1,421 matches
-
Sovietică a ajuns în final social-imperialistă (socialistă în teorie, dar imperialistă în acțiuni), folosindu-se de puterea militară pentru pentru a influența și domina numeroase alte state. Unii analiști consideră și China, India și alte țări influente regional drept state imperialiste. Marx nu a propus o definiție a imperialismului și, spre deosebire de diverși teoreticieni ulteriori, a considerat colonialismul puterilor europene drept modalitate de expansiune a capitalismului în întreaga lume și mai puțin ca jefuirea altor țări. După al doilea război mondial, unii
Imperialism () [Corola-website/Science/298685_a_300014]
-
statului de drept democratic, ducând la stabilirea unor relații internaționale pașnice. În prezent există o dezbatere publică pe tema existenței unui imperialism nord-american, dacă Statele Unite ale Americii fac uz de influența lor și dacă este sau nu justificată calificativul "„putere imperialistă”".
Imperialism () [Corola-website/Science/298685_a_300014]
-
cum i se spunea „astroturfingului” în lumea comunistă - de la „agitație și propagandă”) pentru a manipula cu precădere opinia publică din Apus. De exemplu, pentru mișcările pacifiste, sindicale sau de stânga, intervenția americană în Vietnam a fost prezentată ca o „"agresiune imperialistă a capitaliștilor împotriva poporului vietnamez"”, în timp ce pentru mișcările patriotice, religioase, naționaliste și de dreapta, era prezentată ca o „"pavăză a democrației împotriva dictaturii roșii"”, ea fiind, din punct de vedere geopolitic, o luptă de influență strategică, cu scopuri economice, între
Astroturfing () [Corola-website/Science/330852_a_332181]
-
rezistenței, de vreme ce relațiile sovieto-cehe au devenit o parte centrală a eforturilor lor de luptă. Declanșarea invaziei germane în URSS din iunie 1941 a marcat punctul de cotitură în relațiile sovieto-cehe. Mai înainte de invazie, „principalul obiectiv al comuniștilor era oprirea războiului imperialist” și de multe ori comuniștii manifestau simpatie pentru muncitorii Reichului. După declanșarea războiului, rezistența a început să se bizuie pe sprijinul comunist atât în Cehoslovacia cât pe cel venit de la Moscova. Într-o emisiune de la Londra transmisă în eter via
Rezistența cehă în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/306996_a_308325]
-
se simțea dragostea artistului pentru oamenii din popor și revolta împotriva exploatatorilor”. „Anii refugiului în Moldova 1916 -1918 au dus la accentuarea combativității artistului, Bednarik înfățișând într-o serie de desene expresive, executate în peniță sau creion, drame ale războiului imperialist. Ca și Tonitza care ne-a lăsat cele mai zguduitoare imagini ale suferințelor din timpul primului război mondial, folosind, alături de descrierea directă, procedeele satirei - Bednarik a creat atunci scene cu victime ale foametei și tifosului exantematic, cu invalizi ajunși în
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
arestând și executând mai mulți reformatori, preluând totodată și controlul politic. Cu toate acestea, multe dintre planuri au rămas în vigoare iar reformele au fost implementate. Secetă pe scară largă din Chină de Nord, combinată cu presiunea exercitată de expansiunea imperialista și instabilitatea din guvern au creat condițiile apariției mișcării „Pumnii Armonioși și Drepți”, numiți și „boxeri”. În 1900 grupuri locale de boxeri, cu susținerea declarată a dinastiei, au ucis misionari străini și un număr mare de creștini chinezi, apoi au
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
America Latină, dar și Filipine, pot fi considerate parte a vestului din punct de vedere cultural. ("Vedeți și: " Civilizația occidentală. ) „Vestul” poate fi folosit și în sens peiorativ de cei care au poziții critice față occident și istoria sa colonialistă și imperialistă. Definițiile etnocentrice ale vestului sunt construite pe baza uneia dintre culturile occidentale. Scriitorul britanic Rudyard Kipling a scris despre contrastul culturilor: "Estul este est și vestul este vest, iar cele două nu se vor întâlni niciodată", considerând că un occidental
Lumea occidentală () [Corola-website/Science/304109_a_305438]
-
octombrie 1948, s-au adunat la Cluj într-o sală de sport 37 de preoți și protopopi greco-catolici, care au semnat o declarație de revenire în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv că nu mai doresc să primească ordine de la "Roma imperialistă". La 3 octombrie, același an, trimișii lor s-au prezentat sub escorta poliției la București, înaintea Sfântului Sinod, cu rugămintea de a fi primiți în sânul Ortodoxiei. În prealabil fuseseră caterisiți de Iuliu Hossu, superiorul lor ierarhic. În ziua de
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Germania sau Ungaria și a justificat schimbarea politicii externe sovietică de la atenția acordată Internaționalei a III-a la acțiunile de negociere cu statele capitaliste. În prima ediție a cărții "Fundamentele leninismului" (1924), Stalin a afirmat că: "Leninismul este marxismul erei imperialiste și a revoluției proletare". Stalin era încă susținătorul ideii leniniste că victoria revoluției într-o singură țară nu era suficientă. Totuși, până la sfârșitul aceluiași an, în a doua ediție a aceleiași cărți, poziția lui a început să se schimbe într-
