497 matches
-
august-2 septembrie, 2000). Elementele care saturează fiecare factor au fost grupate în trei indici (depresiv, impulsiv, individualist), incluși ca variabile dependente într-o analiză a variației la un factor independent (corespunzînd tipului de drog studiat). Datele indică faptul că atribuirea impulsivității domină fiecare reprezentare a consumatorului de droguri. Aceasta este mai consistentă cînd este vorba de ecstasy și de cocaină decît atunci cînd este vorba de hașiș. Individualismul și starea de depresie par a fi, din contra, atribuite îndeosebi consumatorilor de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
doua funcție permite mai ales înțelegerea conotației puternic negative a drogului ecstasy în raport cu celelalte două substanțe. 4.3.4. Modalități de articulare a cîmpului reprezentațional Pentru cele trei droguri, reprezentarea consumatorului în termeni de "depresie/singurătate", de "individualism" și de "impulsivitate" este formulată mai mult de fete decît de băieți, și, de asemeni, de cei care au o atitudine negativă față de consumul de droguri. Vîrsta influențează destul de mult răspunsurile subiecților. Evaluările de depresie/singurătate sînt emise mai ales de cei mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai mult de fete decît de băieți, și, de asemeni, de cei care au o atitudine negativă față de consumul de droguri. Vîrsta influențează destul de mult răspunsurile subiecților. Evaluările de depresie/singurătate sînt emise mai ales de cei mai vîrstnici. Atribuirea impulsivității este mai des întîlnită la cei mai tineri. Atracția pentru activitățile de timp liber cu risc nu influențează percepția asupra consumatorului, care este văzut ca o persoană deprimată și singură. Scorurile, la această categorie, par să fie mai ridicate la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
consumatorului, care este văzut ca o persoană deprimată și singură. Scorurile, la această categorie, par să fie mai ridicate la cei care nu sînt deloc (sau foarte puțin) atrași de experiența dependenței. Caracterizarea consumatorului în termeni de de-presie/singurătate și impulsivitate dispare semnificativ odată cu o mai mare implicare a subiecților în comportamentele de dependență. O asemenea tendință pare a fi mai puțin lineară în cazul atribuirii individualismului. În ceea ce privește emoțiile provocate de vederea unui consumator, reacțiile negative sînt mai frecvente la fete
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
temporale ale lumii fizice” (Gerhordt, 1972). Trecerea dintr-un mediu într-altul implică o înțelegere a informațiilor senzoriale. Posibilitatea copilului de a sesiza componentele mediului său înconjurător și de a le memora, reprezintă de fapt, echilibrul sistemului energetic. În funcție de dualitatea impulsivitate - control, la începutul grădiniței este posibil să distingem 3 tipuri de comportament în timpul jocurilor în aer liber: a) cei care participă puțin, se exclud bucuroși și iau puține inițiative. Ei sunt clasificați de Hubert Montagnier în “dominați- temători” care manifestă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
influență directă asupra sistemului reticualt difuz, în sensul creșterii cantității de energie pusă în joc, rezultă o activitate motrică crescută și o reactivitate emoțională mai mare. Versiunea psihologică este adesea obiectul unei descrieri particulare disociate a precedentului. Se vorbește de impulsivitatea adolescentului, iritabilitate, agresivitate. Diferitele manifestări emoționale legate de modificările infrastructurii energetico-afective a imaginii corpului sunt reatașate dificultății pe care o regăsește adolescentul în relația sa cu adultul, cu cultura. În ideea contribuției dezvoltării adolescentului nu trebuie neglijat nici supraestimat. Această
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
construiesc complexul de inferioritate, devin inhibați, se închid în sine, ceea ce le afectează potențialul, le îngreunează dobândirea cunoștințelor. Alții au pus eșecul pe seama relaționării copilului cu mama, cu părinții, cu membrii familiei, alții pe lipsa părinților "responsabilă" de hiperemotivitate, hiperexcitabiltate, impulsivitate, de deficiențe ale gândirii, limbajului, memoriei, de lipsa motivației intrinseci. Copilul care trăiește în izolare prelungită poate ajunge retardat mintal, copilul timid nu se poate exprima, chiar dacă și-a pregătit lecțiile. Au probleme copiii fără încredere în ei, autiști. Sociologii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
