KorAP: Find »[drukola/base=industrializat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...39 >

972 matches

Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778

reduce destul de mult nivelul câștigurilor sale din comerț (considerate în perspectivă statică), în favoarea partenerului mai dezvoltat. De asemenea, atunci când o anumită țară în curs de dezvoltare își extinde producția bunurilor primare care utilizează intensiv munca și se bazează pe țările industrializate, în ceea ce privește produsele manufacturate complexe și cele care încorporează preponderent capitalul, aceasta se situează într-o situație de dependență economică față de țara dezvoltată parteneră. Modelele teoretice care abordează problema efectelor comerțului exterior asupra producției naționale se bazează pe ipoteza utilizării complete

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
pot complica și mai mult lucrurile. Un alt element potențial cu efecte negative asupra creșterii economice este reprezentat de diferențele dintre operațiunile pe diferite piețe și caracteristicile bunurilor comercializate care există între țările în curs de dezvoltare și cele puternic industrializate. O mare parte dintre economiști consideră că aceste diferențe conduc la împărțirea inegală a beneficiilor rezultate din comerțul internațional, în favoarea țărilor dezvoltate și, implicit, la accentuarea subdezvoltării în cazul țărilor cu un PIB/loc foarte redus. În acest context, sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
în curs de dezvoltare. 2.3. Corelația comerț exterior creștere economică în lumea contemporană În a doua jumătate a secolului al XX-lea, problema argumentării ideii potrivit căreia comerțul exterior este principalul factor al creșterii economice, deoarece exporturile către țările industrializate reprezintă o sursă importantă de venituri care pot fi utilizate pentru achiziționarea unor mașini și echipamente mai performante, a constituit o preocupare intensă pentru o serie de economiști printre care: Tadeusz Rybczynski 11, Harry Johnson 12, Hla Myint 13, Bela

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
țărilor în curs de dezvoltare, convingerea că o integrare mai strânsă în sistemul de comerț mondial va crea condiții mai favorabile pentru o creștere economică susținută și le va permite în același timp să reducă marile decalaje față de țările puternic industrializate a dominat politicile comerciale ale acestora în ultima perioadă. Liberalizarea rapidă a comerțului și a investițiilor străine directe s-au constituit în caracteristici principale ale politicii comerciale din țările în curs de dezvoltare. În multe cazuri, acestea au fost însoțite

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
deținut de politicile de acces pe diferite piețe, care favorizează sectoarele caracterizate printr-un nivel ridicat de prelucrare și o tehnologie de ultimă oră, 18 UNCTAD, Trade and Development Report 2002, New York and Geneva, p. 51 în care țările puternic industrializate dețin, în mod indiscutabil, un avantaj competitiv. Un alt factor determinant al variației ritmului de creștere a comerțului pentru diferite mărfuri îl constituie mobilitatea sporită a capitalului împreună cu restricțiile continue în ceea ce privește libera circulație a forței de muncă. Aceasta a condus

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
și echipamente de birotică, telecomunicații, echipamente audio-video, semiconductoare și articole de îmbrăcăminte. Acest lucru a condus și la o implicare superioară a țărilor slab dezvoltate în comerțul mondial cu produse manufacturate, lucru favorizat și de politicile adoptate atât în țările industrializate cât și în cele în curs de dezvoltare. Exporturile țărilor în curs de dezvoltare sunt continuă să fie concentrate în ramurile industriale bazate pe exploatarea resurselor naturale și pe utilizarea unei forțe de muncă cu o pregătire relativ inferioară, excepție

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
sistemului comercial mondial. Astfel, conform UNCTAD 22, dintr-un grup de șase țări în curs de dezvoltare considerate (China, Hong Kong, Coreea de Sud, Malaiezia, Mexic și Turcia), se remarcă doar Coreea de Sud care are o configurație producție-comerț similară cu cea din majoritatea țărilor industrializate. De asemenea, în rândul primelor țări nou industrializate, cu excepția Hong-Kong-ului, valoarea adăugată în industria manufacturieră a 22 UNCTAD, Trade and Development Report 2002, New York and Geneva, p. 79 crescut în același ritm sau uneori chiar mai repede comparativ cu exporturile

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
un grup de șase țări în curs de dezvoltare considerate (China, Hong Kong, Coreea de Sud, Malaiezia, Mexic și Turcia), se remarcă doar Coreea de Sud care are o configurație producție-comerț similară cu cea din majoritatea țărilor industrializate. De asemenea, în rândul primelor țări nou industrializate, cu excepția Hong-Kong-ului, valoarea adăugată în industria manufacturieră a 22 UNCTAD, Trade and Development Report 2002, New York and Geneva, p. 79 crescut în același ritm sau uneori chiar mai repede comparativ cu exporturile și importurile de produse manufacturate, de-a lungul

