578 matches
-
din România. În această perioadă am abordat majoritatea aspectelor legate de sănătatea mintală, factorii de risc și vulnerabilitatea personalității față de bolile psihice, aspectele particulare legate de suicid, conduitele deviante, alcoolism, socio-patologia psihiatrică a grupului familial, epidemiologia bolilor psihice, adaptarea și inadaptarea psihosocială, activitatea intelectuală și surmenajul intelectual, nevrozele și stările reactive, stresul psihic, aspectele morbidității psihice în grupul familial, aspectele medico-legale ale bolilor psihice, psihoprofilaxia și recuperarea bolilor psihice etc. Deosebit de prețioasă a fost colaborarea, în anii de activitate de la Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
concept care decurge din cel de anormalitate. Rezultatul alteralității ființei umane este boala psihică, considerată ca o tulburare de diferite forme și grade a stării de echilibru fizic, psihic și moral al individului; dar, în același timp, și ca o inadaptare sau dezadaptare psihosocială a acestuia în raport cu lumea. Igiena mintală își fixează obiectivele și acțiunile de realizare a acestora după alte „criterii”, determinate în principal de păstrarea și restaurarea „valorilor umanului”. Din acest punct de vedere, distingem în cazul igienei mintale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anormale sunt cele care se îndepărtează de medie. Norma medie servește deci ca regulă și nu ca normă de valoare. Din acest motiv, nu există o frontieră între personalitățile anormale și cele normale, întrucât media este permanent supusă variațiilor”. Fig. Inadaptare Adaptare Dezadaptare Zona de anomalii Zona de normalitate (sănătate) Zona de boală M. Sobshin distinge în sensul acesta patru aspecte: normalitatea ca sănătate; normalitatea ca utopie (starea ideală); normalitatea ca medie statistică; normalitatea ca proces. După părerea lui A.C. Ivy
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
echivalează cu cea de sănătate mintală, starea de anormalitate constituie condiția apariției bolii psihice. Anormalitatea reprezintă, prin urmare, orice formă de abatere de la normă. Ea este o stare de dezechilibru pe mai multe planuri: dezechilibru individual; dezacord în relațiile interpersonale; inadaptare socială sau la situațiile vieții; devianță comportamentală; nonconformism în raport cu sistemul de valori ale mediului socio-cultural; ostilitate față de semeni, de grupul social sau instituții. Anormalitatea este conceptul larg care include toate tipurile de manifestări mai sus menționate, și din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în vedere aspectele mai sus prezentate referitoare la boala psihică, să analizăm în continuare persoana bolnavului mintal. Bolnavul psihic este persoana care prezintă modificări psihice de diferite feluri și în diferite grade. Acestea se pot manifesta prin următoarele modificări: a) inadaptare la realitate; b) stare de oboseală, cu performanțe intelectuale scăzute; c) variații emoțional-afective; d) tulburări de conștiință; e) tulburări de gândire privind tematica ideilor, fluența, coerența, asociațiile bizare, conținutul; f) dificultăți de activitate; g) tulburări de comportament; h) tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
efect starea de sănătate mintală, reprezentată prin echilibrul interior și exterior. Dezacordul dintre „normele” modelului socio-cultural al cetății și „nevoile” persoanei va genera conflicte, stări de tensiune, conduite aberante, antisociale sau de refugiu, dificultăți de comunicare, ducând în final la inadaptarea sau la dezadaptarea socială a acesteia și având ca efect apariția bolilor psihice. Aceste aspecte se pot urmări, din punct de vedere dinamic, în trei etape succesive ale istoriei evoluției umanității: 1) etapa vieții în natură; 2) etapa intermediară, a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă urmăresc psihoprofilaxia reacțiilor de inadaptare, fie pe termen lung, fie în situațiile de criză. Psihoprofilaxia pe termen lung cuprinde următoarele măsuri: măsuri de educație, constând în adeziunea la valorile colective, realizarea datoriilor cetățenești și sociale, solidaritate, integrare și apartenență la grup; măsuri de informație precoce
