813 matches
-
ale cărui grupuri egale se aliniază de-o parte și de alta unui punct care, dacă se adaugă unuia din acestea două, pentru a duce la îndeplinire diviziunea numărului respectiv, face ca un grup să devină inegal celuilalt. Parul este indefinit, multiplu, infinit, divizibil, feminin; imparul limitat, definit, finit, masculin. Parul este divizibil cu 2, definiția lui esențială, devine infinit divizibil cu 2 din momentul în care nu mai este considerat doar o suită nedefinită a puterilor lui 2 și este
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și nu sunt, apar pentru a dispărea, intermediare între ființă și non-ființă. Le sunt aplicați termeni (49d-50a ) care semnifică de fapt speciile sub care se percep, ceea ce este singular în ele și care poate fi indicat prin adăugarea unui termen indefinit (un atribut); elementele nu sunt principii (comparația cu silabele 48b-c), adevăratele elemente sunt triunghiurile constitutive 14 (53c) în care speciile se determină dialectic pornind de la principii (). Ele primesc volum și dimensiuni spațiale la nivelul trupului (I, 6, 35-36 item omnia
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
stân gism jalnic, deși, în cazul de față, e vorba de o necesitate vitală pentru toate forțele angajate. Dacă voi încerca să glosez pe seama păguboasei incomunicări dintre scriitorime, corpul profesoral și mass-media, incomunicare din pricina căreia predomină disjuncția și se amână indefinit și ucigător conjuncția, voi fi taxat iute de pedanterie oțioasă. Și totuși, cum s-o spun? E limpede că dinspre lumea literară trebuie să vină disponibilitatea dialogală, dinspre școală trebuie să vină invitația și nesațiul cunoașterii, iar mediul ziaristic trebuie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
spânzurare, după care, voind să facă o mică probă,își introduse capul, până la gât,în circumferința, pregătită pentru femeia nebună de iubire, pentru el, iar el, nebun de gelozie. Lunecând, a căzut în genunchi. A reușit să dea un strigăt, indefinit, urmat de un horcăit urât și sinistru.Hai, chemă ea, dulce, și încetișor: nu vii? Nu mai ajungi, odată, la mine? Nimic. Nici un răspuns. A ieșit din cadă. A făcut doi pași, până la locul odioasei autocrime. Profesorul nu mai mișca
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
partea locurilor, de sub deal, proprietate a lui Emil Bocaru, a dat faliment. Au încercat, unii susținători, să-l restaureze. Rezultat - zero! Feciorul său cel mai mare a hotărât să nu-și lase neamul fără afaceri. Și a inițiat o ceva, indefinit, fără nume propriu, care să aducă, măcar pe departe, a comerț, dar, care să și aibă căutare,în furnicăraia de oameni, din comunitate, și de prin împrejurimile acesteia. Spații - berechet! întregul fost MOL. A dat sfoară-n țară, printr o
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
înțeleg că zorul meu nu mai ajută la nimic. Ca să mă conving că ceasurile mele merg exact, răsucesc butonul aparatului de radio. Muzică! Nu-i nimic, în curând or să dea ora exactă. Melodia, veselă și ritmată, îmi dă o indefinită stare de bună dispoziție. Nu înțeleg, însă, de ce simt mâna stângă complet amorțită?! Încerc să o supun unui effort oarecare, dar mi-e foarte greu s-o pun în mișcare. Urmează o răsucire a corpului... și cântecul cel șăgalnic răsună
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Nu știu dacă mi se pare, ori totul este aevea. Dar am totuși, impresia... De fapt, mai poți fi oare sigur de ceva ... ...tic-... Nu înțeleg de ce autorul acestui tablou a folosit mult prea mult negru... Exces, abuz, risipă, o indefinită nebunie pe fondul acestui negru care invadează totul. Oamenii, gândurile și frământările lor, speranțele și împlinirile, până și aerul pe care-l respiră, toate sunt zugravite numai și numai cu ajutorul acestei culori... -tac,... Ceea ce pare și mai ciudat, și mai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și el în peștera muntelui Cogaeonuni. Zamolxis se vede deci că a fost un spirit superior ca toți întemitorii de religiuni; el a speculat asupra instinctului celui mai puternic ce se mișcă în adâncurile ființei omenești, acel al păstrării sale indefinite, căruia îi place să transporte și dincolo de mormânt farmecul nespus al acestei existențe. Știind pe poporul său incult și barbar, el întrebuință și mijloace înșălătoare pentru a-1 face să primească noua învățătură; astfel erau prezicerile viitorului și retragerea sa
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
