745 matches
-
familie. Una dintre ele ar consta în faptul că prin reglementarea relațiilor sexuale din interiorul familiei se elimină o sursă puternică de tensiune și se identifică și legitimează tatăl social al copiilor. O altă cauză de prim ordin a interdicției incestului este considerată nevoia familiei de a avea și de a menține legături cu alte familii. Relațiile cele mai trainice sunt cele stabilite prin alianțe de rudenie. Interdicția de sex și mariaj între frați-surori trimite la căsătorii în afară. Extinsă la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
exemplarelor anormale biologic - în societățile complexe practicile de infanticid selectiv fiind condamnate moral și legal -, degenerarea prin close inbreeding (împerecheri în grupuri închise) este un fenomen real, dovedit și statistic. Astfel încât, pe ansamblul populațional, el constituie un temei pentru tabuul incestului. b) Indivizii societății contemporane sunt conștienți de eventualul pericol al căsătoriilor între rude foarte apropiate. Populațiile „primitive” - antropologii culturali ne spun că, în numele relativismului cultural și al depășirii orgoliului nostru de superioritate, e bine să folosim termenul primitiv între ghilimele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de eventualul pericol al căsătoriilor între rude foarte apropiate. Populațiile „primitive” - antropologii culturali ne spun că, în numele relativismului cultural și al depășirii orgoliului nostru de superioritate, e bine să folosim termenul primitiv între ghilimele - trebuiau să fie conștiente de efectele incestului sexual și marital pentru a prohibiza incestul din motive de degradare biologică. A desprinde ca factor determinant incestul pentru dezavantajarea biologică necesita însă un timp istoric îndelungat și era un proces dificil. Mai ales dacă ne gândim că, cu cât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
foarte apropiate. Populațiile „primitive” - antropologii culturali ne spun că, în numele relativismului cultural și al depășirii orgoliului nostru de superioritate, e bine să folosim termenul primitiv între ghilimele - trebuiau să fie conștiente de efectele incestului sexual și marital pentru a prohibiza incestul din motive de degradare biologică. A desprinde ca factor determinant incestul pentru dezavantajarea biologică necesita însă un timp istoric îndelungat și era un proces dificil. Mai ales dacă ne gândim că, cu cât o populație era mai închisă, cu atât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cultural și al depășirii orgoliului nostru de superioritate, e bine să folosim termenul primitiv între ghilimele - trebuiau să fie conștiente de efectele incestului sexual și marital pentru a prohibiza incestul din motive de degradare biologică. A desprinde ca factor determinant incestul pentru dezavantajarea biologică necesita însă un timp istoric îndelungat și era un proces dificil. Mai ales dacă ne gândim că, cu cât o populație era mai închisă, cu atât mai puțin putea să-și dea seama de efectele incestului prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
determinant incestul pentru dezavantajarea biologică necesita însă un timp istoric îndelungat și era un proces dificil. Mai ales dacă ne gândim că, cu cât o populație era mai închisă, cu atât mai puțin putea să-și dea seama de efectele incestului prin comparație cu alții. Dar și în acest caz, datele cercetărilor nu sunt ferme și consensuale. V. Durham (1991) găsește că în 50% dintre rapoartele etnografilor despre problema incestului se menționează faptul că populațiile (tribale) studiate erau conștiente de efectulbiologic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu atât mai puțin putea să-și dea seama de efectele incestului prin comparație cu alții. Dar și în acest caz, datele cercetărilor nu sunt ferme și consensuale. V. Durham (1991) găsește că în 50% dintre rapoartele etnografilor despre problema incestului se menționează faptul că populațiile (tribale) studiate erau conștiente de efectulbiologic negativ al incestului. Dar după cum observă C. Ember și M. Ember (2002), indiferent dacă erau în temă sau nu cu privire la răul produs, tabuul incestului a asigurat o superioritate demografică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu alții. Dar și în acest caz, datele cercetărilor nu sunt ferme și consensuale. V. Durham (1991) găsește că în 50% dintre rapoartele etnografilor despre problema incestului se menționează faptul că populațiile (tribale) studiate erau conștiente de efectulbiologic negativ al incestului. Dar după cum observă C. Ember și M. Ember (2002), indiferent dacă erau în temă sau nu cu privire la răul produs, tabuul incestului a asigurat o superioritate demografică, prin selecție naturală, celor care l-au practicat. Iar dacă pentru celelalte motive invocate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre rapoartele etnografilor despre problema incestului se menționează faptul că populațiile (tribale) studiate erau conștiente de efectulbiologic negativ al incestului. Dar după cum observă C. Ember și M. Ember (2002), indiferent dacă erau în temă sau nu cu privire la răul produs, tabuul incestului a asigurat o superioritate demografică, prin selecție naturală, celor care l-au practicat. Iar dacă pentru celelalte motive invocate în instaurarea interdicției incestului (disrupție familială, cooperare) se puteau găsi și alte alternative la tabu, pentru degradarea biologică prin close inbreeding
