2,250 matches
-
ieșirii din țară a autorului unor acte de terorism. Faptele de care reclamantul a fost acuzat au fost stabilite pe baza rapoartelor de monitorizare a terminalelor telefonice ale terților, a declarației date de Y.T. prin comisie rogatorie și care îl incrimina pe reclamant, precum și pe baza declarațiilor lui S.I., B.C.L. și E.H. ... 26. Înalta Curte a mai reținut că din probatoriu a reieșit că reclamantul era vinovat de săvârșirea infracțiunii de care fusese acuzat. Aceasta a explicat că declarația dată
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
libaneze au refuzat să dea curs cererii. Aceasta a concluzionat că era necesar să țină seama de declarația dată de Y.T. la 18 octombrie 2007 prin intermediul comisiei rogatorii. ... 27. Înalta Curte a dedus din analiza conținutului declarației care îl incrimina pe reclamant că acesta descria în detaliu plecarea lui O.H. din țară, detalii care, în opinia sa, nu ar fi putut fi cunoscute dacă faptele nu ar fi fost reale. În continuare, a citat părțile din declarația lui Y.T. considerate
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
această probă din dosar, o calificase ea însăși drept „importantă“ (supra, pct. 16). Curtea observă, de asemenea, că declarația lui Y.T. a fost elementul folosit de Înalta Curte în raționamentul său pentru stabilirea faptelor și constituia singura probă care îl incrimina direct pe reclamant (supra, pct. 27). Nicio dovadă științifică și nicio altă declarație a unui martor nu a indicat în mod expres că reclamantul îl ajutase pe O.H. să părăsească țara. Prin urmare, Curtea consideră că declarația lui Y.T. constituia
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
întrebări martorului Y.T. în cadrul procesului (Schatschaschwili, citată anterior, pct. 125-131, și Paić împotriva Croației, nr. 47.082/12, pct. 42, 29 martie 2016). ... 50. În primul rând, Curtea evidențiază contextul foarte special al cauzei, în care declarația lui Y.T., care îl incrimina pe reclamant, a fost dată prin comisie rogatorie atunci când Y.T. era privat de libertate și fără ca acesta să fie asistat de un avocat (supra, pct. 6). Ulterior, în cursul procedurii inițiate de reclamant împotriva lui Y.T., acesta din
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
cazuri este implicată o mutație a genei PKD 1, localizată pe cromozomul 16, ce codifică policistina 1, în 15% din cazuri o mutație a genei PKD 2, localizată pe cromozomul 4, ce codifică policistina 2, în 0,3% din cazuri este incriminat un defect al genei GANAB ce codifică subunitatea alfa a glucozidazei II, în 0.1% din cazuri un defect al genei ALG9 sau DNAJB11, iar în 7% din cazuri anomalia genetică este necunoscută. Mutațiile de tip truncat sunt mai frecvente și
ANEXĂ din 31 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255897]
-
Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de lege - faptă incriminată de dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995. ... 12. Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 25.618/197/2016, Curtea de Apel Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 26
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de lege - faptă incriminată de prevederile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 - și, respectiv, a unor infracțiuni de ultraj judiciar - prevăzute de dispozițiile art. 279 alin. (1) din Codul penal. ... 13. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
Aceste măsuri se reflectă și în datele statistice cu privire la categoria pedepselor aplicate de către instanțe de-a lungul anilor. Cea mai mare pondere din totalul persoanelor condamnate la regimul drogurilor o reprezintă infracțiunile de trafic ilicit de droguri incriminate de art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare, cu un maxim atins în anul 2014 (87,24% - 547 persoane). Pe fondul unor variații anuale ale valorilor înregistrate, ultimii patru
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
pun în evidență o tendință generală de scădere a valorii absolute și procentuale ale acestui indicator, concomitent cu o evoluție, din anul 2015, în creștere a valorii absolute și procentuale a numărului persoanelor condamnate pentru infracțiunea de consum de droguri incriminată de art. 4 din Legea nr. 143/2000. Astfel, anul Inclusiv acorduri de recunoaștere a vinovăției Inclusiv NSP (Legea nr. 194/2011) 2019 consemnează cea mai mare valoare procentuală înregistrată pentru acest indicator (18,93% din totalul persoanelor condamnate la regimul drogurilor), și
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
în timp ce anul 2015 înregistrează cea mai mare valoare pentru numărul pedepselor cu executare în penitenciar (519 pedepse aplicate). Raportat la numărul total de persoane condamnate, proporția se păstrează, cu mențiunea că, pentru infracțiunile de trafic ilicit de droguri incriminate de art. 2 din Legea nr.143/2000 ponderea pedepselor cu executare în penitenciar este mai mare decât în cazul infracțiunilor pentru deținere în vederea consumului prevăzute de art. 4 din Legea nr.143/2000, valoarea maximă fiind consemnată în anul 2015 (45,59%). Cu
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
întrucât, în caz contrar, s-ar ajunge la nesocotirea acesteia din urmă. Curtea a statuat că, în condițiile în care în cauză valoarea socială ocrotită este una care vizează în mod explicit mediul privat, statul nu are interesul de a incrimina anumite fapte, întrucât valoarea ce se încearcă a fi ocrotită în acest caz nu are caracter public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorii nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci realizează o comparație între normele care incriminează contravențiile constând în executarea unei construcții fără autorizație de construire, respectiv executarea unei construcții cu nerespectarea autorizației de construire. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin încheierile din 13 decembrie 2018 și 17 aprilie 2019
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
înfăptuiască o justiție cu respectarea dreptului la un proces echitabil este acela că limita minimă pentru contravenția prevăzută de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, respectiv executarea de construcții fără autorizație de construire (contravenție care este incriminată pentru protejarea acelorași valori sociale ocrotite), este de 50 de ori mai mică decât limita minimă a contravenției prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. b) din aceeași lege. Astfel, este mai „avantajată“ persoana care construiește fără să respecte nicio
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