Socialism într-o singură țară () [Corola-website/Science/299460_a_300789]
-
vor amuți, altfel ne vor dăuna, nu numai nouă, dar și întregului lagăr al păcii" ("Magazin istoric", 11/392 noiembrie 1999). A doua oară, în ședința Biroului Politic din 2 septembrie 1953, Gheorghe Gheorghiu-Dej declara: Sunt câteva procese de agenturi imperialiste care urmează să fie terminate. Ancheta este gata, s-au terminat lucrările și urmează să aibă loc procesul. E vorba de agenții ale serviciilor de spionaj francez, englez, austriac, ai Vaticanului și francmasoni. Mai sunt și unii agenți ai Israelului
Procesele sioniștilor () [Corola-website/Science/312416_a_313745]
-
Petrescu, cel care prezidase și la procesele lui Iuliu Maniu și ale sabotorilor de la Canal. Actul de acuzare formulat de procurorul militar susținea că activitățile acuzaților erau urmare a unei inițiative a lui Horia Sima, pentru a acredita în țările imperialiste ideea că se urmărea exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Despre Țurcanu se susținea că în 1945 a devenit șeful Frăției de Cruce Câmpulung, apoi ar fi înființat organizația "Tineretul Național Liberal
Eugen Țurcanu () [Corola-website/Science/311225_a_312554]
-
lungă călătorie spre Anglia - trecând prin Burma, China, Japonia și California, traversând Statele Unite și Oceanul Atlantic și stabilindu-se la Londra. Din acel moment, faima sa a crescut rapid, fiind considerat vocea literară din Regatul Unit cea mai apropiată de tendința imperialistă a vremii. Primul său roman, "The Light that Failed", a fost publicat în 1890. Probabil, cea mai celebră poezie a sa din această perioadă este "The Ballad of East and West" (Balada Orientului și a Occidentului) (care începe astfel " Oh
Rudyard Kipling () [Corola-website/Science/298186_a_299515]
-
chiar, în contextul contemporan se poate considera că folosirea lui pentru desemnarea națiunii ucrainene, a limbii sau culturii sale este un anacronism jignitor. Folosirea termenilor „Rusia Mică” și a derivatelor acestora sunt percepute în Ucraina zilelor noastre ca un reflex imperialist, care face trimitere la visul naționaliștilor ruși, „Rusia, una și indivizibilă”. Indiferent dacă sunt sau nu conștienți de originile lor, cea mai mare parte a ucrainenilor consideră folosirea termenului „Rusia Mică” ca fiind defăimătoare, o atitudine de „frate mai mare
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
trimitere la visul naționaliștilor ruși, „Rusia, una și indivizibilă”. Indiferent dacă sunt sau nu conștienți de originile lor, cea mai mare parte a ucrainenilor consideră folosirea termenului „Rusia Mică” ca fiind defăimătoare, o atitudine de „frate mai mare” sau una imperialistă rusă/sovietică, de negare a ideii naționale ucrainene. „Rusia Mică” este un termen folosit, în continuare, în discursurile naționaliștilor ruși, în care Ucraina independentă este prezentată ca o regiune secesionistă a fostului Imperiu Rus. Discursurile naționaliste pan-ruse au adăugat
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
în cadrul Imperiului Rus. Mai mult chiar, ei consideră că atitudinea de acceptare a catalogării ucrainenilor drept maloruși este un pas înapoi pe drumul afirmării statalității, tradițiilor și aspirațiilor ucrainene și, de multe ori, un sprijin direct dat culturii și politicii imperialiste ruse. Mihailo Drahomanov, care a folosit termenii „Malorusia” și „maloruși” în lucrările sale istorice, folosea numele „maloruși” pentru a-i desemna pe ucrainenii rusificați, al căror caracter național a fost format sub „presiunea și influența străină” și al căror caracter
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
mondial. Noua federație ar fi trebuit, în concepția lui Piłsudski, să aibă aproximativ frontierele defunctei Uniuni statale polono-lituaniene din secolele al XV-lea - al XVIII-lea. Federația trebuia să fie o forță suficient de puternică, capabilă să respingă orice amenințare imperialistă germană sau rusă. Pentru a îndeplini asemenea obiective, forțele armate poloneze trebuiau să stăpânească ferm teritorii vaste în răsărit. Totuși, planurilor lui Piłsudski li s-au opus alți influenți politicieni de la Varșovia, cel mai cunoscut fiind Roman Dmowski, care erau
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
teritoriale ale Imperiului Țarist între 1917 și 1921, cu excepția Basarabiei, deoarece aceasta era singura regiune pe care guvernul bolșevic nu o cedase de bunăvoie. Hotărârea Sfatului Țării din 27 martie 1918 era socotită de autoritățile sovietice ca fiind o "înscenare imperialistă". În 1924, sovieticii înfințează în Podolia ucraineană o "republică autonomă moldovenească" de 8.000 km² pe care Ian Sodrabs, zis Lațis, un comisar al lui Stalin, o declarase "prefigurare a unei viitoare Românii socialiste", și în care limba era scrisă
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
