482 matches
-
erotice), convinsă de captivitatea umanului într-un No man's land al distanței și alienării, poetei nu-i mai rămâne decât jocul de-a poezia, în care se inițiază treptat, dar sigur. Dacă primul volum conține o poezie marcată de indecizia pentru cea mai potrivită formulă (fapt evident inclusiv din fasonarea nu foarte atentă a influențelor livrești, așa cum se întâmplă, spre exemplu, într-o Declarație de muțenie VII (o viziune maternă) mult prea nichitastănesciană), 55 de poeme marchează începutul unei clarificări
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de disciplinare și de definire a individului că producător de gesturi tip, acceptând normele, canonul, rigoarea, iar, pe de altă parte, revoltă, contestarea normelor, chiar cu pericolul marginalizării. Individul modern este condamnat să trăiască într-o ambiguitate semantica, într-o indecizie simbolică" [p.78]. Această indecizie comună se transformă la Pariziana în dorința de a transgresa 240 stereotipul și a accede la eveniment. "Elementele care anunța evenimențialul sunt marcate de o serie de substantive cu valoare semantica specifică, cum ar fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a individului că producător de gesturi tip, acceptând normele, canonul, rigoarea, iar, pe de altă parte, revoltă, contestarea normelor, chiar cu pericolul marginalizării. Individul modern este condamnat să trăiască într-o ambiguitate semantica, într-o indecizie simbolică" [p.78]. Această indecizie comună se transformă la Pariziana în dorința de a transgresa 240 stereotipul și a accede la eveniment. "Elementele care anunța evenimențialul sunt marcate de o serie de substantive cu valoare semantica specifică, cum ar fi scandal, spectacol, fenomen, fiecare substantiv
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al umbrei. Constelația intratextuală acum analizată se desenează în punctele de interferență a două serii intratextuale, inegal reprezentate, ce prind contur în jurul celor două nuclee: pereți afumați și ferestre mari, cu lumină neconvingătoare. Între alb și negru, șirul hipertextelor potențează indecizia fotonilor de a lumina o vechime neliniștită și neresemnată a interioarelor de case și de cărți în care Dionis caută refugiu. Sinonimă pentru adăpostul de care Dionis are nevoie este vocabula colț, care împletește semantic o legătură intratextuală (2) vizibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
într-o încercare de reabilitare (pe baze dinamice însă) a categoriei individualului. Transferat din arhitectură în studiile literare, fără a i se fi clarificat, însă, sfera de semnificații, termenul de postmodernism prezintă toate dezavantajele (dar și toate avantajele) unei atari indecizii conceptuale"82. Ioana Em. Petrescu, vorbind despre cele două paradigme culturale, de bază: modernism și postmodernism, include neomodernismul în marea paradigmă a postmodernismului, considerând-o perioada de acomodare, de tranziție a postmodernismului, care, cronologic, își are locul, în prima parte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu modelarea parametrica, si cu analiza tensiunilor. Și pentru că foarte multe piese în industria mecanică și nu numai, sunt din foi de tablă, am alocat un spațiu important modelarii pieselor de tablă, modul in care tehnologia sincrona a eliminat posibilă indecizie a proiectantului în a alege mediul de lucru, tranșând în favoarea sa alegerea. Modulele Assembly și Weldment Assembly, arată cum piesele își găsesc locul în cadrul ansamblurilor, mobile sau sudate, cum interacționează și/sau cum se condiționează reciproc, cum pot fi realizate
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
fost realizate, în mediul sincron pentru a fi eventual modificate acolo sau pentru unificarea tipurilor de caracteristici ale piesei. În versiunile trecute, ce includeau tehnologia sincrona, trebuia ales mediul de la inceput (ori tradițional ori sincron) acest lucru producând confuzie sau indecizie din partea proiectantului, datorită faptului că unele caracteristici se pretează a fi realizate mai usor într-un mediu, iar altele în alt mediu. În plus, mediul tradițional presupune preplanificare, mediul sincron presupune inventivitate, de aici și confuzia proiectantului care uneori are
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
fie prin apăsarea tastei F3). Peste toate, schițarea se face aproximativ la fel, diferențe majore apărând la modelarea efectivă - mediul sincron dispunând de instrumentele specifice (Live Rules și Stering Wheel), despre care vom vorbi la capitolul modelare. Pentru a limită indecizia proiectantului în a alege mediul de lucru, Solid Edge ST3, da șansa trecerii de la un mediu la altul, în cadrul aceleiași sesiuni de lucru, în cadrul aceleiași ferestre, unele profiluri și respectiv unele entități putând fi modelate în maniera sincrona, iar altele
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
