955 matches
-
ancorare contextuală, ideile sunt exprimate indirect, unele informații trebuie deduse din context. Luările de cuvânt sunt scurte, vorbitorii fac economie de cuvinte, punctele de vedere personale sunt exprimate cu prudență pentru a nu afecta echilibrul social, patternurile de discurs sunt inductive, liniștea și non-cuvântul sunt bine tolerate. 4. Rolul limbii în comunicare Sintetizând cele prezentate până acum, vom spune că rolul limbii în comunicare diferă în cadrul diverselor culturi. În culturile occidentale limba este văzută ca un mijloc de autoexprimare și de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de redactare și de discurs public, abilitățile de scriere și vorbire fiind lăsate în seama talentului și al intuiției. Construirea semnificației se bazează de obicei pe reguli laxe. În ceea ce privește selecția tiparului discursiv, per ansamblu, se poate vorbi despre predominanța tiparului inductiv, deși se întâlnesc și texte structurate pe tiparul deductiv, pe un tipar hibrid (combinând cele două tipuri de bază), sau texte fără vreun tipar anume, în care semnificația se constituie prin acumulare de elemente lăsând implicită concluzia. Înțelegerea mesajului pare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
independent and dependent variables play a major role în the Experimental Approach of the Memory and Learning processes. The last chapter, chapter fourteen highlights aspects of Experimental Approach of the Problem Solving and Thinking. The author presents the main concepts: inductive reasoning; deductive reasoning; algorithm; heuristic. The independent and dependent variables are presented by revealing laboratory experiments and problem solving procedures. The book hâș got three main goals: to provide effective and broad coverage of the field of Experimental Psychology introducing
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
interviului individual, deoarece participanții influențează și sunt influențați unii de alții - la fel ca în viața de zi cu zi. Cercetătorul are mai multe roluri în cadrul focus grupului: moderator, ascultător, observator și, în cele din urmă, analist, folosind un proces inductiv. Cercetătorul inductiv emite judecăți pe baza discuțiilor și nu încearcă să testeze o teorie sau ipoteză preconcepută. Focus grupurile au o discuție direcționatătc "Focus grupurile au o discuție direcționată" Întrebările adresate în cadrul unui focus grup sunt hotărâte cu atenție dinainte
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
deoarece participanții influențează și sunt influențați unii de alții - la fel ca în viața de zi cu zi. Cercetătorul are mai multe roluri în cadrul focus grupului: moderator, ascultător, observator și, în cele din urmă, analist, folosind un proces inductiv. Cercetătorul inductiv emite judecăți pe baza discuțiilor și nu încearcă să testeze o teorie sau ipoteză preconcepută. Focus grupurile au o discuție direcționatătc "Focus grupurile au o discuție direcționată" Întrebările adresate în cadrul unui focus grup sunt hotărâte cu atenție dinainte. Ele sunt
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
care se aseamănă, aflate într-o interacțiune de grup. 2. Scopul focus grupului este acela de a aduna informații de calitate dintr-o discuție direcționată. 3. Interviul de tip focus grup este o abordare calitativă a acumulării de informații, atât inductive, cât și realiste. Focus grupurile s-au dovedit utile înainte, în timpul și după implementarea unor programe sau după apariția anumitor evenimente sau experiențe. S-au dovedit utile pentru evaluarea nevoilor, generarea de informații pentru crearea chestionarelor, pentru planificare, recrutarea noilor
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
explicații adecvate, detaliere susținută cu dovezi, cu referințe explicite; textul rămâne centrat pe temă, fără divagații, informațiile adiacente și sursele exacte fiind precizate în note de subsol sau în note finale; informațiile/ideile și implicit paragrafele sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu la complex, sau deductiv - de la general la particular) și/sau cronologic (în suc cesiune temporală/cauzală); - secvența finală este construită ca paragraf de închidere care reformulează tema și rema întro sinteză ușor de memorat de către receptor. Particularități ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac apel la valorile morale, susținând ipoteza/teza prin discriminări de tipul bine/rău, drept
