408 matches
-
reprezentanți ai partidelor de guvernământ. În noaptea de 10 octombrie trecut, Gavrilcea și Tudor Ioanide, însoțiți de prințul Hangerliu, s-au întîlnit cu (semn criptic) secretarul general al Partidului (semn criptic) la castelul contesei X, stând până la patru dimineața. După indiscrețiile lui X, am aflat că șeful partidului ar dori o colaborare cu "forțele tinere", cum le zice el, pe de o parte pentru a amenința pe "patron" (¡rege, în stilul rapoartelor secrete), pe de alta spre a se orienta către
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a murit cam slab de minte." Așa cum Ioanide își calcula într-o clipă, pe un colț de hârtie, costul probabil al unei case, madam Farfara computa averea posibilă a unui individ. Observatorul neexpert în sociologie putea să taxeze pripit această indiscreție aparentă drept mahalagism. În felul acesta, prințesa Hangerliu și Gaittany deveneau mahalagii calificați. Ar fi fost o gravă eroare de apreciere. Madam Farfara nu era curioasă, ci numai atentă în cercul ei. Știa pur și simplu și nu divulga. Ceea ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
minus gustul, Pomponescu însemna ceva ca inginer și că istoria arhitecturii putea nota câteva soluții Pomponescu. Din nefericire, Ioanide, fără nici o răutate, păstra aceste adevăruri pentru sine sau le spunea în cerc îngust de specialiști. La urechile lui Pomponescu, prin indiscreția și fantezia lui Smărăndache, ajunse doar știrea că, după Ioanide, opera arhitecturală a ministrului era în stil de cimitir. După o lună de inutilă expunere, căci nimeni nu venea să vadă proiectele, Gaittany, incomodat, întrebă pe Pomponescu dacă poate să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în altă direcție. . Și Erminia și soția lui Gonzalv lăsară un moment capul în jos, făcând o pauză în conversație. Erminia în acest timp își curăța rochia de un fir mic de ață albă. . - Poate că merg prea departe cu indiscreția, zise madamGonzalv Ionescu, însă el zice că i-a propus Conțescu să se căsătorească cu dumneata. . Erminia râse în felul ei îngăduitor, ca o călugăriță căreia i se propune să fugă îmbrăcată bărbătește și călare din mănăstire. . - Conțescu e posibil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pica și Tudorel. Mizerabil sistem acesta de a înconjura un om cu un zid de tăcere! Ioanide nu cunoștea situația casnică a lui Pomponescu, fiindcă și-ar fi dat seama de dezavantajul excesului contrar. Pomponeștile sfredeleau sufletul lui "Jean" prin indiscreție, prin acea colaborare tiranică la toate gândurile lui. Neștiind aceasta, Ioanide închipuia, plimbîndu-se prin casă, un exemplu mai pregnant. Trimitea în gând pe Elvira să vadă ce este cu începutul de incendiu care i se spusese că izbucnise la primăria
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-ți maidatorează bani. - Știam, nu știam, a face lucrurile fără mine este a mă pune într-o situație ridicolă. - Este mai ridicol să te lași păcălit de un oarecare. - Madam Ioanide, așa vreau eu, să fiu păcălit! Ai comis o indiscreție. De unde ai aflat că mi-este dator? . - Mi-a spus Butoiescu. O mulțime de inși îți datoreazăîncă bani. . - E treaba mea! . - Slăbiciune de caracter pe care vrei s-o colorezi. Ți-erușine să reclami drepturile tale. În fond, am vrut să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
teracotă. Acum, când nu se mai rădea, Pomponescu nu mai consulta nici barometrul. În privința toaletei, presupunând că soțul ei a pierdut îndemînarea de a se rade singur, madam Pomponescu aduse un frizer în casă, care plictisi pe ex-ministru prin aceleași indiscreții auzite de la toți. Ca să nu-l mai vadă în ochi, Pomponescu, amenințat cu prezența lui, se bărbierea singur, dar numai stimulat. Această criză ținu vreo două-trei săptămâni, apoi deodată Pomponescu își reveni, spre bucuria celor din casă. Începu din nou
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
deosebită rezonanță. . - Cultură, ăsta e un termen vag, toți sunt astăzi oamenide cultură. . - Dar întîi de toate este în dumneavoastră arhitectul, creatorul! . - Spune drept, domnule Smărăndache, ai auzit pe vreunulprețuind în ministrul Pomponescu pe arhitectul Pomponescu? . - Cum nu?! . - Îmi permiți indiscreția să te întreb cine? . - De pildă, Ioanide. . - Mă mir, aud că mă face dobitoc. . Smărăndache roși puțin. . . - E o expresie a lui familiară, pe care ne-o aplică la toți, fără intenție rea. - Și ce spune Ioanide? . - Că sunteți un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