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care să-i apropie pe indivizi și să-i facă să se recunoască între ei prin ceva comun. Aceasta reprezintă raportarea la un „model sufletesc” sau „socio-cultural” comun, în care toți să se recunoască ca aparținându-i. Dificultățile de adaptare (inadaptare, dezadaptare) sunt aspecte importante, care interesează direct igiena mintală. Cauzele care generează dificultățile de adaptare se identifică cu factorii de morbigeneză, reprezentați de următorii: factori interni, personali: absența motivației, dezinteresul, lipsa unui model stimulant, existența unor boli psihice grave etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ostil, prezența unor modele străine negative, conflictele și crizele sociale și culturale, pierderea valorilor morale, schimbarea mediului de origine etc. În ceea ce privește formele dificultăților de adaptare ale persoanei, acestea sunt numeroase, dar am preferat să le grupăm în șase categorii principale: inadaptarea ca stare de refuz sau de incapacitate de a stabili un acord, o comunicare cu ceilalți sau cu mediul social, datorită imposibilității de a găsi elemente comune cu acesta; dezadaptarea ca stare caracterizată prin refuzul unor raporturi deja existente cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și la bolnavii psihic cu tulburări de conștiință și personalitate, la alcoolici și toxicomani, precum și la persoanele cu handicap sever obligate să se retragă din viața socială și activitatea profesională; izolarea impusă sau acceptată voluntar este tot o formă de inadaptare; izolarea este starea de însingurare acceptată de un individ care se retrage din lume, din societate, reducând considerabil, uneori până la completa suprimare, relațiile sale cu celelalte persoane și cu mediul social; trebuie să vedem în aceste situații fie conduite de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau integra în grupul majoritar; aveam de-a face de regulă cu situații nevrotice, complexuale, cu imposibilitatea de a asimila condițiile unui „model socio-cultural” nou, diferit. Pentru înțelegea aspectelor legate de procesul de adaptare, dar mai ales a formelor de inadaptare, să vedem care sunt factorii și mecanismele ce stau la baza acestora. O analiză atentă a acestor situații scoate în evidență următorii factori incriminați în mecanismele situațiilor de inadaptare: teama de nou, de schimbare, legată de incapacitatea de a răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legate de procesul de adaptare, dar mai ales a formelor de inadaptare, să vedem care sunt factorii și mecanismele ce stau la baza acestora. O analiză atentă a acestor situații scoate în evidență următorii factori incriminați în mecanismele situațiilor de inadaptare: teama de nou, de schimbare, legată de incapacitatea de a răspunde sau de a face față; la baza acesteia se află anumite complexe de inferioritate; individul aparține unui microgrup cu o mare forță de coeziune interioară, de care se simte
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunității umane, ele constituind - prin conduitele lor străine modelului social întâlnit - factori perturbatori ai vieții sociale, ai instituțiilor și, în final, chiar ai valorilor modelului socio-cultural (Holingshed și Reddlich). Cauzele alterării stării de sănătate mintală la oraș sunt legate de inadaptare și de conflict, de lupta pentru existență, care generează formele aberante ale devianței. Toate aceste aspecte ridică serioase probleme pentru starea de sănătate mintală a comunităților social-umane urbane, iar igiena mintală este chemată să le rezolve. 3. Factorii ambientali de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
această privință există două opinii. Una consideră că motivațiile sunt legate de o constituție „prepsihotică” a personalității; cea de-a doua, de sorginte psihanalitică, consideră emigrația un act simbolic de rezolvare a tensiunilor conflictual-nevrotice ale propriului Eu. Prima cauză a inadaptării o reprezintă contactul cu noua societate, cu valorile morale și normele sociale ale acesteia, cu tipurile sale de comportament și de mentalitate. O barieră serioasă o constituie imposibilitatea de comunicare, prin necunoașterea limbii. În aceste circumstanțe de marginalizare etnică și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H. Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus, P. Bugard, W. Vogel, S. Raymonds). Factorii stresanți exogeni pot fi sociali, familiali, profesionali sau culturali, ducând la dificultăți de adaptare sau chiar la inadaptarea individului și la stări conflictuale. Factorii endogeni, individuali sau psihogeni, care pot determina tulburări afective, depind de un anumit teren psihobiologic individual, care în anumite condiții circumstanțiale de viață duce la apariția acestui tip de tulburări. Tulburările afective de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
același dezacord este de natură biologică, iar în cazul stărilor de epuizare psihică, dezacordul e de natură psihologică, vizând starea de sănătate mintală a individului. De la surmenaj și până la starea de nevroză asistăm la mai multe etape de dezadaptare sau inadaptare a individului, care duce în final la incapacitatea acestuia de a mai putea desfășura o activitate practică utilă, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Schema Sarcini de realizat - Efort de suprasolicitare - Surmenaj. - Oboseală. - Epuizare somato-psihică. - Decompensare nevrotică