spre marginile orașului și semafoarele clipesc singure în ceață. În sfârșit lumea a adormit. Televizorul merge în gol. Costache Popa sforăie pe fotoliul său, lumini albastre se plimbă pe pereții camerei jerpelite, sonorul, în lipsa unui ascultător, redevine o materie inertă, indefinit divizibilă, ca piatra sau nisipul. Acum ar fi momentul, dacă dl. Popa ar avea o fiică, o soră, o soție, o mamă, ca aceasta să-l privească cu luare aminte și să se întrebe cine e omul, cine e omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
această perioadă de 0,015% din istoria sa, a distrus toată opera lui anterioară, Făcu o pauză. Dar este clar că societatea industrială nu are viitor. La ritmul exponențial de dezvoltare pe care îl avem, cu o cheltuială de dezvoltare indefinită și cu niște resurse finite, în mai puțin de treizeci de ani nu vor mai exista materii prime cu care să alimentăm „civilizația risipei“. Va trebui să ne întoarcem la valorile eterne, la pământ și produsele lui, la industria aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
au numit revelație naturală și despre care Dumnezeu vorbește prin operele sale și de ce este originar cuvântul său, verbul său, și de ce El ne învață transformismul și de ce aceasta era o doctrină profund religioasă și umilă atunci când demonstra omului o indefinită ascensiune de a ameliora, dar toate erau trape care vi se puneau pentru a proba credința voastră. Și așa cum lui Faraon i s-a împietrit inima și având inima împietrită nu a răspuns când a fost chemat, pentru care a
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
mărfuri la preț redus" sau "se învîrt". Astfel, se deschid două direcții: cea în care se citește acest flux ca fiind expresia culturii clientului avizat ce se rezervă pentru mărfuri la preț redus; sau cea a unei activități sociale destul de indefinite. • Centralizarea Îmi reiau lectură notelor și încadrez toate situațiile de interacțiune între client și vînzător, distingînd pe cele care se termină prin cumpărături de cele care nu se încheie astfel. Îmi dau seama că am notat mai mult interacțiunile cu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
în șoaptă, când Otilia nu era de față. Se închidea în odaie cu o fotografie a fetei și se lăsa în voia visării. O cuprindea de mâini, o trăgea spre el, își apropia buzele de urechea ei și-i șoptea indefinit: "Te iubesc, te iubesc, te iubesc". Nu mai putea dormi, dar căuta patul. Acolo, întins, intra în visul unic, enervat când era pe cale să-i scape. Încerca să adoarmă de-a binelea, însă, pe dată ce imaginea Otiliei se amesteca
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cumperetăticu, hai, o rochie frumoasă, o pălărie? Vrei să-ți dau o sută de franci? - Dă-mi, papa, dacă vrei tu, răspunse Otilia mai multcurioasă decât veselă. Costache vîrî mâna în buzunarul de la piept al hainei și o ținu acolo indefinit. G. Călinescu - Fetițo, n-ar fi mai bine să te duci întîi să vezi ce-ți place? Îți alegi, și pe urmă îți dau cât vrei. Otilia îl luă de braț și-l scoase din salon. - Cum vrei tu, papa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cărnoase, aducând cu convulsiile unor crapi deșertați pe uscat. De pe capotă se descojeau, de eșarfele de humă, ciment alb, var nestins, siluetele zvelte ale lui Dulcele Doru și Relu Înmiresmatul, transformați, la un moment dat, în două sarcofage de forme indefinite. Genel deconectă scârbit aparatul de taxare, care ajunsese oricum, de mult, la suma limită pe care o puteau afișa plăcuțele vechiturii de aparat: 9 999 lei și 90 bani. - Mai citește ăștia foaia de parcurs. Și ne trezim, după aia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Forța unui om derivă din neîmplinirile vieții sale. Prin ele încetează el să fie natură. Definiția Vrăjii trece prin Wagner. El a introdus punctele de suspensie în muzică, interminabilul dizolvant... și recăderea surdă a motivelor într-un subteran melodios și indefinit. O neurastenie a... sângelui, la artistul care și-a proiectat fastuos și măreț nervii în mitologie. Și de aceea, în încîntarea wagneriană, valuri îndepărtate și pline de amurg tălăzuiesc în preajma tâmplelor obosite sau răstoarnă peste vine adormite leacuri de vis
