2,195 matches
-
esențe și sugerează existențe fondatoare: cer/pămînt, întuneric/lumină, opacitate/transparență, jos/sus, gravitație/imponderabilitate, materie/spirit. Tonurile terne, culorile de pămînt, nuanțele magmatice și feminine se întîlnesc și se interpătrund deseori cu aurul incendiar și dizolvant, cu strălucirea lui impersonală și maiestuoasă. Nici atunci cînd pictorul trece către lumea obiectelor, cînd interesul său merge către structurile constituite, către arhitectura intimă a formelor sau numai către semnificația morală a acestora, perspectiva nu se modifică esențial. Obiectul, sursa, reperul, sau oricum am
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
putem atribui o compasiune față de pacienți? Într-un singur fel: Dora Petrilă se încarcă cu o stare pe care o convertește apoi într-o curiozitate teoretică. E trecerea de la experiență la concept, de la cazurile individuale ale unor muribunzi la generalitatea impersonală a morții. Ce este în fond moartea de poate să ne tulbure atît? În fața acestei probleme, un medic nu poate evolua decît pe două căi: ori lichidează problema adîncindu-se într-o blazare morală de tip sarcastic, adică tocmai în indiferența
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
fiind liber doar să abuzeze de libertate. Nu mai poate decide ce este rezonabil și ce nu, ce e moral și ce e imoral, fiindcă aceste decizii - sau abțineri de a decide - au fost deja stabilite într-un cadru general, impersonal și constrîngător. În cadrul acesta general totul este tranzitoriu și reparabil." (p. 9) În Evul Mediu, iubirea nu era nici tranzitorie și nici reparabilă, ci crîncenă sau desfătătoare, în funcție de protagoniști. Principalele figuri masculine care dau tonul și convenția dragostei sunt în
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
enunțuri alcătuind "imaginea nobil stilizată", în care Eminescu s-ar fi recunoscut și căreia s-a străduit să-i corespundă ("mînuirea perfectă a limbii", "deplina stăpînire a formei clare", "cea mai limpede expresie a unor cugetări de adîncă filozofie", "melancolia impersonală" etc.), nu provin din Direcția nouă în poezia și proza română (1871-1872), ci din Eminescu și poeziile lui (1889), text apărut la cîteva luni după moartea poetului! Ciudată scăpare, ca să n-o numim altfel... Concluzia lui Negoițescu, sprijinită pe exemplul
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
lei l-a cîștigat numărul 076.384; iar la a doua (Lotăria ŤAsociațiunii pentru fundarea și înzestrarea unui Observatoriu Astronomic la Bucureștiť) lotul cel mare tot de 50.000 lei l-a cîștigat numărul 109.520." Pasajul reprodus are caracter impersonal și obiectiv, neputînd așadar suscita niciun dubiu. Mai departe. Acasă la Lefter sosește "ca o furtună" căpitanul Pandele (cointeresat cu 10% în caz de cîștig) și aduce vestea cea mare: "pune pe masă listele oficiale șs.m.ț și alături
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
presiunea discursului ideologic al epocii. Aș formula două rezerve în privința soluțiilor editoriale ale volumului: acesta are un indice de persoane, deși este evident că selecția contribuțiilor este în bună măsură aleatorie (mulți apar doar în rolul de reproducători ai discursului impersonal, puțini fiind cei cu "drept de autor" asupra unor formulări). Nu există, în schimb, o listă detaliată a surselor: indicația dată de autor în prefață și cele de la finalul citatelor sunt foarte precise, mergând până la pagină, dar ar trebui completate
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
nu sunt asigurate aceste premise dacă textul de lege atacat presupune doar modalitatea în care, stabilind circumstanțele unei cauze - atribut exclusiv al instanței sesizate cu litigiul - instanțele realizează aplicarea unei dispoziții legale, dispoziție care are întotdeauna un caracter general și impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă esența aplicării la un caz concret“ (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
Curtea a constatat că, în funcție de întinderea efectelor juridice pe care le produc, actele administrative se clasifică în acte administrative cu caracter normativ și acte administrative cu caracter individual. Actele administrative cu caracter normativ conțin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, iar actele administrative cu caracter individual produc efecte, de regulă, față de o persoană sau uneori față de mai multe persoane, nominalizate expres în cuprinsul acestor acte. Totodată, Curtea a reținut că actele administrative cu
DECIZIA nr. 32 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254914]
-