pe Dumnezeu sau adevărul sau să ajungi la mântuire. Așa cum implică diversitatea legăturilor prin acest legământ, sursele tradiționale iudaice neagă în mod clar monopolul unei credințe asupra adevărului spiritual. Sacks caracterizează pretențtiile monopoliste și simpliste asupra posesiei adevărului spiritual, drept imperialiste, păgâne și platoinice, și în nici un fel iudaice. Cartea s-a bucurat de aprecieri în lume, fiind onorată cu premiul Grawemeyer pentru religie pe anul 2004. Este doctor honoris causa al Universităților Cambridge, Glasgow, Haifa, Middlesex, Yeshiva University, Liverpool și
Jonathan Sacks () [Corola-website/Science/336515_a_337844]
-
Susținătorii acestei teorii afirmă că anumite conflicte internaționale sunt generate pentru a proteja interesele sioniștilor. Un punct de vedere opus din cercurile radicale de stânga este acela că Israelul este un stat satelit înarmat de Statele Unite, care-și duce "războaiele imperialiste" din Orientul Mijlociu și își promovează politica de americanizare și impunere a "culturii imperialiste americane" prin intermediul interpușilor israelieni. Există o serie de state nerecunoscute pe plan internațional, a căror existență este datorată exclusiv protecției unor state puternice din vecinătate. (De exemplu
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
interesele sioniștilor. Un punct de vedere opus din cercurile radicale de stânga este acela că Israelul este un stat satelit înarmat de Statele Unite, care-și duce "războaiele imperialiste" din Orientul Mijlociu și își promovează politica de americanizare și impunere a "culturii imperialiste americane" prin intermediul interpușilor israelieni. Există o serie de state nerecunoscute pe plan internațional, a căror existență este datorată exclusiv protecției unor state puternice din vecinătate. (De exemplu Abhazia, Ciprul de Nord, Osetia de Sud, Republica Moldovenească Transnistreană, etc.) În deceniile
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
Război Mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni pentru includerea în guvernele postbelice a unor reprezentanți ai Partidul Comunist din România, recent reintrat în legalitate (partidul fusese interzis în 1924 pe motivul acceptării tezei cominterniste „a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărțirea de stat”), în vreme ce liderii necomuniști erau eliminați în mod constant din viața politică. În primii ani de dominație comunistă resursele României au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte româno-sovietice SovRom, înființate după încheierea conflagrației mondiale
România comunistă () [Corola-website/Science/296889_a_298218]
-
pe care îl numește „polițistul din cap” sau oprimarea internalizată. Cu alte cuvinte, mai bine sau mai rău, teatrul-forum de astăzi constă în psihodrama corectă politic (în stil Nord-American/Vest-European) pentru grupuri privilegiate (precum profesorii și studenții universitari) din țările „imperialiste”, cărora li se oferă următoare iluzie confortabilă: toate inegalitățile sunt egale. Nord-americanii din clasa de mijloc, care suferă inhibiții psihologice („polițistul din cap”) și victimele nedreptăților socio-economice din lumea a treia sunt acum parte din aceeași categorie, toți sunt oprimați
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]
-
plecarea lui Ben Gitlow din 1933. Mai târziu, o dispută internă dintre Lovestone și Bertram Wolfe asupra problemelor războiului a scindat a doua oară liga. În 1939, grupul a văzut în războiul care era pe cale să se declanșeze un conflict imperialist și s-a opus participării americane la conflagrație. Totuși, după înfrângerea Franței din 1940, poziția lui Lovestone a început să se schimbe, și deși se mai opunea încă intrării Americii în război, aproba însă ajutorului dat Angliei (cunoscut sub numele
Opoziția de dreapta () [Corola-website/Science/299514_a_300843]
-
a reprezentat o sciziune a elementelor de stânga din Internaționala a II-a, ca răspuns la incapacitatea acesteia din urmă de a forma o coaliție solidă împotriva Primului Război Mondial, război pe care "Internaționala a III-a" l-a considerat un război imperialist. Cominternul a ținut șapte Congrese Mondiale, primul în martie 1919 și ultimul în 1935. Grupurile care țin de tradiția comunismului de stânga recunosc azi numai valabilitatea primelor două congrese, cele de tradiție bolșevică, leninistă sau troțkistă - numai cea a primelor
Comintern () [Corola-website/Science/298582_a_299911]
-
ca pe o dovadă că Internaționala Comunistă era sub controlul total și nefast al lui Stalin. La începutul celui de-al doilea război mondial, Cominternul a sprijinit o politică pacifistă și de neintervenție, considerând că este vorba de un război imperialist între diferitele clase conducătoare naționale, aproape la fel ca în primul război mondial. Când Uniunea Sovietică a fost invadată pe 22 iunie 1941, Cominternul și-a schimbat poziția diametral opus, sprijinind activ Aliații. Într-un document datat 11 iulie 1941
Comintern () [Corola-website/Science/298582_a_299911]