și mai coerente prin raportare la situația actuală. De altfel, poziția adoptată se înscrie cel mai bine în expresia pe care ei înșiși o folosesc, "between the modern and the postmodern", o tranziție (balansare) care nu are neapărat sensul de indecizie sau de "purgatoriu", ci mai mult cel de refuz de a mai utiliza o serie de teorii, concepte și discursuri (moderne) care și-au arătat forța explicativă (și limitările) în anumite contexte. Mai mult decât atât, Best și Kellner atenționează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
generează noutăți imposibil de imaginat în trecutul apropiat. Atât în sens pozitiv, cât și negativ. Electoratul român, comprimat numeric prin mortalitate și nașteri mai puține, și liderii pe care îi alege periodic se adaptează la condiții prin absenteism în alegeri, indecizii provocate de carieriști, dezinteres pentru viața de comunitate. Multe din lentorile noastre nu se datorează numai "lipsei banilor", ci și a temeiurilor tot mai fluide care ne năpădesc mințile. Ne lăsăm ușor furați de obiective secundare, amânăm mereu repetarea acelor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cărui experiență este mediată decisiv de geamul cafenelei sau de vitrinele arcadelor. De ce mizează Benjamin pe această distincție - iarăși nu este clar. Ca o ipoteză, cititorul poate presupune că este vorba, în distincția realizată, de acele orașe aflate într-o indecizie esențială, percepute abia ca ruină sau proiect, neidentice cu ele însele și care se transformă, după cum voi încerca să arăt în capitolul al treilea, în texte infinite: orașele în care modernitatea se confruntă, speculativ, cu ea însăși. Parisul sau Berlinul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care saturează de tensiuni obiectul, îi deschide limitele și îl percepe prin infinită similaritate. Colportajul spațial și temporal generează imaginea dialectică a orașului și, astfel, momentul când acesta din urmă se confruntă cu sine în momentul „judecății“ istorice. La fel, indecizia politică a flaneurului este, în negativitatea ei infinită, corespondentul „secularizat“ al teo crației radicale specifice iudaismului. În mod implicit, flaneurul devine, prin experiența sa, un profet. Analogia dintre flaneur și istoric („profetul care privește în urmă“, cum îl numește Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care îl negociază continuu cu ziarul însuși, prin însăși prac tica urbană a lecturii. Cititorul ziarului devine un flaneur al reprezentărilor urbane, cărora le intră în joc, pe care le încorporează fără a se identifica cu ele. Pluralitatea și indecizia identităților care po pu lează orașul - fie ele ale personajelor, ale locu rilor sau ale clă dirilor - se exprimă acum tocmai ca generalizare a scriiturii jurnalistice în care autorul și cititorul își schimbă locurile. Ca metodă, fizionomia urbană înseamnă, astfel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pentru străinul din mijlocul mulțimii, mai importante decât obiectele, lumina incertă a felinarelor cu gaz revelează detaliile străzilor mai mult decât reușește lumina zilei. 4.1.3. Dimensiunea epistemologică a experienței urbane Experiența urbană devine astfel o continuă „negociere“ a indeciziei ontologice a metropolei, corelativ al poziției marginale a subiectului. Înțelegerea caracterului slab al acestei relații constituie și miza dimensiunii epistemologice a acestei experiențe. Urmează să discut, pe scurt, în continuare felul în care orașul devine pentru Benjamin o imagine dialectică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
traseele urmate nu sunt predeterminate, intenționale. Evenimentul pur al întâlnirii cu un loc, cel care creează între acesta din urmă și trecător o relație de fami lia ri tate, o recunoaștere „reciprocă“, se petrece în penumbra feli narelor și în indecizia direcțiilor. Ia naștere astfel ceea ce Benjamin numește, într-o conferință radiofonică, Berlinul de monic (das dämonische Berlin), descris de E.T.A. Hoffmann: unul în care suprasensibilul (Übersinnliches) este recognoscibil doar plecând de la urmele pe care le lasă pe suprafețele lucrurilor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și de tocare a timpului, mișcarea nu și spune întreaga poveste. Abia în călă toriile lungi, din Marzahn până în Langvitz, mai ales dacă nu te pricepi să-ți scurtezi eficient traseul, ea ajunge să-ți vorbească, pe limba metafizicii, despre indecizia sfârșiturilor și, vorba ceea, despre „ușurătatea“ salvatoare a oricărei treceri. P.S. Pe lângă Bodemuseum, un vapor foarte galben era ancorat de un zid gros de piatră. Văzându l, nu am mai avut nevoie de nici o dovadă fizico teleologică sau de vreo
