1,086 matches
-
normale se dovedesc „patogene” pentru psihopați. Cu țelul aprecierii caracterului actelor agresive și factorilor predispozanți și declansatori a reacțiilor cu tendințe agresive au fost analizate 600 personalități patologice care s-au aflat la expertiza psihiatrico-legală. Din ele: de tip disocial impulsiv 40,2%, tip dependent (9,9%), tip anancast 7,8%; tip histrionic - 28%; tip paranoid (paranoial) - 14,1% cazuri. La selectarea cazurilor s-au utilizat criteriile, elaborate de P.B.Gannușkin: totalitatea trăsăturilor patologice de caracter, stabilitatea acestora și manifestarea lor
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
au utilizat criteriile, elaborate de P.B.Gannușkin: totalitatea trăsăturilor patologice de caracter, stabilitatea acestora și manifestarea lor pînă la gradul de dezadaptare socială. După cum se vede din cele menționate mai sus printre personalitățile trimise la expertiza psihiatrică legală predomină cele impulsive. Acestea se dovedesc a fi cele mai sensibile la factorii psihotraumatizanți, manifestînd uneori agresia și fără ofensă. În unele perioade ale vieții, aceștea sunt foarte cilălitori, furioși, excitabili. În acest timp tensiunea afectivă poate apare și la ei crește În
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
cărora ele săvîrșesc acte agresive Trăirile acestora poartă un caracter stagnant. La apogeul erupțiilor afective la ei au loc Îngustări pronunțate ale conștiinței, Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile, acestea purtînd caracter spontan, impulsiv. Aceste acțiuni, după manifestările sale, contravin structurii caracterologice ale personalității și criteriilor moral-etice ale ei, fapt care contribuie la o rezonanță socială puternică a actelor agresive În aceste cazuri. Personalitățile histrionice sunt Înclinate precum către autoși alo-agresive. Autoagresia face parte
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați direct În legătură cu intențiile sale de suicid. Aceste persoane necesită internare În spital pentru acordarea unui tratament urgent de specialitate. Combinația dintre psihoterapie
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
marcată de instabilitatea relațiilor interpersonale și emoționale ce generează impulsivitate crescută. Subiecții reacționează cu furie, crize de panică sau mânie datorită sentimentului de abandon. Manifestările apar disproporționate, extreme, ajungând până la automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea din următoarele simptome (DSM IV): 1. eforturi nebunești de a evita abandonul imaginar sau real; 2. relații interpersonale instabile și intense caracterizate de oscilarea Între extreme ale idealizării și subevaluării; 3. tulburări ale identității: instabilitatea imaginii
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări psihopatologice ce conferă subiectului o predispoziție mai mult sau mai putin accentuată de a trece la actul suicidar. Există dezechilibre caracteriale care favorizează tentativa.Impulsivul va avea motive futile ,va surprinde prin bruschețea actului.La paranoici vom găsi o hipersensibilitate morbidă.Irascibilul,perversul, hiperemotivul,anxiosul reprezintă alte categorii de predispuși ,fiecare predispoziție avându-și „mecanismele” sale.Un lot masiv este furnizat de către Întârziații afectivi( prin
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
nu de orgoliu”; „de fapt, În marile perioade, teai simțit Întotdeauna tentat să te sinucizi...Ideea sinuciderii era un protest al vieții. Că nu vrei să-ți mai mori moartea”. Sinuciderea poate fi, așadar, eclipsă de sens, agresivitate, șantaj, act impulsiv, curaj, lașitate etc.