desființată. Documentul - scăpat din greșeală printre cele predate CNSAS-ului de către SRI - a fost descoperit de Ioana Diaconescu, iar Mircea Dinescu a vorbit despre existența lui într-o emisiune de la TVR care a avut loc pe la începutul lui mai 2005. Indiscreția comisă de el a făcut să primesc mai multe telefoane de la ziarele care voiau să obțină colaborarea mea pe acest subiect. Interesul manifestat de Evenimentul zilei pentru cazul meu m-a contrariat. Pentru că în acest ziar au fost publicate cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
aș fi incapabil de asta. Mai întâi pentru că nu mă mai simțeam nevinovat. Ar fi ușor de dovedit că fusesem în mașina lui. Cum să justific această curiozitate? Îi inspectasem portofelul, și nu doar pentru a-i cerceta actele. Demonul indiscreției găsise în mine un teren deja cucerit. Era cu atât mai rușinos cu cât Olaf nu se putea apăra. Odioase argumente ivite din ticălosul necunoscut pe care îl conținem cu toții îmi răsunară în cap: „Ei haide, vikingul acesta ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
în rotulele mele, urcă apoi până în firele de păr și efectuă traseul acesta de mai multe ori. Anumite cuvinte își capătă deplinul înțeles abia în gura celorlalți. Mai cu seamă prenumele. Vrăjit și confuz, nu găsii nimic de zis. -Iertați-mi indiscreția, se scuză ea. Nu-mi stă în fire. Șampania e de vină. Goli sticla în cele două cupe și ținu un toast: -Pentru întâlnirea noastră! -Pentru întâlnirea noastră. Bău tot dintr-o singură sorbitură. Când ajunse la fundul cupei, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
cândva, pentru aventurile amoroase și numeroasele căsătorii-divorțuri. Redevenea cavalerul ușor arhaic, juvenila directitate americană potența curtenitoarea afabilitate, farmecul, ticul seducției, acum supravegheată, Încetinită. L-am urmărit și În tensionatele momente dinaintea apariției monografiei lui James Atlas, când se aștepta la indiscreții răuvoitoare din partea fiilor proveniți din căsătorii anterioare, ca și la cinice manipulări ale documentelor de către biograful interesat mai ales de amănunte picante și rumori scandaloase. Mi-a arătat, la un moment dat, pașaportul cu care mama sa părăsise Rusia țaristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
modern. Un sanctuar! Liniște, concentrare, transcendență! Enoriașii tăcuți, preocupați de esențial. Preoții afabili, concentrați. Capitalismul modern”. Și-apoi, după câțiva pași: „Banul guvernează. Nu trebuie să-ți clădești «peretele despărțitor», ca În povestirea ta. Societatea are grijă de asta. Împotriva indiscreției te mai poți apăra, nu și Împotriva indiferenței”. Și după alți câțiva pași: „Industria cea mai importantă este cea a ambalajelor. Ambalajul, mai important decât conținutul. Reclama, ambalajul, prezentarea, cosmetica guvernează trocul. Cerere-ofertă! Atent manipulate. Competiție, eficiență, simplificare, profit. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
am amintit, brusc, de remarca prietenului și exegetului său, Harold Rosenberg: „Arta sa este declarația publică a unui om decis să păstreze viața sa drept o taină”. Am Înțeles ceea ce ar fi trebuit să știu dinainte. Suspicios, Îngrozit de orice indiscreții, feroce În a-și proteja intimitatea de voracele căpcăun al publicității, era panicat de imprudenta propunere. Deși venind de la un prieten sau poate tocmai de aceea, i se părea scandaloasă. „Să mă imprimi?”, continua să se mire, tot mai morocănos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
vom fi trecut prin asta degeaba. Și ce-i vom spune lui Phil dacă tu nu vii? E corect față de el? Kieran intră în cameră îngrozit să mă vadă. —O, ăăă, bună, Jen. Îmi pare tare rău pentru... știi tu, indiscreția mea. Mark mi-a pomenit că ați avut o ciondăneală pe tema asta. Ce eufemism minunat pentru moartea violentă a unei căsnicii. Mă întrebam dacă Mark a pomenit de propria indiscreție despre Kieran și Tally. Asta ar explica de ce Kieran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
bună, Jen. Îmi pare tare rău pentru... știi tu, indiscreția mea. Mark mi-a pomenit că ați avut o ciondăneală pe tema asta. Ce eufemism minunat pentru moartea violentă a unei căsnicii. Mă întrebam dacă Mark a pomenit de propria indiscreție despre Kieran și Tally. Asta ar explica de ce Kieran era așa de panicat să mă vadă. —Ei, a trecut totul, am trâmbițat eu cu o veselie prostească, neconvingătoare. Kieran aprobă din cap înțelegător. —O, desigur. Bănuiesc că ai venit ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