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vedea undeva în depărtare un oraș și trei plopi solitari. Reprezintă ei o aluzie la Sfânta Treime? Avem, de asemenea, câteva motive vegetale aproape stilizate în prim plan, și în fundal, un relief eteric. Umanitatea se află ontologic sub semnul indeciziei, al balansului între o opțiune și alta, sub semnul nesiguranței. Momentul alegerii este determinant, și pictorul a ales să-l figureze spațial cât mai simplu cu putință, inserând în tablou câteva elemente-indicii care să conducă lectura de la planul real la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
greșelii văzute ca fețe ale omeniei; orice rău trebuie uitat până la urmă și poate fi privit drept motiv de raportare și apreciere a binelui; p. 127, r. 3 4: „Fugi de-acolo, vină-ncoace! Șezi binișor, nu mi da pace!” indecizie și prefacere naivă a îndrăgostiților, care nu recunosc pe față sentimentele pe care le nutresc unul față de celălalt; r. 13 14: „De-ar ști omul ce-ar păți, Dinainte s-ar păzi!” mereu situațiile neprevăzute iau prin surprindere oamenii, care
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de circulație, consum de droguri. Relele, cred adolescenții, se întâmplă altora și nu lor. Sarcina adulților, părinți și profesori, este de a-i face pe acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
exerseze și talentul critic, de observator lucid, și fantezia, înzestrarea propriu-zis artistică. De altfel, în aceste pagini de început este anticipat destinul scriitorului dispus mereu să oscileze, ca un Janus bifrons, între creația critică și aceea literară stricto sensu. Fericita indecizie explică atât austeritatea discursului romanesc din epoca maturității creatoare, cât și severele exigențe artistice impuse profesiunii de cronicar literar. Tot din aceste însemnări (nucleul originar al operei lovinesciene, un fel de "proto-literatură", dacă acceptăm ideea evoluției organice, fără "mutații" imprevizibile
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de arheologie). Într-adevăr, deși e compusă din scene de mare tensiune dramatică, piesa nu reușește să creeze iluzia vieții și ratează teatralitatea ca efect estetic global. Oricum, indiferent de autenticitatea sau artificialitatea textului lovinescian, eșecul se datorează, înainte de toate, indeciziei scriitorului, care a utilizat atât procedeele specifice dramei psihologice, cu personaje individualizate pregnant, cât și mijloacele teatrului naturalist de unde vizibilul dezacord dintre "logica" patimii amoroase, cu inflexibila sintaxă narativă prescrisă de poetica tragediei ("sângele" fiind aici un substitut al "destinului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Teoreticianul romanului experimental va fi câștigat probabil simpatia criticului român prin observațiile privind tragismul condiției umane (mai exact: fatalitatea biologică), traductibil estetic în nota acelui "comic dureros" menit a scoate în relief, bergsonian vorbind, mecanica dindărătul "viului". De aici și indecizia inițială a lui Lovinescu, care va oscila o vreme între o literatură de tip mimetic-naturalist și una de factură expresiv-melodramatică (la momentul dramei De peste prag), sfârșind prin a opta fără șovăire pentru formula din urmă (dovadă: lectura în grilă "melodramatică
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
bărbatul doar îl contemplă (de unde și perspectiva "estetică" ce-i aparține cu predilecție). Ținând cont de sugestii precum aceasta, e clar că în romanul lovinescian raporturile dintre psihologia personajelor și cadrul natural sunt mult mai complicate, ceea ce explică de altfel indecizia criticilor, care au optat, simplist, pentru o interpretare în cheie când romantică (caz în care, într-adevăr, natura nu e decât o "reflectare a eului"), când realistă (ipoteză ce presupune un determinism invers, dinspre mediul exterior spre configurația interiorității psihice
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
statele europene individuale nu erau interesate politică nu a fost finalizată. În schimb în momentul crizelor energetice dintre Rusia și statele tranzit, cererile statelor de a acționa unitar au urmat imediat dupa oprirea fluxurilor de energie. În timp ce modelul pendulului explică indeciziile europene de-a lungul anilor, echilibrul acestuia exprimă situația actuală, cănd statele membre și forul comunitar se află în negocieri continue asupra felului în care va trebui să arate viitoarea politică energetică. Metodă deschisă de coordonare reprezintă reacția Europei la
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
îl tratează cu reținere, ca și cum ar fi vorba de ceva periculos sau inavuabil. Teoriile corespunzătoare cuprind, ca urmare, un numar de puncte sensibile evitate mai mult sau mai putin abil, din punct de vedere teoretic. Astfel, ca urmare a unor indecizii (și indeterminări) teoretice, specialistul în RP și departamentele în ansamblu își văd legitimitatea slăbită. 57 Crozier și Friedberg, op. cît., pp. 165-166. ("... să se identifice cu nevoile, problemele sau "mentalitățile" existente în segmentele de mediu distinct cu care trebuie să
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]