procesul aplicării legii, judecătorul trebuie să stabilească conținutul exact al normei puse în fața sa, prin clarificarea și lămurirea sensului normei legale, pentru a fi mulată pe situația de fapt prezentată, întrucât normele legale au întotdeauna un caracter general și impersonal, din care trebuie să se extragă esența aplicabilă la cazul concret, care nu își găsește de fiecare dată reflecția în cadrul normei legale generale edictate de legiuitor, iar judecătorul este chemat să observe sensul normei de drept, prin analiza textului
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
cum s-a reținut în doctrină și în jurisprudență, distincția dintre actele administrative normative și cele cu caracter individual se face pe tărâmul întinderii efectelor juridice pe care le produc. Actele administrative normative conțin reguli de conduită generale, abstracte și impersonale de aplicabilitate repetată. Stabilind reguli de conduită, raporturi juridice de drept abstract, ele se aplică în mod repetat și pentru orice situație particulară care intră sub incidența normei, eficiența acesteia neîncetând prin unul sau mai multe acte individuale de aplicare
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie. Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula). Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi ; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale. Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
nominal (verbele copulative „a fi”, „a deveni”, „a ieși”, „a ajunge”, „a se face”, „a rămâne”); modul imperativ (afirmativ și negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect; moduri personale și nepersonale; verbele reflexive, verbele impersonale, locuţiunile verbale; aplicativ: diateza activă, reflexivă, pasivă; alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ – perfect simplu și mai-mult-ca-perfect) . Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor naturii – substantivul: substantivul comun şi propriu; genul şi numărul substantivului; articularea substantivului (articolul hotărât
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile) Predicatul verbal şi predicatul nominal Subiectul Atributul Complementul Construcţii sintactice: construcţii active/ construcţii pasive cu verbul a fi construcţii impersonale construcţii cu pronume reflexive Enunţuri eliptice. Norme de punctuaţie Fraza. Subordonarea prin conjuncţii şi prin pronume şi adverbe relative. Norme de punctuaţie - Realizări propoziționale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă 2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
simularea probelor Evaluării Naționale pentru absolvenți clasei a VIII-a, în anul școlar 2022 - 2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, din care sunt exceptate următoarele conținuturi: Domeniul de conținut: Elemente de construcție a comunicării • construcții impersonale; construcții incidente; • realizări proporționale ale unor funcții sintactice: circumstanțiala de loc, de timp. de mod, cauzala, finala. Domeniul de conținut: Elemente de interculturalitate • despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de
ORDIN nr. 3.138 din 25 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264659]
-
asigurate aceste premise dacă textul de lege atacat presupune doar modalitatea în care, stabilind circumstanțele unei cauze, atribut exclusiv al completului de judecată sesizat cu soluționarea litigiului, instanțele realizează aplicarea unei dispoziții legale care are întotdeauna un caracter general și impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă esența aplicării la un caz concret (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016). ... 61. Cu privire la prima problemă care
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
indică faptul că una dintre cerințele, condițiile, articolele, obiectele sau evenimentele se aplică. Utilizarea conjuncției compuse "și/sau" indică faptul că una sau mai multe dintre cerințele, condițiile, articolele, obiectele sau evenimentele se aplică. Utilizarea verbului "a putea" la forma reflexiv impersonală "se poate" sau "se pot" indică faptul că proiectantul are posibilitatea de a utiliza soluția prescrisă într-o prevedere, fără a institui obligativitate. (5) Capitolele cu caracter informativ cuprind prevederi cu caracter de recomandare, stabilite pe baza practicii inginerești generale
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
fapt, pentru că acesta este conținutul funcției jurisdicționale, respectiv de a spune dreptul situației de fapt (da mihi factum dabo tibi ius), așa încât evaluarea compatibilității unei calificări juridice făcute în legătură cu un raport juridic concret și o dezlegare impersonală a unei chestiuni de drept, prin intermediul instrumentului procedural reglementat de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, constituie o chestiune pe care numai instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei o poate evalua. ... 148. Instanța supremă nu
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
