1,896 matches
-
Această diferență între prioritățile de interes, de preocupare ale publicului de acolo și de la noi vorbește, cred, foarte bine despre diferența de mentalitate, de nivel al civilizației existentă între cele două țări). Fără senzația aceea supărătoare, din asemenea ocazii, de improvizație, de acțiune făcută doar pentru a fi bifată, reuniunea s-a dovedit vie, serios organizată, cu traducere simultană în cască (în limbile maghiară, cehă și română) și s-a transformat într-un dialog intercultural adevărat nu simulat, într-o dezbatere
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
concursuri de gen, Cipriana Smărăndescu susține concerte și recitaluri în Europa și a realizat înregistrări pentru Radio România, Radio Vaticana, RAI-Radio 3 și SarxRecords. În cele două concerte pentru clavecin, Cipriana Smărăndescu a încântat audiența prin rafinamentul ornamentației, cascadele și improvizațiile realizate toate la un înalt nivel tehnic. Având pe rând rol de continuo și solist, instrumentul a dăruit timbrul său special sub tușeul experimentatei interprete. Pentru bis, Cipriana Smărăndescu s-a întors la marea sa dragoste, muzica lui J.S.Bach
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
de a fi infirmată sau confirmată, ci de a primi provocarea excepției. 4. Excepții care proclamă regula. În acest caz legile sunt respectate până la un punct. Excepția se păstrează, așadar, ca excepție, neavând încă autonomie, nici siguranță. De exemplu, regulile improvizației sunt cât de cât stricte, improvizația fiind astfel legiferată. Dar spiritul improvizației este liber, prin urmare excepțional. Dacă însă regula nu ar integra excepțiile decât în chip ideal, atunci excepțiile nu ar mai ieși treptat din starea lor de înjosire
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
ci de a primi provocarea excepției. 4. Excepții care proclamă regula. În acest caz legile sunt respectate până la un punct. Excepția se păstrează, așadar, ca excepție, neavând încă autonomie, nici siguranță. De exemplu, regulile improvizației sunt cât de cât stricte, improvizația fiind astfel legiferată. Dar spiritul improvizației este liber, prin urmare excepțional. Dacă însă regula nu ar integra excepțiile decât în chip ideal, atunci excepțiile nu ar mai ieși treptat din starea lor de înjosire și subjugare, integrând ele însele regula
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
4. Excepții care proclamă regula. În acest caz legile sunt respectate până la un punct. Excepția se păstrează, așadar, ca excepție, neavând încă autonomie, nici siguranță. De exemplu, regulile improvizației sunt cât de cât stricte, improvizația fiind astfel legiferată. Dar spiritul improvizației este liber, prin urmare excepțional. Dacă însă regula nu ar integra excepțiile decât în chip ideal, atunci excepțiile nu ar mai ieși treptat din starea lor de înjosire și subjugare, integrând ele însele regula în chip real. Și totuși excepțiile
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
însă regula nu ar integra excepțiile decât în chip ideal, atunci excepțiile nu ar mai ieși treptat din starea lor de înjosire și subjugare, integrând ele însele regula în chip real. Și totuși excepțiile sunt încă în nesiguranță față de lege. Improvizația în jazz are nevoie de un cadru, de o matrice care să o valideze. 5. Excepții care devin pur și simplu regulă. Când Schonberg inventa principiile dodecafonismului serial era clar că excepția nu se mai putea pierde în regulă, și
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
faciesul încruntat, excomunicator contrastează violent cu productul oferit cu etichetă axiologică, asemenea unei persoane cu frac și papion, însă în pantaloni scurți. Gravitatea doctorală a expunerii programatice,pompa oficierii considerațiilor ce se vor apodictice nu izbutesc a atenua aerul de improvizație, de aleatoriu al selecției. Iată un șir de respinși, apt a compune el însuși un capitol foarte substanțial al unei cărți închinate poeziei veacului precedent: Dimitrie Anghel, Șt.O.Iosif, Adrian Maniu, Camil Baltazar, Horia Stamatu, Aurel Rău, Florin Mugur
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
erau cuprinși organizatorii, modestia și decența lor, faptul că își doreau să devină parte dintr-un proiect valoros și vast. Între timp, și-au venit în fire. Suficineța a adormit entuziasmele și a scos la iveală o brambureală serioasă. Iar improvizațiile s-au ținut lanț. Nu știu mai nimic despre ce a fost la Craiova, despre colocviile Shakespeare sau lansările de carte. Știu doar ce a fost la București, coordonat de Arcub. Haos, lipsă de promovare și de marketing - mi se
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