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
se observă că, în timp ce ponderea țărilor dezvoltate în exporturile mondiale de produse manufacturate a scăzut în perioada 1980 1997, procentul deținut de ele în venitul total al acestei categorii a crescut semnificativ, cu alte cuvinte, în termeni relativi, țările puternic industrializate par să comercializeze mai puțin dar să obțină câștiguri superioare. Țările în curs de dezvoltare au înregistrat o creștere atât a valorii exporturilor cât și a valorii adăugate a produselor manufacturate, dar creșterea exporturilor a fost mult mai puternică decât

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
0,7 0,7 2,9 2,7 Chile 0,0 0,1 0,2 0,2 Mexic 0,2 2,2 1,9 1,2 Asia de Sus Est 6,0 16,9 7,3 14,0 Țările nou industrializate 5,1 8,9 1,7 4,5 Hong Kong (China) 0,2 0,6 0,3 0,2 Coreea de Sud 1,4 2,9 0,7 2,3 Singapore 0,9 2,6 0,1 0,4 Taiwan 1,6 2

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
de sectoare. Un alt factor care merită amintit este reprezentat de politicile care guvernează accesul pe piață pentru bunuri și investiții străine directe care pot să aibă o influență importantă asupra evoluției comerțului. Pe fondul existenței unor bariere în țările industrializate, care au îngreunat creșterea comerțului în multe sectoare de interes pentru exportul țărilor în curs de dezvoltare, liberalizarea rapidă care a avut loc în acestea din urmă a ajutat la expansiunea comerțului cu produse manufacturate cu o prelucrare și o

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857

a crescut de la 10% la 30% în Coreea de Sud și de la 20 la 26% în Taiwan,de exemplu. Noile tehnologii vor permite și altor țări să-și scadă costurile de acces la revoluția industrială și să intre astfel în clubul țărilor industrializate. Sfidarea e majoră, pentru că multe dintre ele sunt țări îndatorate și au de rezolvat dezechilibre sociale grave. Economia mondială tinde să se organizeze în jurul mai multor eșichiere, mai vizibile fiind patru. Primul este constituit din cîteva sute de firme transnaționale

[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807

Odesa, centrul Novorusiei învecinate... Odesa era un oraș construit relativ recent în interfluviul dintre Bug și Nistru, care a eclipsat rapid Cetatea Albă. În timpul sovieticilor, soarta Chișinăului a fost mult complicată prin ridicarea, în coasta sa, a Tiraspolului (oraș puternic industrializat, dezvoltat ca avanpost al Odesei). d. Așezări de prin Maramureș, Crișana și Banat După înfrângerea de la Lechfeld, când și-au reorientat expedițiile de jaf și cucerire spre est, maghiarii au pătruns în Transilvania prin culoarele Mureș, respectiv Someș Criș51. Înaintarea

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306

și simplu, ea nu se mai lasă gândită în cadrul fixat de Hirschman. Este într-adevăr remarcabil că decepțiile sunt astăzi suscitate mai puțin de bunurile durabile decât de cele fungibile, îndeosebi de alimente. Dovadă, criticile tot mai numeroase la adresa alimentelor industrializate, a fructelor și legumelor fără savoare. Iar mesele luate la restaurant sunt departe de a provoca întotdeauna entuziasmul. De altfel, se știe de câte decepții sunt urmate curele de slăbire, din cauza kilogramelor puse la loc imediat după terminarea lor. În

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314

remunerată (capitolele 9 și 6). Regimurile de gen s-au schimbat pe măsură ce investițiile străine au destrămat comunitățile tradiționale care practicau agricultura de subzistență, încurajând migrarea pe scară largă (capitolul 5). Băncile care acordau împrumuturi externe, corporațiile transnaționale, sindicatele, guvernele țărilor industrializate și grupurile pentru drepturile omului ce au cerut drepturi și pentru femei au alcătuit forțe ale schimbării (capitolul 9, capitolul 2). State ce cândva sprijineau un model de relații între sexe de tipul „bărbatul care aduce acasă pâinea (sau orezul

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
servicii către populație și de infrastructură, în favoarea atragerii de monedă străină cu care să se poată plăti datoriile externe acumulate. Efectul globalizării din ultimii ani a fost continuarea exploatării resurselor naturale ale Africii, în beneficiul corporațiilor internaționale și al țărilor industrializate. Conducătorii și guvernele din Africa au fost adesea complici în aceste activități. Dacă există un număr de femei cu rol simbolic în consilii directoare și în comitete, deciziile care privesc viețile femeilor și ale familiilor din Africa sunt în continuare

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
a creat un fundal diferit pentru procesul de globalizare actual, mai ales în ceea ce privește femeile și relațiile de gen în general. Cu toate acestea, în Australiaxe "Australia", ca și în Europa, Statele Unitexe "Statele Unite" și Canadaxe "Canada", precum și în alte state industrializate avansate, s-a tins în general spre un același regim de gen. Acest regim a împărțit bărbații și femeile în sferele publică și privată, a identificat bărbatul cu cel care aduce acasă pâinea (orezul) zilnică și a accentuat noțiunea separată