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
antecedente; − existența factorilor de risc suicidar (tabel 2); − posibilitatea acțiunii. Se consideră că existența a patru factori de risc identifică aproximativ 80% dintre pacienții cu risc foarte mare. Pacienții cu alcoolism se sinucid fie În cazul stării de ebrietate (suicid impulsiv), fie În timpul unui episod de confuzie. Evaluarea comportamentului heteroagresiv Comportamentul violent poate să apară fie pe fondul intoxicației etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială, delirium tremens). Evaluarea riscului de comportament violent include date anamnestice
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
episodic. Înțelegerea limbajului vorbit, este de asemenea de multe ori o problemă, deoarece reprezintă o barieră comunicațională mai gravă decât articularea propriu-zisă a cuvintelor. Acest fapt conduce la frustrări și la lipsa de atenție a acestor copii. Comportamentul de tip impulsiv reclamă o strategie educațională și de comunicare specială, care să nu faciliteze excluderea acestor copii din procesul formativ (Teodorescu și Bota, 2005). Aspectul clinic Morfologia mongoloidismului este atât de tipică, încât Marfan a afirmat că dacă ai văzut un caz
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
precum și o pervertire a instinctului sexual. i) Observarea reacțiilor, a conduitelor și acțiunilor bolnavului - direct de către medic sau din relatările aparținătorilor acestuia - ne furnizează informații deosebit de utile, cum ar fi următoarele: - reacții bizare, neobișnuite ca intensitate și tonalitate afectivă, crize impulsive sau absența oricărei reacții etc.; - conduite automate, unele dintre ele executate în virtutea unei relații de dependență sau induse sugestiv, conduite discordante în raport cu realitatea, conduite agresive, antisociale, de violență etc.; - inactivitate, pasivitate sau acțiuni bizare, periculoase, automate, stereotipe, negativism etc. Toate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz. Cunoașterea acestor tipuri constituționale somato-psihice, este foarte importantă în evaluarea potențialităților personalității, în stare de normalitate, dar și a potențialului său psihopatologic, în ceea ce privește riscul de îmbolnăvire psihică. Din acest motiv, tipul constituțional este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări de ordin dinamic. Unii specialiști preferă să dea o formă tipologică atât tulburărilor de caracter, cât și tulburărilor de comportament. În sensul acesta în sfera tulburărilor de caracter sunt incluse următoarele tipuri de persoane: apaticii, timizii, retrașii sau izolații, impulsivii, emotivii și labilii emoțional. În sfera tulburărilor de comportament sunt incluse următoarele tipuri de persoane: instabilii, discordanții, agresivii, perverșii, hiperactivii, antisocialii. Sintetizând din punct de vedere psihopatologic tulburările de caracter, A. Porot distinge trei mari grupe de modificări: 1) Modificări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individul le execută împotriva voinței sale și de a căror absurditate este conștient, dar cărora nu le poate opune rezistență. Cauzele sindromului obsesiv sunt multiple. Se consideră că în geneza acestuia, anxietatea ocupă un loc esențial. Elementele ideative sau acțiunile impulsive, cu caracter obsesional, nu constituie decât manifestarea secundară a acesteia. Orice bolnav de acest fel va da o formă intelectuală propriei sale neliniști, uneori cu o mare bogăție imaginativă, exprimată prin forma și conținutul obsesiilor. Tulburările obsesive pot fi întâlnite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid, familii de origine dezorganizate, tulburări caracteriale, copii abandonați sau naturali. Din punct de vedere clinic se notează o stare de retard intelectual; sunt neatenți, apatici, foarte lenți în privința efortului intelectual, dar în rest agitați psiho-emoțional și turbulenți, sugestibili, încăpățânați, impulsivi. c) Instabilii emotivi. La aceste cazuri se notează o ereditate psihopatică foarte încărcată. Reacțiile lor emoțional-afective se caracterizează prin următoarele: agitație, neliniște, susceptibilitate, inhibiție, crize scurte de mânie, variații de dispoziție afectivă; capricii, încăpățânare, indisciplină, dezordine, lene, autoritarism, irascibilitate. Tinerii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
agitat, mai târziu devin brutali și susceptibili. Sunt capabili de generozitate și devotament care însă nu durează multa vreme, în cursul acceselor de disperare pot comite acte de suicid care însă sunt repede uitate. Fugile și furtul au un caracter impulsiv și sunt mai rar semnalate. d) Instabilii paranoici. La acești indivizi, reacțiile afective sunt caracteristice și ele constau din următoarele trăsături psihopatologice: egocentrism, orgoliu, neîncredere, susceptibilitate, agresivitate, nevoia de a comanda și de a se impune. Sunt vanitoși și au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