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
C. Ember și M. Ember (2002), indiferent dacă erau în temă sau nu cu privire la răul produs, tabuul incestului a asigurat o superioritate demografică, prin selecție naturală, celor care l-au practicat. Iar dacă pentru celelalte motive invocate în instaurarea interdicției incestului (disrupție familială, cooperare) se puteau găsi și alte alternative la tabu, pentru degradarea biologică prin close inbreeding tabuul era singura soluție. 3.3.3. Tipuri de mariajtc " 3.3.3. Tipuri de mariaj" 3.3.3.1. Monogamie și poligamietc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
flexibil, „homogamie-heterogamie” (vezi 6.2.). Expresia „reguli de căsătorie” acoperă mai multe realități detectabile în toate culturile umane: cu cine să te căsătorești (începând de la „aranjamente”, unde se desemnează și persoana concretă, și trecând prin restricții de principiu, precum tabuul incestului, exogamia și endogamia); când (la ce vârstă, cu ce statut socioeconomic, în ce anotimp etc.) și cum (ce ritualuri, cu ce înțelegeri de avere, ce angajamente mutuale). Despre „cu cine” și „când” s-au făcut referiri și se vor mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
favorabil agresivității, ce ține de combinația dintre datele biogenetice, socializarea emoțională defectuoasă și experiențele traumatice de viață. La abuzul sexual față de copii se invocă neputința de expresivitate normală a masculinității, constatându-se că mulți dintre bărbații înclinați spre pedofilie și incest sunt timizi și stângaci în relațiile cu adulții. • Modelul ecologic plasează problematica violenței domestice în interacțiunile și evoluțiile din mediul familial, acesta, la rândul lui, fiind puternic marcat de mediul comunitar. În viziunea modelului ecologist, copilul care nu se potrivește
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la abuzurile extrafamiliale. O mare parte dintre ele se petrec însă în cadrul familial, luând forma incestuală (îndeobște tată-fiică) sau, cu cea mai mare pondere, tată vitreg-fiică vitregă. În această din urmă situație sunt și complicații legale, deoarece nu e considerat incest. Băieții sunt abuzați sexual mai puțin de către ceilalți membri ai familiei, ei căzând victime vecinilor, antrenorilor și altor persoane cu autoritate din exterior (un studiu recent efectuat în SUA i-a vizat pe unii preoți). Deși anumite trăsături de personalitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
New York. Linton, R. (1968), Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București. Litwak, E., Stephen, K. (1987), „Technology, proximity, and measures of kin support”, în Journal of Marriage and the Family, 49. Livingstone, F. (1969), „Genetics, ecology, and the origins of incest and exogamy”, în Current Anthropology, 10. Lutz, P. (1983), „The stepfamily: An adolescent perspective”, în Family Relations, 32-3. Lynch, J. (1995), „Chasing deadbeat parents”, în Spokesman Review, 26 martie. Macklin, E. (1987), „Nontraditional family forms”, în M. Sussman, S. Steinmetz
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
martie. Rudo, Z., Powell, D. (1998), „The effects of violence in the home on children’s emotional, behavioral, and social functioning: A review of the literature”, în Journal of Emotions and Behavioral Disorders, vara. Russel, D. (1986), The Secret Trauma: Incest in the Lives of Girls and Women, Basic Books, New York. Scanzoni, J. (1972), Sexual Bargaining, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Schlegel, A., Berry, H. (1991), Adolescence: An Anthropological Inquire, Free Press, New York. Schlegel, A., Eloul, R. (1988), „Marriage transactions: Labor, property
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
New York. Winch, R. (1967), „Another look at the theory of complementarity needs in mate selection”, în Journal of Marriage and the Family, 29. Wolf, A. (1968), „Adopt a daughter-in-law, marry a sister: A chinese solution to the problem of the incest taboo”, în American Anthropologist, 70. Wonden, W. (2002), Grief Counseling and Grief Therapy, Springer, New-York. Yellowbird, M., Snipp, M. (1994), „American indian families”, în R. Taylor (ed.), Minority Families in the United States: A Multicultural Perspective, Prentice Hall, Englewood Cliffs