puține note. Și nici incidentul celebru, când am văzut o clipă din antret, pentru întîia și ultima oară, instrumentele lucitoare din laboratorul de fizică, grație unei uși întredeschise de servitor, care ne-a alungat, indignat peste măsură de obraznica noastră indiscreție ("Ce vă zgîiți?")... Cu toate acestea, din cauza imaginației vii și a simțului pentru comic, ea se amuza mai mult decât noi, neastâmpărată pe scaunul ei, râzând cu lacrimi, dar fără glas, cu ochii strălucitori, sufocată parcă de o pasiune, cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
viitoare la șapte seara la Hilton să-l cunoști pe patron. Voi fi și eu acolo. — Cine e patronul ? am tras-o eu de limbă. Îl cheamă Sjork, e olandez, răspunse ea sec, ridicând sprâncenele, mirată și oarecum iritată de indiscreția mea. — Spune-mi ce trebuie să fac ca damă de companie, am rugat-o eu în drum spre ieșire. — O să-ți explice Sjork luni, mi-o tăie ea scurt întinzându-mi mâna, semn că întrevederea se terminase. În mod ciudat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
o scoată din situația asta. Se hotărî să-și Înghită supărarea și să nu-i mai facă niciodată confidențe prietenei sale. Acum și-ar fi dorit din toată inima ca Matthew să nu apară la petrecere, măcar ca să salveze aparențele. Indiscreția prietenei sale fusese ca un duș cu apă rece. Oare ce i se Întâmpla? Nu mai fusese niciodată cu un bărbat căsătorit, nu le suportase niciodată pe femeile care făceau asta. Nu, Își zise ea, oricât de mult mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
care practică "le vilain métier de moribond" (Amarnic)? Ce anume se așteaptă, în universul poeziei, ca și în cel al prozei, în cavalcada de forme cocoșate și bizare, în avalanșa de diformități neverosimile, ce se așteaptă oare? E o mare indiscreție, un privilegiu al netotului, e un mare abuz să întrebi oamenii ce așteaptă. Tot așa de mare ca faptul de a cere fățiș unui grav bolnav sau unui grav rănit să-și amâne cu câteva ore călătoria și cu câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
În birou cu altă misiune. Mai Îndrăzneț, inginerul Lakner, unul din ce-i doi tehnicieni care răspundea de bunul mers al lucrărilor de construcții În fața conducerii, Îl chemă deoparte pe Tony Pavone, iscodindu-l. „Foarte drăguță fata...Comit cumva o indiscreție...?” Tony Pavone Înălță din umeri indiferent. „Te interesează persoana...?” „Mai Încape discuție? Ce să-ți spun, Îmi place la nebunie...!” „De știu eu...? Prea multe intimități nu avem, totuși - am să Încerc să tatonez terenul, să aflu opinia fetei...” Tony
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de a restructura vechea religie, atunci să nu ne oprim la jumătatea drumului, după părerea mea...!” „Ce vrei să spui...?” „E nevoie ca noi pământenii să vorbim un limbaj comun, eliminând interpreții ce uneori produc unele confuzii de Înțelegere plus indiscreția unor oficiali translatori... De aceea, se impune urgent promulgarea unui nou fel de-a vorbi care să fie la Îndemâna tuturor locuitorilor accestei planete. Acest viitor limbaj să fie formulat din alfabetul modern, să aibă fraze cât mai scurte și meșteșugit
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În Încheiere Îmi permit să-ți dau un sfat folositor. E bine să te gândești, dacă prejudiciul se Împarte la mai multe persoane, evident, pedeapsa se micșorează. Și ca să-ți demonstrez binele ce ți-l vreau, uite, mai comit o indiscreție... Depinde de noi cum Închidem dosarul. Încadrarea În Codul Penal și pedeapsa propusă, nici un judecător nu va avea curajul s’o schimbe. Încă odată, să fi-i sincer la interogatoriile ce vor urma: bagă bine la cap, noi organele miliției
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
întruchipează de fiecare dată altă personalitate, Sandu se află doar în diferite etape ale maturizării. Gerard Genette, unul dintre teoreticienii sceptici cu privire la autoficțiune, o admite doar ca strategie de deghizare a unei biografii vulnerabile în fața reproșurilor de impudoare și indiscreție, care l-ar pune astfel pe autor la adăpost de orice acuzații. După cum se știe, este și cazul lui Proust. Anton Holban a publicat încă din timpul vieții Parada dascălilor (1932). Această nuvelă prezintă o suită de portrete, fișa
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a o săruta, când Stănică intră dezinvolt pe ușă. - Faceți, faceți, zise el protector, ca și când între Felix și Otilia erau legături indiscutabile, mărturisite. Otilia îi aruncă o privire mânioasă și era gata aproape să-l dea afară pe ușă pentru indiscreție. Stănică pară lovitura mieros, făcîndu-se că nu-nțelege. - Așa e tinerețea, n-ai ce să-i faci. Eu, când eram îndrăgostitde Olimpia, o sărutam, mă-nțelegi, toată ziua și peste tot. Nu mai ne feream de nimeni. Așa că... nu vă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]