musculară. b) Agitația catatonică apare în mișcări, scris, vorbire. Ea are un caracter bizar, nefiresc, este lipsită de unitate, incoerentă, fără un scop (parakinezia, descrisă de Kleist). Din punct de vedere psihopatologic agitația catatonică poate fi: - agitație confuzo-patetică, - hebefrenocatatonia, - agitația impulsivă, - agitația catatonică. Sindroamele halucinator-paranoide Acestea reprezintă un grup de sindroame psihopatologice caracterizate prin tulburări de ordin perceptiv (halucinații) asociate sau nu cu tulburări de gândire de tip delirant, având de regulă un caracter sistematizat, de tip paranoid. În cadrul sindroamelor halucinator-paranoide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-i poate rezista. Vagabondajul este tot o tulburare de comportament manifestată prin nevoia imperioasă, permanentă, de deplasare, de a călători. Ea este legată de o instabilitate structurală de tip constituțional a subiectului. Vagabondajul este o permanentă hoinăreală, o continuă deplasare impulsivă a individului fără a putea reveni, la un domiciliu fix. Spre deosebire de fugă, care are un caracter episodic, vagabondajul este o pulsiune morbidă permanentă, o „fugă continuă” (R. Benon și P. Froissart) cu „abandonul impulsiv al domiciliului” (A. Joffroy și R.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o permanentă hoinăreală, o continuă deplasare impulsivă a individului fără a putea reveni, la un domiciliu fix. Spre deosebire de fugă, care are un caracter episodic, vagabondajul este o pulsiune morbidă permanentă, o „fugă continuă” (R. Benon și P. Froissart) cu „abandonul impulsiv al domiciliului” (A. Joffroy și R. Dupouy). A. Marie distinge următoarele forme de vagabondaj: a) Vagabondajul de origine economică sau socială la șomeri, exilați, profesiuni ambulante, condamnați și recidiviști care se ascund de lege. b) Vagabondajul morbid la nevrotici, isterici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
boli psihice: 1) melancolia sau frenalgia care este o stare de tristețe patologică; 2) extazul sau frenoplexia care constă în suspendarea actelor intelectuale; 3) mania sau hiperfrenia, care este o stare de exaltare pasionată; 4) nebunia sau parafrenia, o boală impulsivă cu anomalia voinței; 5) delirul sau ideofrenia, constând într-o anomalie a ideilor; 6) demența sau afrenia care constă în slăbirea actelor morale și intelectuale ale bolnavilor. Se constată faptul că apar și se impun anumiți termeni nosologici, care, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în șapte grupe principale: 1) Vesaniile sau nebunia propriu-zisă în care include: mania, melancolia, stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mania, melancolia, stupiditatea, delirurile sistematizate cronice, tulburările psihice cu evoluție periodică. 2) Degenerescența mintală care cuprinde: debilitatea mintală, debilitatea morală și psihozele degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod permanent să atragă atenția celorlalți asupra lor. 6) Psihopații cu dispoziție labilă Ei sunt, de regulă, persoane cu o dispoziție fie excitabilă, fie depresivă, cu un caracter permanent oscilant. Le sunt caracteristice fugile, excesele episodice de alcoolism (dipsomanie), stările impulsive subite, în forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt indivizii care explodează din orice, la orice motiv anodin. Sunt susceptibili, iritabili și irascibili. Reacțiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultăților, refuzul criticii altora, așteptarea permanentă de a fi înșelat sau de a fi victima răutății altora, punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială Este caracterizată prin aspectul impulsiv și imprevizibil al actelor și comportamentelor sale cu caracter: autodistructiv, la care se asociază alte diferite forme de tulburări de comportament. C. Personalitățile schizotipă și schizoidă Acest grup reunește două sub forme de personalități psihopatice: a) Personalitatea schizotipă caracterizată prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuare câteva, dintre cele mai importante clasificări ale stărilor reactive. Pentru E. Kretschmer, reacțiile sunt de două feluri: reacții primitive și reacții ale personalității. Reacțiile primitive sunt consecutive unor experiențe interne, care se manifestă imediat, în mod direct, prin acțiuni impulsive instantanee sau prin procese profunde de natură hipobulică sau hiponoică fără a angaja ansamblul personalității. Ele sunt specifice la copii, la persoanele needucate, la cei cu maturitate afectivă, intelectuală la limită, la alcoolici sau persoane psihopate. În cadrul acestui grup distingem
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]