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
producția industrială la o economie bazată pe servicii. Datele existente susțin într-o oarecare măsură această teorie. În Statele Unitexe "Statele Unite", procentul ocupat de sectorul serviciilor în produsul intern brut a crescut până la 70%; la fel, și în alte state industrializate, procentul ocupat de acest sector a crescut mereu, în timp ce ponderea producției industriale este în continuă scădere (Thurowxe "Thurow, L.S.", 1997). De aici, se poate extrapola o secvență liniară de regimuri istorice de acumulare: capitalismul agrar, până în secolul al XIX-lea

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
decât întreaga forță de muncă din industriile auto, a oțelului și electronică (Fernández-Kellyxe "Fernández-Kelly, M.P.", 1989). În ciuda unor diferențe importante, există trăsături comune între societățile transnaționale din Europaxe "Europa" de Estxe "Europa de Est", anumite părți din Lumea a Treia și țările industrializate: pretutindeni se găsesc „zone cu mână de lucru ieftină” (Mahnkopfxe "Mahnkopf, B.", 1997). Aceste enclave ale economiei informale au devenit o caracteristică permanentă a economiei formale. Astfel, informalizarea economiei nu mai este un fenomen marginal sau tranzitoriu, ci o parte

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
Aceste condiții de pe piața muncii sunt încă, în cea mai mare parte, specifice strict țărilor nou-industrializate și celor în curs de tranziție. Totuși, această formă, după cum ne arată tot mai mult exemplul american, se răspândește cu repeziciune și în țările industrializate occidentale. 7. Munca formală se definește prin faptul că este regulată și beneficiază de asigurări sociale; munca informală e flexibilă și nu beneficiază de protecție; iar munca familială și de subzistență nu este nici regulată și nici remunerată. 8. Respingerea

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
altă hartă a globalizării: sistemul capitalist a intrat în criză, ceea ce a condus la amenințări globale (tensiunile est/vest și sud/nord s-au agravat din cauza dezvoltării tehnicii militare și a prăpastiei economice și tehnologice tot mai adânci dintre țările industrializate și cele subdezvoltate). În această perioadă au izbucnit crize profunde în toate domeniile (instabilitate financiară cu exces de masă monetară, dezastre ecologice, amenințări globale la adresa mediului înconjurător, profunde schimbări sociale, pandemii neglijate, ca HIV/SIDAxe "SIDA" în Africaxe "Africa" sau

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
care au determinat și au menținut un nivel de sărăcie extremă, atât în termeni economici, cât și în ceea ce privește accesul la sistemul de sănătate, la educație și la sistemele de protecție socială în general. Majoritatea țărilor africane nu sunt semisau mediu industrializate și nu sunt nici economii în curs de dezvoltare. Agricultura este sectorul principal, adică acela care ocupă marea majoritate a forței de muncă africane. Dintre cele 36 cele mai sărace țări ale lumii, 24 se găsesc în Africaxe "Africa" și

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
celor mai stringente necesități de dezvoltare. S-au finanțat proiecte costisitoare, prost concepute și care au distrus mediul, fără a aduce vreun beneficiu social sau economic populațiilor locale (Fallxe "Fall, Yassine", 1996). În anii ’80, când situația financiară a țărilor industrializate s-a stabilizat, acestea au înăsprit condițiile pentru împrumuturi, practicând dobânzi de trei ori mai mari decât în perioada anterioară. Mai mult, au scăzut și prețurile mărfurilor exportate din Africaxe "Africa" subsahariană, timp în care au mărit prețurile produselor manufacturate

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
socială și va face să dispară plafoanele de salarizare minimă. Națiunile mici, incapabile să țină pasul cu noile reguli ale economiei globale, vor fi și mai puternic izolate. Globalizarea va crește nivelul de trai al claselor sociale superioare din țările industrializate și al elitelor din țările în curs de dezvoltare, lăsând majoritatea populației din țările agricole sărace ale Africii într-o situație tot mai disperată. Ca exemplu, câștigurile din comerț, ducând la creșterea veniturile globale cu o sumă estimată între 212

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
directă între instrumentele politicii ESAFxe "Kerber, Linda" și mecanismele ce agravează sărăcirea femeilor (Fallxe "Fall, Yassine", 1996)? De ce să fie Banca Mondială și FMIxe "FMI" singurele autorități care decid ce fel de indicatori trebuie folosiți? De ce le cere FMI țărilor industrializate să ofere resurse țărilor puternic îndatorate fără nici o dovadă că această inițiativă, care provoacă atâta suferință și atâta mizerie, are vreo eficiență în rezolvarea problemei datoriilor externe? Această problemă este una de echitate economică, și nu doar o chestiune tehnică

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]