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stilului; discursul este obiectiv și impersonal, fără abateri de la normele limbii literare; tipurile de texte specifice sunt cele demonstrative, explicative și argumentative, informative și ex plicative, asertive, polemice etc.; - dezvoltarea componentei informative se realizează prin demersul logic (raționamente de tip inductiv, deductiv etc.), printrun aparat critic complex, verbal sau figurativ: citate, observații, note, în subsolul paginii sau la sfârșitul capitolului, informații bibliogra fice, tabele, scheme, figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză modelul clasic invariabil, abstract și atemporal, preferând diversitatea, concretul și temporalitatea (continuitatea este abandonată în favoarea discontinuității), într-un demers inductiv, care pleacă de la realitatea individuală și istorică. Să nu uităm că artiștii romantici redescoperă natura ca organism, istoria cu particularitățile ei, folclorul, culoarea locală. Pentru ei nu mai există o conștiință în genere, ci doar una istorică. Din dorința de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să susținem părerea lui M. Florian este următorul: și la Dilthey se păstrează un fel de "autodeterminare a rațiunii" prin raportarea la "lucrurile de la sine înțelese" pe care el le ia drept premise: "Generalul, care trebuie să premeargă întotdeauna concluzia inductivă, pentru a putea generaliza în orice privință, apare aici ca un lucru deja înțeles [ulterior s-a spus <<ca o preînțelegere>>] privitor la ceea ce este înrudit, comun, general-uman", arată H. Schnädelbach, care contestă astfel prezența unui demers inductiv autentic în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întotdeauna concluzia inductivă, pentru a putea generaliza în orice privință, apare aici ca un lucru deja înțeles [ulterior s-a spus <<ca o preînțelegere>>] privitor la ceea ce este înrudit, comun, general-uman", arată H. Schnädelbach, care contestă astfel prezența unui demers inductiv autentic în cazul lui Dilthey 103. Considerațiile lui Schnädelbach în legătură cu problema "autodeterminării rațiunii" ni se par totuși mai nuanțate și mai judicioase decât cele ale lui Riedel și dintr-un alt motiv: ele explică întrucâtva maniera în care se realizează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în oricare altă lucrare și apoi continuă: "Condițiile reale ale conștiinței și presupozițiile sale, așa cum le concep eu, sunt un proces istoric viu, sunt dezvoltare; ele au o istorie, iar devenirea acestei istorii înseamnă adaptarea lor la o diversitate cunoscută inductiv, mereu mai exact, a conținuturilor experienței" (s.n.)105. Ale experienței care poate infirma, dar niciodată confirma o viziune metafizică, cum spunea Blaga, "ca să nu se creadă că metafizicianul e cu totul scutit de controlul faptului empiric"106. Prin aceasta Blaga
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prezentă și la Dilthey am vorbit deja despre holismul lui -, dar spre deosebire de romantici, autorul nu pleacă de la ipoteza acestuia, ci întrevede întregul pornind de la parte, care tocmai de aceea poate deveni reprezentativă pentru întreg. Este aici, dacă vrem, o tipologizare inductivă, de factură pozitivistă (vezi II, 2Be), prin intermediul căreia Dilthey, aflat la intersecția dintre romantism și pozitivism, își îndreaptă pașii în direcția acestuia din urmă însă doar în ceea ce privește metoda, pentru că altfel el nu renunță la viziunea Marelui Tot, pe care atomismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
193). Dar chemarea universalistă reprezintă până la urmă tentația majoră a filozofiei. Spiritualizarea existenței și sistematizarea lumii prin rațiune ("ordonarea și disciplinarea inteligențelor", după cum afirmă Comte vezi I, nota 181) nu înseamnă altceva decât abandonarea unui mod de concepere "intelectiv teoretic", inductiv, propriu cunoașterii științifice, în favoarea unui model rațional deductiv, propriu filozofiei speculative (vezi și I, nota 185). Noica sesizează foarte bine situațiile de acest tip: "Căci știința nu practică decât modurile intelectiv teoretice ale spiritului, iar a depăși îngrădirea [universul teoretic
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care dublează ideal realitatea, ci prin reconstituirea treptată a întregului pe baza părților și a corelațiilor dintre ele. Iar atunci când apare și la Dilthey, o asemenea proiecție-etalon îndeplinește o funcție pur normativă, de structurare și sistematizare a unei realități cunoscute inductiv (vezi II, 2Bf). Dacă ne raportăm însă la rădăcinile istoriste ale pozitivismului, atunci poziția acestuia din urmă față de romantism nu mai este atât de ireconciliabilă precum pare212. Credem că tocmai acest lucru îi dă lui Dilthey posibilitatea să încerce o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
legilor); 2) în cazul în care acceptăm inconsecvența lui Comte, filozofiei i se atribuie și în cea de-a treia etapă a evoluției sociale rolul de a realiza un Gesamtweltbild, de a reuni și corela rezultatele cunoașterii într-o metafizică inductivă. Vom constata că prin acreditarea definitivă a etapei pozitive, Comte își vădește de fapt inconsecvența, de vreme ce filozofia sa, care tinde să devină chiar mai mult decât o imagine totală a lumii, intră în dezacord cu intențiile și cu poziția lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
