547 matches
-
justețea ideologiei lor estetice. Ca urmare, pentru a putea crea în aceleași linii ale valorii supreme, este necesară o reactualizare a acestui model viabil, reactualizare care se produce prin revalorificarea regulilor Antichității. " Totul s-a spus" afirma La Bruyère în incipitul la Caracterele "și noi ne-am ivit prea târziu, după mai bine de șapte mii de ani de când există oameni pe lume și de când cugetă. Pe tărâmul moravurilor, ce-a fost mai frumos și mai bun s-a recoltat; nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
astfel în formă și nu în conținut, Boileau dând dovadă de un talent excepțional în a transforma materialul ideologic în formule axiomatice, având forța unor aforisme. Această trăsătură corespunde finalității didactice a poemului, finalitate care este clar evidențiată încă din incipit. La fel ca Arta poetică a lui Horațiu, textul autorului francez își organizează substanța sub forma unor îndemnuri scrise la persoana a II-a singular sau plural care accentuează dinamismul comunicării conceptelor. De asemenea, la fel ca la poetul latin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
deosebită a gândirii autorului care pare să-și devanseze cu mult timpul. Dacă partea a doua a poemului a urmărit cauzele ce duc la o critică incorectă, partea a treia vizează calitățile pe care trebuie să le posede un critic. Incipitul acestei ultime secvențe are în centru sintagma "critică morală", conturându-se astfel ideea corectitudinii din punct de vedere etic. Astfel, dincolo de intuiție, judecată și cunoștințe, criticul trebuie să se subsumeze adevărului și purității, să fie modest și temperat. Iată idealul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de sorginte clasică, însă opțiunile sale în această direcție se întrevăd, prin ricoșeu, din numeroase alte scrieri, cum ar fi articolul Critica literară în care analiza nu mai este reflexivă, ci are ca obiect o fabulă a lui Grigore Alexandrescu. Incipitul plasează demersul autorului sub un scop educativ, Heliade folosind o adresare directă către cititor ce are rolul unei captatio benevolentiae, fiind totodată accentuată ideea unei critici constructive: "Dragul meu cititor, criticarea următoare vei vedea singur că nu este o dărăpănare
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
este necesară și luarea-n considerație a unui text ca Domnul Sarsailă, autorul, care se organizează în liniile ironizării prototipului de scriitor romantic. Pamfletul este viu, suculent și este însoțit de ilustrațiile autorului, integrate organic în substanța textului. După cum sugerează incipitul, obiectul ironiilor îl constituie acel autor care nu-și asumă ontologic creația, ci are pretenția de a deveni scriitor dintr-un capriciu, considerând arta doar o trambulină spre nemurire: "Domnului Sarsailă i-a intrat în cap să-și facă numele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ce urmează, voi încerca să argumentez că, după o sută de ani de romantism, e timpul pentru o renaștere clasică, și că arma specifică acestui nou spirit clasic, atunci când se manifestă în vers, va fi fantezia."263 Declarația făcută în incipitul eseului este directă, asumată și fără ocolișuri, sugerându-se o anumită epuizare a spiritului romantic și promovându-se, totodată, întoarcerea la clasicism. Reperul temporal "după o sută de ani" accentuează ideea unei reveniri la formula pe care au întărit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
erau asemănători cu noi."286 Căutarea generalului și a universalului sunt coordonate pe care le evidențiază astfel ambii scriitori, sugerând existența afinităților de tip clasic. În același spirit clasic este scris și articolul Hamlet al lui Eliot, articol al cărui incipit reia atitudinea de respingere față de critica impresionistă, condamnând acel gen de critici "al căror spirit e din fire creator, dar care din pricina unui cusur al puterii lor creatoare, în loc s-o exercite ca atare, o exercită în domeniul criticii."287
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
chiar dacă natura textului este de a stabili coordonatele generale ale acestei noțiuni, nu de a mărturisi o afiliere directă, aceasta se resimte, în mod implicit, prin tonalitatea apologetică pe care autorul o folosește. De asemenea, după cum o sugerează explicațiile din incipit, alegerea subiectului este și în legătură cu numele societății în cadrul căreia a fost ținută conferința. De altfel, pentru Eliot, poetul latin și cultura din care provenea reprezentau repere ale clasicismului total, după cum o va demonstra pe parcursul textului și după cum o mai declarase