grijă pentru bunul său nume, o părtinire față de Agamemnon. Era un om drag al lui și îl vrea de partea sa și în clipa aceea de îndărătnicie irațională și păgubitoare pentru toți. La irascibilitatea aceasta se adaugă și o mare impulsivitate, pripă, nerăbdare, tendința ca, o dată pornit, să nu se mai oprească din avântul său. Odată hotărât să reia lupta, să-i respingă pe troieni și să-l 125 înfrunte pe Hector, nu are răbdare nici să-și primească darurile de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
grijă pentru bunul său nume, o părtinire față de Agamemnon. Era un om drag al lui și îl vrea de partea sa și în clipa aceea de îndărătnicie irațională și păgubitoare pentru toți. La irascibilitatea aceasta se adaugă și o mare impulsivitate, pripă, nerăbdare, tendința ca, o dată pornit, să nu se mai oprească din avântul său. Odată hotărât să reia lupta, să-i respingă pe troieni și să-l înfrunte pe Hector, nu are răbdare nici să-și primească darurile de împăcare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pot produce cu ușurință la temperatura normală a corpului. Astfel Încât sunt necesare enzime pentru a stimula și accelera aceste procese. Enzimele fac ca totul să devină posibil. Iar Beth denumise sfera „o enzimă mentală“. „Foarte ingenios“, Își zise. „Deșteaptă femeie. Impulsivitatea ei s-a dovedit a fi exact lucrul de care aveam nevoie“. Acum, când Harry era inconștient, Beth arăta la fel de bine, În timp ce Norman observă ușurat că propriile trăsături Își recăpătaseră aspectul normal. Privind sfera de pe monitor, Își putea vedea reflectată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
lui Beth se auzi prin intercom. — Nu, Norman, stai liniștit. — Spune-mi ce vrei să faci. Este secret. — Haide, Beth. Se gândi că exact asta-i mai lipsea, ca Beth să cedeze tocmai acum. Gândul Îi fugi din nou la impulsivitatea ei, pe care cu câteva clipe În urmă o admirase. Acum n-o mai admira. — Beth? — Vorbim mai târziu. Submarinul se Întoarse În profil și putu vedea În brațele-clești ale acestuia niște cutii roșii. Deși nu deslușea inscripțiile de pe ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de Santeuil, “Ridendo castigat mores”, ceea ce, pe limba noastră ar suna: “râzând se pedepsesc moravurile”. Mai aproape de vremurile noastre, academicianul Mihail Ralea nota că râsul, sub învelișul spiritului, este poate cea mai înaltă formă de civilizație, un derivativ ingenios pentru impulsivitate și violență. Râsul și Inchiziția nu sălășuiesc laolaltă. Democrația încurajează râsul, tirania îl detestă și îl oprimă. Câteva cuvinte despre autorii epigramelor selectate. Înzestrați cu spontaneitate, cu spirit de observație, cu capacitate de analiză și sinteză, dar, mai cu seamă
?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU by ?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83945_a_85270]
-
mișcările sale fizice și este lipsită complet de capacitatea de a înțelege și a voi. Beția incompletă - este o intoxicare cu alcool sau alte substanțe asemănătoare mai puțin intensă, în care persoana manifestă modificări ale excitabilității sale normale prin sporirea impulsivității sau prin diminuarea capacității sale reactive. Beția fortuită, accidentală, involuntară (care poate fi completă sau incompletă) este cauzată de o întâmplare neprevăzută și se produce independent de voința acesteia. (De exemplu, persoana care se îmbată cu vaporii de alcool degajați
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
spuse el, spune-mi sincer, știai sau nu că sosesc astăzi la Petersburg? — Că o să sosești, mă gândeam eu, și vezi că n-am greșit, adăugă acesta, zâmbind sarcastic. Dar de unde să știu că o să sosești chiar astăzi? O anumită impulsivitate tăioasă și ciudata irascibilitate conținută de întrebare îl uimiră și mai mult pe prinț. — Chiar dacă ai fi știut că astăzi, ce rost are să te enervezi în halul ăsta? rosti prințul încet, intimidat. — Ce vrei să zici cu asta? — Mai înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ce faci Valer? Cam ingândurat... - Păi... iac’așa [...] - Lasă-i naibii pe amîndoi, îți dau eu unul. Ia-l pe Zănoagă. N’am greșit, deși Zănoagă bufnește uneori că se putea și mai bine: Piștanu’ nu-i băgase de seamă impulsivitatea... de Berbec. Și, cantonându-mă exclusiv în prezentul acestei cărți, remarc - rara avis - asocierea pe copertă a discipolului și magistrului, asociere în care văd, pe lângă respectul datorat „înaintemergătorului“, gestul de a construi o punte între generații menită continuității. acad. Valeriu D.