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lui Dumnezeu. L-am fi întîlnit noi oare de ar fi fost el natură, persoană sau altceva? Putem spune despre el doar atît: că nu se mai gată în adâncime. Astfel - spre imensitatea divină, omul n-are altă punte decât indefinitul său. Lipsa de fund e punctul de contact între abisul divin și abisul uman. Tendința noastră de-a ne pierde marginile, aplecarea spre infinit și spre distrugere sânt un fior ce ne instalează în spațiul în care se desfășoară suflul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Sânt probleme care, odată tratate, te izolează în viață și chiar te desființează. Când ai intrat în ele înseamnă că nu mai ai nimic de pierdut și nimic de câștigat. Din perspectiva unei astfel de regiuni, aventura spirituală sau elanul indefinit înspre forme multiple de viață, avântul absurd și nemărginit înspre conținuturi inaccesibile și insatisfacția de limitarea planurilor empirice - devin simple manifestări ale unei sensibilități exuberante, căreia-i lipsește acea infinită seriozitate ce caracterizează pe acela care a intrat în problemele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ceea ce creează omul nu poate atinge un triumf final, o victorie definitivă. De ce să ne încîntăm cu iluziile morale, când am putea găsi iluzii și mai frumoase? Toți acei care vorbesc de salvarea morală în fața eternității se gândesc la ecoul indefinit în timp al acțiunii morale, la rezonanța nelimitată și la perpetuarea ei durabilă. Aceasta nu e deloc adevărat, deoarece oamenii așa-ziși virtuoși, care nu sânt în fond decât niște fricoși, dispar mai repede din conștiința lumii decât aceia care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
într-un vârtej cu ondulații inegale și capricioase ce evoluează, cu o iuțeală de gând, prin imensitate. Evoluția acestei linii sinuoase se desfășoară spre un punct etern inaccesibil. Cu cât punctul de ajungere se deplasează înspre o depărtare inconceptibilă și indefinită, cu atât intensitatea vârtejului pare a crește. Curbele și ondulațiile lui n-au nimic din ușurința grației, ci descriu linii complicate, asemenea unor flăcări cosmice. O trepidație universală zguduie totul ca într-un infern. Și toată lumea pare a se mișca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a prăbușirii în tine însuți. Să-ți dai seama de infinitele tale adâncimi și să le simți chemările, răsunând de o vrajă demonică, este a atinge forma neobișnuită de expansiune centripetă în care centrul ființei se deplasează, într-un joc indefinit, în neantul subiectiv. Neliniștea prăbușirii exterioare n-are farmecul maladiv al neliniștii, al prăbușirii interne. Căci la aceasta se adaugă satisfacția de a muri în tine, de a-ți găsi moartea în nimicul tău propriu. Receptivitatea pentru durere își are
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o tendință instinctivă și o economisire a efortului. Sau, mai vulgar spus, din atavism și din lene. Tendința instinctivă corespunde faptului că imitația este o figură a repetiției universale, exprimă propensiunea biologică a tot ceea ce există de a se reproduce indefinit. Ea are drept consecință dorința mimetică, prezentă în fiecare dintre noi, de a proceda în felul în care seamănul nostru procedează: copilul își imită tatăl, sora fratele, valetul stăpînul. A repeta sau a vedea repetate ideile, actele, cuvintele etc., care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de asemănători. După Tarde, ei reprezintă adevărata noutate a epocii noastre, nu mulțimile colorate. În epoca modernă, scrie el, încă de la inventarea tiparului, și-a făcut apariția o specie absolut nouă de public ce crește în permanență și a cărei indefinită extensiune reprezintă una dintre cele mai evidente caracteristici ale vremurilor noastre. Oamenii au inventat psihologia mulțimilor; le mai rămîne de alcătuit o psihologie a publicului..."298 Iar în acest punct timpul i-a dat dreptate: sondajele de opinie și analizele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
guvernanților. Dacă în Atena de odinioară erau necesari 30 de oratori pentru a pune în mișcare 20 000 de cetățeni, în Franța zilelor noastre nu e nevoie decît de 10 jurnaliști pentru a agita 40 de milioane de indivizi"315. Indefinita extindere a cîmpului de acțiune al conducătorilor și al condeierilor lor accelerează rotația celebrităților și a prestigiilor. Pe cît de rapid îi propulsează la zenitul modei, pe atît de iute îi dărîmă. În domeniul guvernării oamenilor, ca și în acela
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
căreia se adresează în mod obișnuit vânzătorul etc. Prin asemenea circumstanțe trebuie făcută o probă negativă (vânzătorul "n-a știut și n-a fost considerat a ști..."), ori faptele negative nu se probează ele însele, non quia negativa, sed quia indefinita, rămânând posibilă numai proba faptului pozitiv contrar care să-l confirme pe cel negativ, conform regulii logice verum est index sui et falsi. Sarcina probei va reveni, după caz, vânzătorului sau cumpărătorului care alegă aplicarea Convenției, ori chiar ambilor mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]