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mai revoluționare consecințe ale mesajului creștin. Potrivit lui Harnack, exegeza marcionită pornește de la principiul „discordiei Între Noul și Vechiul Testament”, Întemeiat În primul rînd pe o lectură intențională a Epistolei lui Pavel către Galateni, cu care se deschide canonul lui Marcion. Din incipit-ul epistolei Marcion deduce că al treisprezecelea apostol, ales direct de Isus Cristos și de Dumnezeu, iar nu per hominem, adică de către omul Isus, este superior celor doisprezece „superapostoli”, cum sînt ei frecvent denumiți 36. Pavel se plînge că galatenii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dorință; drum nou; durată; emisiune; emoție; emoționat; entuziasm; etapa; o nouă etapă; examenul; facultate; facultatea; un film; filmul; final; finaliza; a finaliza; a finisa; finisare; foaie; folositor; frumos; furtună; gătește; geneză; să gîndească; gînduri; cu greu; hărnicie; ianuarie; iarăși; imita; incipit; inițializa; inițiază; inițiere; interesant; iute; întîi; începător; începe; începere; încheia; a încheia; încheie; laptop; lasă; a lua de la capăt; a lua de la coadă; a lua inițiativă; lume; lună; masacru; meciul; mereu; merge; cu mine; mîine; moarte; munca; muzică; naștere; nebunia
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
16); bun (13); viață (13); frumos (12); acum (9); drum (7); an (6); capăt (6); greu (6); noutate (6); primul (6); relație (6); terminat (6); debut (5); pornire (5); speranță (5); șansă (5); de an (4); facultate (4); fericit (4); incipit (4); lucru (4); din nou (4); promițător (4); bine (3); carieră (3); carte (3); nou drum (3); geneză (3); ceva nou (3); origine (3); poveste (3); Big Bang (2); caiet (2); curiozitate (2); deschidere (2); devreme (2); dimineața (2); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poetic specific creației populare din Bucovina se ilustrează cel mai bine prin trei "semne poetice nucleare": "cosmosul antropoorf", "omul-cosmos" și "ghemul vieții". O marcă distinctă a folclorului câmpulungean, care merită pomenită, este cântecul-doină cunoscut într-o multitudine de variante, cu incipitul Mândră floare-i norocu', tratat cu multă sensibilitate în capitolul despre "ghemul vieții", motiv ce i-a inspirat autoarei cele mai pertinente observații cu privire la soartă, parte și noroc. Este de remarcat o variantă de text măiestrit cizelată ca imagine poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe copil de șerpoaică. Când avea loc "colocăria" (masa închinată nașilor), mama punea în fața fiecărui mesean o ulcică (cană) cu apă care trebuia băută pentru norocul copilului.214 b. Nunta Încadrând ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toate zilele mele / Mi-ai cântat să-mi fie grele! Pelin beau, pelin mănânc, / Sara pe pelin mă culc; / Dimineața când mă scol, / Cu pelin pe ochi mă spăl, / Ies afară, intru-n casă, / Sticla cu pelin pe masă!"212 Incipit-ul versurilor formează nucleul semnificațiilor, tocmai pentru a evidenția predestinarea, singularizarea, re-semantizând raportul eu lume: "Frunzulița pomului, / Scumpă-i viața omului, / N-am banii mulți s-o pot plăti; / Că-s scumpe și zilele. Rău îmi pare după lume, / Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și la scripcă trebi arc, / Eu doina din gură-o fac; / Și la scripcă trebi strune, / Eu din gură ți le-oi spune, / Și mai rele, și mai bune, / Toate câte sunt pe lume."218 Paralelismul analogic, structurat pe baza incipit-ului adversativ, aflat în relație semantică directă cu propozițiile circumstanțiale de scop, definesc "cântul" ca dat al vieții care împlinește sortirea inițială "Nu cânt să mă scot în fală, / Da mi-e inima amară; Nici nu cânt să hăulesc, / Da
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tău / Și-l are omul cel rău. / C-am trecut pe-un pod de piatră / Ș-am scăpat norocu-n baltă; Mult am stat și m-am mirat, / Pe-acel pod eu ce-am cătat?"228 Varianta substantivală diminutivală, "norocelul", ca incipit adresativ, potențează acțiunea imprecativă, realizată de conjuncția "de" care prefațează nucleul semantic procesual, ca trecere de la irealitatea expresiei la optativul determinat de interiorizarea actului poetic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ț-aș da foc și te-aș aprinde / Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mitizantul" Alexa Visarion își reafirmă programul, acum ca rescriere tot postmodernă, de bună seamă! a legendei, proiectîndu-și simbolic propria extincție, dar și răsturnînd-o în victorie, deci îndepărtînd-o, căci... pînă urmă, ca poveste a poveștii, filmul s-a făcut, iată! Drept care incipitul se rectifică așa: Alexa Visarion o excepțională personalitate a teatrului și a filmului de la noi... Ion Bogdan LEFTER Alexa Visarion în Statele Unite În ultimii 25 de ani, am avut privilegiul și o placere sinceră, genuină de a putea invita în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