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
lui Kolb a ținut cont de patru procese care intervin În cadrul achiziției informației. Aceste procese au evoluat În patru modele ale stilurilor de Învățare: experiența concretă, observarea reflexivă, conceptualizarea abstractă și experimentarea activă. Alte abordări cognitive au vizat dimensiuni ale impulsivității, tendința elevilor de a lua În considerare soluții alternative la o problemă sau dimensiuni ale dependenței și independenței de câmp, influența percepției vizuale a ansamblului asupra percepției itemilor din cadrul acestuia de către elev (Claxton & Murrell, 1987). Abordările social-interactive subliniază ideea că
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
celor de Învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de Învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă În mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
testele cu variante multiple decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp. Într-un studiu efectuat În Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi În cadrul actului de Învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori procedee de predare. O Întrebare importantă atunci când studiem stilurile de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are În raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: * sinele emoțional (E) autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
emoțională. Spontaneitatea este acea „stare psihică în care se găsește când își simte vie diponibilitatea de a-și utiliza propriile energii pentru a se pune într-un raport adecvat cu realitatea”, investind răspunsuri adecvate situației. Spontaneitatea nu este echivalentă cu impulsivitatea, reactivitatea. În cazul dirigintelui, spontaneitatea favorizeză apariția de acte adaptate și novatoare. Ea este premisa oricărei experiențe creatoare, catalizatorul care face operant potențilul individului. În orice act spontan se pot găsi două aspecte în diferite combinații, aspecte ale căror extreme
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
elevilor și să îi motiveze pentru activitatea creatoare. Atitudinile necreative pot să apară în contextul existenței unor factori perturbatori, ele constituind, de fapt, factori de blocaj pentru creativitate. Specialiștii consideră a fi atitudini necreative: egoismul (intoleranța, centrarea pe sine, snobismul); impulsivitatea exagerată (imprudența, nerăbdarea, iresponsabilitatea); capacitatea de abstractizare semantică. Elevul creativ va ști să dea frâu liber exprimării ideilor proprii, fără teama de a nu-i fi acceptate, va avea curajul de a fi original, chiar „împotriva curentului”, dacă e cazul
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
căutării, a investigației. Când un elev manifestă interes pentru un obiect de învățământ, el poate învăța peste limitele solicitate, trăiri veritabile, satisfacții și obținând rezultate bune. Dintre trăsăturile temperamentale, cele care se referă la creativitate sunt: echilibrul afectiv, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eului. Un rol important în constelația factorilor de personalitate îi dețin cei caracteriali. În acest sens pot fi menționate trăsături ca: tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, perseverența, sociabilitatea, meticulozitatea, ambiția. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoțional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
lui Kolb a ținut cont de patru procese care intervin în cadrul achiziției informației. Aceste procese au evoluat în patru modele ale stilurilor de învățare: experiența concretă, observarea reflexivă, conceptualizarea abstractă și experimentarea activă. Alte abordări cognitive au vizat dimensiuni ale impulsivității, tendința elevilor de a lua în considerare soluții alternative la o problemă sau dimensiuni ale dependenței și independenței de câmp, influența percepției vizuale a ansamblului asupra percepției itemilor din cadrul acestuia de către elev (Claxton & Murrell, 1987). Abordările social-interactive subliniază ideea că
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
celor de învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă în mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]