competențe în gestionarea fondurilor publice naționale, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul fondurilor publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. (2) Prin „fraudă“ se înțelege infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor publice naționale, incriminată de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, ori de alte legi speciale. (3) Prin „condiții artificiale“ se înțeleg acele condiții create în mod voluntar de către solicitant, în scopul obținerii unui avantaj necuvenit oferit prin
HOTĂRÂRE nr. 1.240 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260524]
-
normative prin care se stabilesc contravenții vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea. “ În realitate, actul administrativ atacat, art. 12 al Deciziei nr. 105/2007, a servit recurentei-pârâte pentru a incrimina și, ulterior, sancționa particulari pentru încălcarea conținutului unor norme care nu erau cuprinse într-un act normativ dintre cele definite de art. 2 al O.G. nr. 2/2001. Acest aspect a fost detaliat pe larg de prima instanță: „Cu toate acestea
DECIZIA nr. 3.899 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/261253]
-
și instruirea copiilor. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principiul dublei incriminări constituie regula de drept conform căreia, pentru a opera instituția extrădării sau cea a mandatului european de arestare, fapta care face obiectul cererii trebuie să fie incriminată ca infracțiune atât în legislația statului solicitant, cât și în cea a statului solicitat, indiferent de încadrarea juridică dată acesteia, de denumirea infracțiunii și de pedeapsa aplicabilă. ... 15. Curtea constată că, potrivit principiului dublei incriminări, prevederea faptei atât în legislația
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
publice naționale, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. (2) Prin „fraudă“, în accepțiunea legii speciale, se înțelege infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor publice naționale, incriminată de Codul penal ori de alte legi speciale. (3) Prin „condiții artificiale“, se înțeleg acele condiții create în mod voluntar de către solicitant, în scopul obținerii unui avantaj necuvenit oferit prin Program, cum ar fi: a) creare de condiții artificiale
HOTĂRÂRE nr. 1.239 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260522]
-
competențe în gestionarea fondurilor publice naționale, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul fondurilor publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. (2) Prin „fraudă“ se înțelege infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor publice naționale, incriminată de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, ori de alte legi speciale. (3) Prin „condiții artificiale“ se înțeleg acele condiții create în mod voluntar de către solicitant în scopul obținerii unui avantaj necuvenit oferit prin
HOTĂRÂRE nr. 1.238 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260521]
-
natură a aduce atingere dreptului la apărare și la un proces echitabil și în cazul celorlalți subiecți pasivi ai acțiunii penale. Subliniază că încă din dreptul roman clasic s-a admis că nicio persoană nu poate fi ținută să se incrimineze pe calea furnizării de declarații acuzatoare sau producerii de probe împotriva sa, regula fundamentală consacrată fiind cea potrivit căreia nimeni nu este ținut să declare împotriva sa (nemo tenetur edere contra se), astfel că nicio persoană nu poate avea calitatea
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
recurs în interesul legii, în situația în care ulterior formulării plângerii penale de către angajator este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care s-a declarat neconstituțional textul ce incrimina fapta sesizată, iar organele judiciare au dispus cu privire la această faptă clasarea/achitarea angajatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, interpretarea art. 52 alin. (2) din Codul muncii este în sensul
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
la baza soluției de clasare sau achitare, dacă se constată: fie că fapta nu este prevăzută de legea penală - teza întâi (în situația în care lipsește unul din elementele de conținut ale infracțiunii, altul decât vinovăția, sau fapta nu este incriminată de niciuna dintre prevederile legii penale, fiind de natură civilă, disciplinară ori contravențională), fie că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege - teza a doua. ... 119. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 651 din 25 octombrie
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
corupției, adoptată la 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004, fiecare stat parte al Convenției, „conform Constituției și principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, va lua în considerare adoptarea de măsuri legislative sau de altă natură necesare pentru a incrimina, atunci când este comisă intenționat, îmbogățirea fără just temei, o creștere semnificativă a bunurilor unui funcționar public, pe care nu le poate justifica în mod rezonabil în raport cu venitul său legal“. ... 10. Deși Legea fundamentală consacră caracterul licit al
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
locul unde se află persoana, dacă este cunoscut; ... (b) o declarație privind fiecare infracțiune pentru care se solicită extrădarea; ... (c) o declarație privind faptele care reprezintă elementele constitutive ale infracțiunii; ... (d) istoricul procedural al cazului; ... (e) textele de lege care incriminează fiecare infracțiune; ... (f) prevederile legale privind regimul sancționator care ar putea fi aplicat; ... (g) o declarație cu privire la existența unor termene de prescripție a răspunderii penale. ... ... 4. Dacă persoana este acuzată pentru o infracțiune, cererea de extrădare va fi
TRATAT din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/262439]
-
competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015, reținându-se că instanța supremă "a avut în vedere, pe de o parte, strict infracțiunile reglementate de Legea nr. 241/2005, iar, pe de altă parte, (…) s-a referit la toate infracțiunile incriminate de acest act normativ. Astfel, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție se aplică în toate cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, fără a putea afirma că aceasta este confuză
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. În susținerea concluziei de mai sus s-a arătat, în esență, că prin art. 90 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 (în forma anterioară datei de 1 februarie 2014) era incriminată fapta conducătorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanțe stupefiante sau
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]