discursive spe cifice altor stiluri funcționale și la o mare varietate a registrelor stilistice, în acord cu tipul de text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme etc.); - componenta subiectivă a discursului (opiniile, atitudinea, opțiunile emițătorului) este explicită sau implicită, disimulată sub aparența discursului obiectiv (de exemplu, selecția anumitor informații, modul de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de propoziții. Sintaxa textului narativ își construiește trăsăturile distinctive pe spații mai ample, cea mai mare relevanță avândo incipitul, finalul și secvențele textuale care diferențiază planul sintactic al naratorului de cel al personajelor (construcții sintactice specifice sti lului direct/indirect/indirect liber, de pildă); - nivelul stilistic este cel mai puternic dintre straturile de producere a sensului, fiind caracterizat prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este un principiu de organizare ce conferă un sens global textului, este un centru ideatic de control spre care converg mo tivele literare și simbolurile imaginarului artistic. Indici textuali tematici: - termeni cu grad mare de conceptualizare, enunțați în titlu/în incipit (Iubire de L. Blaga; tema timpului în incipitul din Moromeții de M. Preda, de pildă) - câmpuri semantice principale pe care se construiește discursul artistic (cele două câm puri semantice din poezia eminesciană Numai poetul..., de exemplu, conduc spre tema opoziției
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sens global textului, este un centru ideatic de control spre care converg mo tivele literare și simbolurile imaginarului artistic. Indici textuali tematici: - termeni cu grad mare de conceptualizare, enunțați în titlu/în incipit (Iubire de L. Blaga; tema timpului în incipitul din Moromeții de M. Preda, de pildă) - câmpuri semantice principale pe care se construiește discursul artistic (cele două câm puri semantice din poezia eminesciană Numai poetul..., de exemplu, conduc spre tema opoziției dintre destinul oamenilor comuni și cel al geniului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
valoare, conceptele etc. pe care scriitorul le transmite prin opera sa. Aceste idei pot fi formulate explicit - mai ales de către personaje, în creațiile epice și dramatice - sau sunt implicite, conținute în structura de profunzime a textului literar. Astfel, cugetarea din incipitul nuvelei Moara cu noroc de I. Slavici, atribuită bătrânei, exprimă ideea că valorile familiei (liniștea colibei tale) sunt mai presus decât valorile materiale, în timp ce cugetarea finală face trimitere la conceptul de predestinare. Mesajul artistic are în vedere cea mai profundă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
gr. chrónos, „timp“ și tópos, „loc“), caracterizat prin convergența reperelor temporale și a celor spațiale în imaginarul artistic: Și căi de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe (Luceafărul de M. Eminescu). 2.8. Repere strategice ale textului: titlul, incipitul, f inalul Titlul unei opere literare este cuvântul, sintagma sau enunțul prin care autorul își denumește creația. Ocupând locul privilegiat sub care se așază opera, titlul are o forță emblematică și funcții multiple: cea de individualizare a textului, de anticipare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din ce în ce mai sofisticată de construire a titlurilor, fiind exploatate maximal valorile metaforice ale limbajului, resu rsele metatextuale și intertextuale. În cazul poeziilor cărora autorul nu lea atribuit un termen de intitulare, sa generalizat practica selectării primului vers/a unei secvențe din incipit drept titlu. Alături de titlu, incipitul și finalul (desinitul/excipitul) constituie repere strategice ale textului literar, având rolul de a media între lumea reală și universul ficțional. Incipitul (lat. incipit - „aici începe...“) este o secvență textuală prin care lectorul este introdus
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
titlurilor, fiind exploatate maximal valorile metaforice ale limbajului, resu rsele metatextuale și intertextuale. În cazul poeziilor cărora autorul nu lea atribuit un termen de intitulare, sa generalizat practica selectării primului vers/a unei secvențe din incipit drept titlu. Alături de titlu, incipitul și finalul (desinitul/excipitul) constituie repere strategice ale textului literar, având rolul de a media între lumea reală și universul ficțional. Incipitul (lat. incipit - „aici începe...“) este o secvență textuală prin care lectorul este introdus în spațiul estetic al operei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]