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Bodin a Început să argumenteze că proprietatea comună nu este naturală, fiind, În același timp, o violare a legii divine. Comunitatea lui Platon, care adoră proprietatea comunală, scrie Bodin, este „Împotriva legilor lui Dumnezeu și ale naturii, detestând nu numai incestul, adulterul și omorurile inevitabile, dacă toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod expres să furăm sau chiar numai să dorim bunul altcuiva”8. Bodin le reamintea cititorilor săi că furtul este interzis de Dumnezeu. De ce ar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ȘI LUNA, baladă populară din ciclul baladelor fantastice. Fondul acestei balade este mitologic, reflectând o mentalitate arhaică, și oferă o explicare poetică naivă a succesiunii continue a celor doi aștri, a imposibilității întâlnirii lor. Din mitologia greacă se cunoaște legenda incestului lui Apollo (Soarele) cu sora sa, Artemis ( Luna), legendă valorificată și de poeții antici, întâlnită apoi la romani (unde Ianus e Soarele și Iana sau Diana - Luna), la popoarele germanice, la slavii răsăriteni și la unele popoare balcanice. În tradiția
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
lucește, / Soarele sfințește, / Soare când răsare, / Luna intră-n mare”. Acesta este primul și cel mai vechi tip al baladei Soarele și Luna, întâlnit în spațiul muntean, oltean, bănățean, dobrogean și moldovean. Balada se înrudește, totodată, cu basmele tratând tema incestului. Prin forma ei, se înscrie printre cele mai reușite creații populare, cu deosebire datorită elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În Transilvania și în Moldova de Nord circulă tipul de baladă cunoscut sub numele Fratele
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
bărbat cu două surori, un om ca acela să se pocăiască tocmai până la moarte”. îndreptarea legii din 1652 era mai clementă. Canonul dat „muiarii” „carea să va afla cu doi frați” era „să nu se cuminece ani 11”. Un fals incest? Doamna Elena Rareș a vrut s-o mărite pe Ruxandra, frumoasa ei fată, cu Alexandru Joldea, chiar dacă acela se aflase - se pare - printre cei care „tăiaseră ațele” cortului sub care dormea Ștefan Rareș și-l pătrunseseră cu sulițele. A vrut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deloc convins că Alexandru Lăpușneanu era fiul, chiar și nelegitim, al lui Bogdan al III-lea231), căci Canoanele Bisericii (54 Trulan), nevoită adesea să facă investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” (clasificând categoriile de incest, Pravila de la Govora află că sunt opt, între ele „Al patrulŭ sânge amestecatŭ, de se vor amesteca veri premari, pocaanii 12 ai, și metanii câte 170 în zi”) dintre „grupurile de schimb”232, opreau fără discuție însoțirile dintre rudele de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1917), Domnul Bădină (1931). În proza scurtă - Novele (1890), Dumitrițe brumate (1937) - domină idilismul rural și sentimentalismul. Compasiunea pentru cei umiliți și nefericiți e sinceră, dar expresia ei nu poate depăși nici schematismul, nici artificiul. Recunoașterea paternității copiilor naturali, condamnarea incestului, elogiul muncii, istoria ca pildă sunt axele unor declamative poeme dramatice și ale pieselor de „teatru popular”: Mirza (1904), Dorul de țară. Meseriașii. La 24 Ianuarie. Ispășire (1905), Stâlpi de pază (1906). Nici versul nu reușește să reliefeze adevărul trăirii
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
ele exprimă idealuri filosofice sau religioase, așa cum au fost formulate de Eknaton, Moise, Confucius, Lao-Țe, Budha, Socrate și Iisus” (E. Fromm, K. Jaspers). În această accepțiune, „sănătatea mintală se caracterizează prin aptitudinea de a iubi și de a crea, negarea incestului, întemeierea identității pe experiența de sine ca subiect și agent al propriei capacități, pe adaptarea la realitate și la semenii săi, pe dezvoltarea obiectivității și a rațiunii” (E. Fromm). Remarcăm încă o dată faptul că evoluția sănătății mintale are loc în funcție de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rând. Instinctul de conservare se referă la următoarele aspecte clinico-psihiatrice: voracitatea, bulimia, anorexia, coprofagia, potomania, pica, toxicomaniile, egoismul, avariția, colecționarismul, cleptomania. Instinctul de reproducere privește erotismul exagerat sau diminuat (satiriasis, nimfomanie), aberațiile sexuale (sadism, masochism, fetișism, necrofilie, pedofilie, gerontofilie, zoofilie, incest, homosexualitate, lesbianism), impudicitatea. Instinctul de asociere se referă următoarele aspecte: simpatia, asocierea după interese, asocierile cu caracter antisocial, asociațiile patologice (alcoolici, perverși, psihopați) etc. Se desprind din cele de mai sus câteva aspecte generale, comune constituțiilor perverse, după cum urmează: nici o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Fără retur‚ VTRA, 1998, 7; Valentin F. Mihăescu, Spovedania unui păcătos, „Azi”, 1998, 26 octombrie; Dan Perșa, Jertfă și steag, TMS, 2000, 6; Tudor Cristea, Un roman remarcabil, „Litere”, 2001, 4; Cristina Ionică, „Lia Mora”, OC, 2001‚ 84; C. Rogozanu, Incest și naratologie, RL, 2001, 30; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 254-256; Daniel Cristea-Enache‚ Doi ochi albaștri‚ ALA‚ 2002‚ 605; Luca Pițu, Temele deocheate ale timpului nostru, Pitești, 2002, 170-176. N. Br.
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]