naturii este reprezentată de "renunțarea la puncte de vedere a priori" și de investigația "fără idei preconcepute", căci "adevăratul om de știință se ridică treptat de la cercetarea, amănunțită și metodică, a faptelor izolate spre formularea unor legi universale prin generalizări inductive" (Imagini ale științei, p. 139). 73 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 166. Spunând acestea, nu încercăm să determinăm justețea unei perspective în raport cu celelalte. De altfel, și Blaga arată că dreptatea nu e de partea nimănui sau este a tuturor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Max Scheler: "Filozofia nu poate fi o simplă slujitoare a științelor, nici a unei credințe religioase" (Philosophische Weltanschauung, p. 1). 96 Pentru o orientare sumară în ceea ce privește poziția lui Dilthey, încercăm aici să rezumăm principalele tendințe. Dilthey venea în tradiția metafizicii inductive (inițiate de Lotze și continuate de Fechner, Wundt și Eduard von Hartmann), încercând să concilieze neoromantismul cu pozitivismul. El susține printre primii o Lebensphilosophie, care generează, la rându-i, o tradiție remarcabilă (Nietzsche, Simmel, Spengler, Spranger, Keyserling), merge în paralel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Construcția lumii istorice în științele spiritului, Cluj, Editura Dacia, 1999, traducere de Virgil Drăghici, p. 5. 101 M. Riedel, op. cit., p. 101. 102 Ibid., p. 39. 103 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 156: "Probabil, teoria lui Dilthey despre concluzia inductivă hermeneutică nu este decât o concesie verbală făcută înțelegerii inductive a științei, înțelegere dominantă în epocă; în realitate, ea confirmă tradiția hermeneutică, acea tradiție care a caracterizat, începând cu Schleiermacher, comprehensiunea ca o mișcare circulară sau în spirală". Accentul pus
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
traducere de Virgil Drăghici, p. 5. 101 M. Riedel, op. cit., p. 101. 102 Ibid., p. 39. 103 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 156: "Probabil, teoria lui Dilthey despre concluzia inductivă hermeneutică nu este decât o concesie verbală făcută înțelegerii inductive a științei, înțelegere dominantă în epocă; în realitate, ea confirmă tradiția hermeneutică, acea tradiție care a caracterizat, începând cu Schleiermacher, comprehensiunea ca o mișcare circulară sau în spirală". Accentul pus aici de Schnädelbach ni se pare prea apăsat, fiindcă există
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
caracterizat, începând cu Schleiermacher, comprehensiunea ca o mișcare circulară sau în spirală". Accentul pus aici de Schnädelbach ni se pare prea apăsat, fiindcă există prea multe locuri și lucrări, unde, dincolo de mișcarea cercului hermeneutic, atașamentul lui Dilthey față de un demers inductiv fie el și impur este totuși prea indubitabil ca să-l putem plasa chiar sub semnul unei mode din epocă. 104 Ibid., p. 159. Pentru mai multă exactitate, cităm întregul context în care apare această afirmație: "Nu încape nici o îndoială că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 5-6. Am subliniat cuvântul presupozițiile spre a dovedi o dată în plus că nici la Dilthey nu putem vorbi despre o completă Voraussetzungslosigkeit, ca să folosim termenul lui Spranger, și drept urmare nici despre un demers pur inductiv, în sensul celor arătate mai sus. De altfel, în Das Wesen der Philosophie, Dilthey presupune existența unei situații unitare în procesul de cunoaștere (ipoteza că există independent de noi o realitate accesibilă gândirii, posibilitatea intercomunicării umane, capacitatea expunerii conceptuale a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că apare ea la Dilthey. În vreme ce istorismul presupune doar discontinuitate, progresul implică și conservare. 160 M. Riedel, op. cit., p. 37. 161 Ibid. 162 Am văzut că în principiu este vorba despre o explicație a posteriori, rezultată în urma unui demers preponderent inductiv. 163 Ibid., p. 39. Făcând distincția între metafizică și știință, Blaga arată că această deosebire "nu ține de dimensiunile ariei tăiate în obiect", ci "de mod și de articulație interioară a construcțiilor". Aici, totul se reduce de fapt la atitudinea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
desfășoară conform unui plan prestabilit, ci decurg de la sine, în virtutea propriei imanențe. Aceasta ne amintește de scriitorul realist care renunță la omnisciența vădită de proza tradițională. El descoperă și înțelege lucrurile pe măsură ce le înfățișează. Este o certă dovadă de cunoaștere inductivă într-un atare demers, în care "acțiunea" nu e dinainte cunoscută, ca în cazul clasicilor pentru că atunci s-ar desfășura în virtutea unor legi imuabile, ce ar decide de la bun început asupra realității -, și nici nu este pusă în antiteză cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]