Europa occidentală calitățile lui Iancy Körössy. În primul rând, armoniile predominant disonante, înșirate (ca altădată, în Varșovia anului 1961) sub formă de invenție ce excludea, în pasaje consistente, melodia. Totul puternic ritmizat, captând întreaga atenție, menținând partea a doua a improvizației pe tema proprie „Sorrow” în registrul de interferență mediu-grav al pianului, cu o pulsație ritmică ajunsă la incandescență. Dar, cu Stella By Starlight, Körössy intra prima dată<footnote Din punctul de vedere al unui document înregistrat audio footnote> pe teritoriul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
am menționat prima oară, voi sări (deocamdată) peste înregistrarea cu numărul 5, pentru a ajunge la un alt standard american interbelic: I Can’t Give You Anything But Love (McHugh/Fields). Aici, originalitatea apare, oarecum neașteptat (după anterioarele aranjamente și improvizații în stil post-bop radical) prin expunerea temei în maniera stride a mult îndrăgitului pianist Thomas Fats Waller, comediant pur sânge al anilor nebuni interbelici. Improvizația lui Iancy Körössy lasă în urmă de la primele note nonșalanța surâzătoare a lui Fats, pentru
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
You Anything But Love (McHugh/Fields). Aici, originalitatea apare, oarecum neașteptat (după anterioarele aranjamente și improvizații în stil post-bop radical) prin expunerea temei în maniera stride a mult îndrăgitului pianist Thomas Fats Waller, comediant pur sânge al anilor nebuni interbelici. Improvizația lui Iancy Körössy lasă în urmă de la primele note nonșalanța surâzătoare a lui Fats, pentru a plonja direct în modernismul melodic sprințar de natură bop. Un modernism al anilor ’48-’50, pe care adaos-ul neo îl păstrează la fel de atractiv
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
și asta, în tempo rapid, contrastant față de atâtea versiuni clasice cunoscute. În comparație cu I Can’t Give..., la Stompin’ prima variațiune respectă principiul unui și mai vechi stil jazzistic<footnote Dixie - sudul federației americane, la confluența secolelor XIX și XX footnote>, improvizația colectivă, dar acum nu mai ascultăm o polifonie melodică, ci doar o polifonie sonoră, în care sunetele și ritmul haotice ale pianului (prin cluster-e), ale bateriei (total dezarticulată) formează impresia clară a ieșirii din ghidajele melodice, armonice și ritmice. La
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
cea mai importantă începe în piesa a V-a, firesc, odată cu redarea temei generatoare: Hora de la Viziru. La fel de antrenantă ca în piesele comentate (acum, și din cauza melodiei românești de dans, originară din zona Brăilei), menținându-se în stilul bop, raportarea improvizației pe claviatură la melodica oriental-românească este clară încă de la început, într-o secvență melodică scurtă. Körössy rămâne în preferatul său registru mediu unde, de data asta, melodia intens ritmată îl duce cu gândul pe ascultătorul român la sonoritatea țambalului, iar
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
țambalului, iar ascultătorului din alte spații etno-culturale îi lasă o impresie puternică de inedit. Urcarea în registrele acut și supra-acut ale pianului înseamnă aceeași înălțare în tăriile libertății melodico-armonice, cu cluster-e în ritmul neostenit, plin de swing, puternic susținut de improvizația dinamică, accentuată a bateriei. Diferența și adaosul de atractivitate ale acestei creații constă în menținerea pulsului incandescent, constant al celor trei instrumente ritmice - pianul având în plus posibilitatea suprapunerii formulelor melodico-armonice, înșirarea (ingenioasă) a cluster-elor în același ritm de joc
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
au format-o atunci despre Körössy. La fel ca Eugen Ciceu și Richard Oschanitzky - Iancy Körössy avea deschiderea spre toate genurile, și tehnica instrumentală dublă: potrivită deplin cântului jazzistic și cântului academic. Al doilea moment de captatio benevolentiae a fost improvizația<footnote Körössy prefera formula „variațiuni spontane” footnote> pe melodia pop americană, la fel de cunoscută, Raindrops, de Burt Bacharach, trecută, ca într-o partidă de badminton, de la paleta lui Mozart la paleta lui Beethoven. Un stol de idei melodice sprințare, zburătăcite pe
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
a aflat sub privirea lui Bach. Dincolo de cântul dezinvolt, cu nuanțe potrivite frazelor melodice fidele stilului, în pasajele dinamice se simte timp de o clipă ușoara accelerare a tempo-ului, principiu caracteristic ritmului în jazz (swing). Abia după o substanțială improvizație în manieră bachiană este amintită, destul de clar, tema melodică Feuilles mortes de Joseph Kosma. Cu excepția „amănuntului” ritmic amintit, creația din acel moment nu are legătură cu jazz-ul, plasându-l pe Körössy în societatea selectă a virtuozilor în stare să
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
