar pe elaborarea de programe naționale în domeniul educației, al
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând că ordonanța de urgență criticată a fost emisă cu nesocotirea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, nefiind îndeplinită niciuna dintre cele trei cerințe imperative reglementate de acestea. Consideră că a fost încălcat și art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, de vreme ce Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că modificarea regulilor de desfășurare a referendumului nu se poate realiza cu mai puțin
DECIZIA nr. 67 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256599]
-
2016-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 902 din 9 noiembrie 2016. Astfel, începând cu anul 2016, politica de siguranță rutieră a devenit un obiectiv important, imperativ și de maximă prioritate, asumat și prevăzut în documentele strategice ale statului român. Politicile naționale de siguranță a traficului rutier reprezintă cele mai importante instrumente care precizează direcțiile de urmat pentru implementarea de soluții de siguranță rutieră pe drumurile intens
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
penale, a două legi fundamentale de procedură - vechiul și noul Cod de procedură penală, iar sfera lor este stabilită, în mod lipsit de echivoc, în preambulul actului normativ în care sunt înglobate, care fixează în art. 1, într-un mod imperativ, obiectul său de reglementare, adică „prezenta lege are ca obiect punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, prin reglementarea situațiilor tranzitorii rezultând din intrarea sa în vigoare“. Ca atare, a considera că art. 5 alin.
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
aplică oricăror termene în materie civilă, fără deosebire de natura și izvorul lor, fie că sunt legale, fie că sunt convenționale, așa cum rezultă chiar din cuprinsul art. 2.551. Nu s-ar putea concluziona că natura acestor dispoziții este una imperativă, având în vedere că reglementarea substanțială de drept civil este una, în general, supletivă, de ordine privată. Excepțiile de la acest caracter al normelor, cazurile în care dispozițiile sunt de ordine publică pot fi identificate, printre altele, prin aceea că
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
de cea a parchetului în ceea ce privește încadrarea infracțiunii“ (potrivit jurisprudenței instanței Curții Europene a Drepturilor Omului), insuficientă pentru exercitarea în mod efectiv a dreptului la apărare și pentru menținerea caracterului echitabil al procedurii. Formularea cu caracter general și imperativ a normei procesuale referitoare la obligativitatea punerii în discuție de către instanță a oricărei schimbări de încadrare juridică, precum și modalitatea specifică în care este reglementată desfășurarea unei atari proceduri în fața instanței constituie o garanție ca părțile să nu
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
comisiei și proiectele de legi sau propunerile legislative primite de comisie după adoptarea lor de către una dintre Camerele Parlamentului. Însă ține de opțiunea președintelui comisiei parlamentare sesizate în fond să formuleze o asemenea cerere, legea sau regulamentul parlamentar nefiind imperative. ... 17. Cu referire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, în paragraful 20 al deciziei menționate, cu referire la invocarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiștilor în domeniul informatic în categoria personalului
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
a statuat că dispozițiile art. 159 alin. 8 fraza a II-a din Codul de procedură penală din 1968 se interpretează în sensul că sintagma folosită de legiuitor „înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate“ are caracter imperativ, și nu de recomandare, așa încât „recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi soluționat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate“. ... 15
DECIZIA nr. 117 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256931]
-
Deciziei nr. 25 din 2 iunie 2008 de către Înalta Curte de Casație și Justiție se mențin și în prezent, astfel că subzistă caracterul obligatoriu al dezlegării date problemei de drept cu privire la dispozitivul deciziei menționate relativ la caracterul imperativ al sintagmei „înainte de expirarea duratei arestării preventive“. ... 16. De asemenea, Curtea reține că, prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019, paragrafele 25-27, a observat
DECIZIA nr. 117 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256931]
-
iulie 2020, paragraful 16). Mai mult, dezvoltarea pe larg a motivelor poate fi făcută și prin concluzii scrise sau susțineri orale (a se vedea Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, paragraful 18). ... 16. Totodată, Curtea a reținut că natura imperativă a termenului de 48 de ore în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanța de judecată a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate are menirea de a da
DECIZIA nr. 723 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257018]
-
unei probleme de drept care ar necesita o lămurire sau interpretare. Cu privire la termenul de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală a susținut că în literatura de specialitate este considerat termen procedural imperativ, de decădere, însăși Curtea Constituțională făcând referire la acest termen de 5 zile, în special la termenul prevăzut la prelungirea arestării preventive de către judecătorul de drepturi și libertăți, făcând vorbire de durata arestării preventive, iar sancțiunea pentru nerespectarea acestui
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]