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
utilă, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Schema Sarcini de realizat - Efort de suprasolicitare - Surmenaj. - Oboseală. - Epuizare somato-psihică. - Decompensare nevrotică. - Incapacitatea de a realiza sarcinile propuse. Câmpul de activitate În cazul fenomenelor de dezadaptare sau chiar de inadaptare totală a individului, cu scăderea activității sale psihice sau chiar reducerea și încetarea acesteia, datorită suprasolicitării, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de efectuat ca stres de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acesteia, datorită suprasolicitării, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de efectuat ca stres de suprasolicitare Persoană Surmenaj Oboseală Epuizare psihică Nevroză Incapacitatea de a rezolva sarcinile date Inadaptarea socială Inadaptarea biologică Inadaptarea psihologică Inadaptarea psihopatologică Rezultă din cele de mai sus că suprasolicitarea profesională constituie un factor serios de risc pentru starea de sănătate mintală. Ea poate duce la dezinteres, dezgust pentru profesiune, oboseală, surmenaj și chiar la
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suprasolicitării, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de efectuat ca stres de suprasolicitare Persoană Surmenaj Oboseală Epuizare psihică Nevroză Incapacitatea de a rezolva sarcinile date Inadaptarea socială Inadaptarea biologică Inadaptarea psihologică Inadaptarea psihopatologică Rezultă din cele de mai sus că suprasolicitarea profesională constituie un factor serios de risc pentru starea de sănătate mintală. Ea poate duce la dezinteres, dezgust pentru profesiune, oboseală, surmenaj și chiar la o stare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să avem în vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de efectuat ca stres de suprasolicitare Persoană Surmenaj Oboseală Epuizare psihică Nevroză Incapacitatea de a rezolva sarcinile date Inadaptarea socială Inadaptarea biologică Inadaptarea psihologică Inadaptarea psihopatologică Rezultă din cele de mai sus că suprasolicitarea profesională constituie un factor serios de risc pentru starea de sănătate mintală. Ea poate duce la dezinteres, dezgust pentru profesiune, oboseală, surmenaj și chiar la o stare de epuizare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de efectuat ca stres de suprasolicitare Persoană Surmenaj Oboseală Epuizare psihică Nevroză Incapacitatea de a rezolva sarcinile date Inadaptarea socială Inadaptarea biologică Inadaptarea psihologică Inadaptarea psihopatologică Rezultă din cele de mai sus că suprasolicitarea profesională constituie un factor serios de risc pentru starea de sănătate mintală. Ea poate duce la dezinteres, dezgust pentru profesiune, oboseală, surmenaj și chiar la o stare de epuizare fizică și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impresia de oboseală; criterii fiziologice, reprezentate prin alterarea unor constante fiziologice sau chiar organice ale individului. De regulă, oboseala are un caracter reversibil. Senzația de oboseală are o funcție protectoare, ea semnalând epuizarea rezervelor energetice, și este urmată de apariția inadaptării funcționale, fapt care împiedică organismul să continue o activitate ce ar conduce, în acest caz, la apariția unor alterări ireversibile. Fiind un tip de manifestare cu valoare de „semnal de alarmă”, oboseala reprezintă mecanismul somato-psihic prin care organismul în stare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalului medical de îngrijire a bolnavilor canceroși, a bolnavilor psihic, lucrul cu deficienții psihici sau senzoriali, cu deținuții etc.; oboseala culturală, ce apare la cei angajați în competiții intelectuale, pentru care nu sunt însă corect pregătiți; oboseala socială, legată de inadaptarea la diferitele medii sociale, de unele stări particulare, de relații interpersonale, de discriminarea unor categorii sociale, a femeilor etc. Oboseala este legată și resimțită în primul rând de către corp, de sfera somatică. Din acest motiv, se vorbește, în cazul oboselii
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
incomunicabilitatea; tinerețea are „pereții” rigizi, ermetici; ea nu admite nici un fel de compromisuri și, concomitent, suferă de propria sa izolare; din acest motiv, tinerețea nu poate comunica, iar adolescentul se izolează de lume; i) solitudinea este legată de incomunicabilitate, de inadaptare și de sentimentul „de a nu fi înțeles”, fapt care face ca tânărul să se izoleze de lume; j) familia și refugiul celular; pentru adolescent familia este prima închisoare pe care acesta trebuie să o dărâme și din care caută
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
involuție sunt însoțite de schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]