nu numai că nu se simte copleșit, pierdut în ”pădurea de sunete”, el „vede copacii” dar „vede” și ansamblul. Audierea muzicii lui Iancy Körössy este, în mod uimitor, o experiență ce atrage, farmecă, rămâne în amintire. Celelalte opt motive de improvizație au aparținut exclusiv jazz-ului. Poate că, după ce a arătat publicului cultivat al Universității din Atlanta că și-a însușit cultura muzicală clasică și modernă europeană, Körössy a vrut să-l convingă definitiv că stăpânește perfect și limbajul jazz-ului
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
etnic vast, ce include Balcanii, linia melodică plutind, ca o doină fără sfârșit. Se mai simte mireasma nostalgică a cântului tradițional din Armenia și din Azerbadjan (care circulă azi datorită pianiștilor Armen Donelian și Aziza Mustafa Zadeh). Curgerea neântreruptă a improvizației într-o atmosferă extatică amintește de stilul pianistului Keith Jarrett, unul dintre modernii pe care Körössy mi-a mărturisit că îl aprecia mult. Cele patru preludii care urmează se înscriu în același stil - ultimul amintind de cântecele tradiționale rămase în
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca pentru o horă de bătrâni, Iancy Körössy a luminat din nou pe parcursul improvizației virtuțile expresive ale registrelor grav și mediu, a respectat sacrosanta lege (pentru el, totdeauna) a contrastului, a simetriei. Doar secțiunea mediană a seriei de variațiuni a avut parte de un tușeu puternic accentuat, secțiunile extreme fiind tratate cu o delicatețe
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
sudarea unui duo pianistic redutabil. Prima dovadă - înregistrările realizate în anul 2005 la Societatea Română de Radio. Cultura muzicală clasică a Ramonei Horvath i-a permis lui Iancy Körössy să continue relaționarea creației culte europene cu jazz-ul. Aranjamentele și improvizațiile pe tema părții I din Simfonia nr. 40 de Mozart, a Badineriei din Suita a II-a de Bach, a părții a III-a din Simfonia a III-a de Brahms pot constitui oricând material de studiu în învățământul muzical
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Bach, a părții a III-a din Simfonia a III-a de Brahms pot constitui oricând material de studiu în învățământul muzical superior (cel puțin la clasele de jazz). Impresia constantă de armonie a mariajului conceptului componistic clasic european cu improvizația americană de jazz, bunul gust, ingeniozitatea, rafinamentul și frumusețea creațiilor celor doi pianiști se pot remarca nu numai la audiția înregistrărilor radio din 2005. După un an, în mai 2006, Iancy Körössy și Ramona Horvath au prezentat prima dată aceste
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
în privința înregistrărilor radio din 2005, trebuie remarcat că ilustrul pianist român a recunoscut, totuși, influența lui Bill Evans asupra cântului său (pe care, într-una din convorbirile noastre înregistrate, a considerat-o mai puțin evidentă). Dovada o constituie aranjamentul și improvizațiile pe tema Show Type Tune de Evans, și Come Dance With Me, de Jimmy Van Heusen. Varianta cu două piane este în spiritul și litera creațiilor lui Evans imprimate solo în studio prin suprapunere, și cu trio-urile sale binecunoscute
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
La horă, la care se adaugă trei creații proprii abia acum oferite publicului larg, și cinci compoziții semnate în tandem cu discipolul său. Omagiu lui George Enescu se contituie într-o suită de tablouri contrastante ca ritm și manieră de improvizație. Tema primei părți este preluată din Rapsodia a II-a, cunoscuta melodie de joc îmbrăcând, spre a-și proba și confirma frumusețea, mai multe veșminte: cel preclasic, datorat redării temei în tonalitate minoră, traseului melodic de natură bachiană sau romantică
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
sau finețea tușeului pianistic în creații diferite, ori pe parcursul uneia singure; 3. îmbinarea organică a limbajului jazz-ului american cu limbajul folclorului muzical românesc (cu predilecție de tradiție lăutărească - abia în ultimul disc publicat în timpul vieții autorului apărînd teme de improvizație preluate sau inspirate din repertoriul țărănesc);<footnote Ex.: Dans din Oaș, piesa nr. 3 de pe cd-ul Dor de acasă, Electrecord, EDC 890 DDD footnote> 4. echilibrul compoziției obținut prin concentrarea întregului flux sonor, indiferent de numărul ideilor melodice, prin respectarea
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
inspirate din repertoriul țărănesc);<footnote Ex.: Dans din Oaș, piesa nr. 3 de pe cd-ul Dor de acasă, Electrecord, EDC 890 DDD footnote> 4. echilibrul compoziției obținut prin concentrarea întregului flux sonor, indiferent de numărul ideilor melodice, prin respectarea schemei temă - improvizație/variaține - reluarea temei, sau introducere - temă - improvizație/variațiune - reluarea temei - formulă melodico-ritmică de sine stătătoare pentru final, simetrie; 5. toate aceste caracteristici conferă discursului pianistic o neîntreruptă atractivitate.
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]