Cosmin Ciotloș Multă vreme a părut surprinzătoare, la Liviu Ioan Stoiciu, discrepanța de ton dintre discursul său poetic (interiorizat până la intimitatea metafizică) și acela publicistic (aproape impersonal în vehemența sa). O consecință directă a acestei mirări e și prezentarea semnată, pe ultima copertă, Gheorghe Grigurcu. Criticul împacă silit cele două registre, limitându-se să constate că avem totuși de-a face, în cazul acestui autor, cu „una
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
apărea Luceafărul eminescian. Toutes proportions gardées, textul este și el un fel de „luceafăr” maiorescian. Ca și la Eminescu, avem în față o autobiografie trucată: experiența vieții sale de luptă pentru a se impune apare relatată de Maiorescu în mod impersonal, sub forma expunerii de adevăruri generale. Ideile eseului erau mai vechi (apăruseră sintetizate încă din 1869 în Observări polemice), dar abia acum ele capătă formă articulată. Rareori elogiul inteligenței, al luptei pentru adevăr, încrederea în victoria finală a valorii au
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
nu pare a observa că nu „umanizarea discursului” este responsabilă de adecvarea metodelor la obiectul de studiu, evidentă în Clasicii noștri. Streinu este, fără discuție, un istoric literar modern, personal, în sensul subiectivității asumate (pe care o recomanda Călinescu), dar impersonal, rece, în raport cu metodele de lectură. Mai puțin vizibilă în critica sa, această flexibilitate metodologică îi permite istoricului literar să abordeze autori, altminteri, diferiți ca structură și venind din epoci diferite. N-aș insista foarte mult nici asupra „afinității” dintre spiritul
Vladimir Streinu, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5901_a_7226]
-
așadar un efort al minții pe care îl poți resimți ca plăcere cu condiția ca intelectul să preia sursa emoției originare, și anume spectrul erosului din care ea s-a născut. În fine, am înțeles că cine scrie arid și impersonal o face din neputința de a cupla emisfera dreaptă a participării empatice cu emisfera stîngă a calculelor și schemelor și că majoritatea filozofilor trăiesc decuplat, în două dimensiuni separate, cînd erosul cu intuițiile pe care le stîrnește, cînd munca intelectuală
Cultura afectului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6226_a_7551]
-
al relativizării menține textul și melodia între granițele controlabilului, accesibilului și calmului: „I love to speak with Leonard/ He’s a sportsman and a shepherd/ He’s a lazy bastrad/ Living in a suit.” Tripla identitate a personajului invocat (aproape impersonalul Leonard) țintește la stabilirea unei relații cât se poate de relaxate. În fond, eroul liric merită batjocorit, în ciuda faptului că „trăiește într-un costum”. E un individ comod, un leneș gata să accepte, pe nemestecate, părerea celuilalt, ba chiar s-
Vechimea, adâncul (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4873_a_6198]
-
frumosului, consideră arta un „lux intelectual” la care se ajunge prin perfecțiunea formală. Dintre noii poeți fideli normelor parnasiene s-ar putea cita, în mod special, José-Maria de Heredia, acest cubanez al cărui volum de poezii Les Trophées (1893) cultivă impersonalul și conduce sonetul pe calea perfecțiunii. Unul din ele, Stymphale, evocă victoria lui Hercule asupra acestor Harpiilor, devoratoare de oameni. Imaginea apăruse deja în cunoscuta Préface la Mademoiselle de Maupin, dar în cu totul alt context. Renumitele Harpii erau asimilate
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
Alte foiletoane (cum le definește autorul) sunt compuse într-o notă strict personală, afectivă, contrabalansând tendința de a fi prea abstract, prea implicat în chestiunile sociale. Intenția și realizarea găsesc în text locul geometric ideal: nici prea teoretizante, nici prea impersonale, ci focalizate pe descoperirea „contururilor îngropate” ale amintirii. Și totuși, în ciuda tuturor acestor elemente, ceea ce iese la suprafață e un portret surprinzător, din care se vede nu doar ceea ce pictorul a făcut vizibil, ci și potențialitățile neexplorate ale modelului: „Parcurgând
Memorii de dincolo de mormânt (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5314_a_6639]
-
semne, pariuri, constructe. Între voi ițele trebuie să rămână libere. Libertății tale de exprimare să-i poată răspunde legitim libertatea de interpretare a cititorului. Adevărul unei cărți nu stă în eficacitatea utilizării secvențelor sale în viața curentă, ci în enunțul impersonal și oricând personalizabil pe care îl conține. Pactul cititorului cu scriitorul cere însă și o doză de prefăcătorie, tot mai greu de gestionat pe măsură ce moda autoficțiunilor ambigue se întinde. Dacă o dezinhibată, măcar ca proiect, scriere de sine, presărată cu
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]