1,071 matches
-
socială, terapia și autoterapia pot surmonta sau ameliora situațiile tensionale (vezi capitolele 9 și 10). d) Inspirate din teoria conflictualistă sau dezvoltând în paralel critici la compoziția de roluri și reguli ale familiei tradiționale, perspectivele feministe asupra familiei subliniază gravele inechități în defavoarea soțiilor și a mamelor și acuză din punct de vedere epistemic considerarea familiei în forma ei tradițională, dar în mare parte și actuală, drept „ceva natural”. Feministele susțin că este vorba despre o construcție socială elaborată de bărbați, programată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dragostea pentru consortul ei, dar că din afară i s-a sugerat și indus neechitatea raporturilor dintre „ce dau și ce primesc eu” și „ce dă și ce primește el”. În acest caz, este foarte probabil că ea va rezolva inechitatea, disonanța, pe plan mental, cognitiv, recurgând la raționamente de genul: „De fapt, dacă mă gândesc bine, și el face mult în casă”, „Are o slujbă grea și trebuie să se relaxeze mai mult” etc. Soluțiile de ajustare a inechității sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rezolva inechitatea, disonanța, pe plan mental, cognitiv, recurgând la raționamente de genul: „De fapt, dacă mă gândesc bine, și el face mult în casă”, „Are o slujbă grea și trebuie să se relaxeze mai mult” etc. Soluțiile de ajustare a inechității sunt multiple inclusiv teoretic, dacă ne gândim și la posibilitatea de a combina comportamentul cu perceptivul, așa cum nu de puține ori se întâmplă. Ele sunt și mai multe și variate dacă ținem seama de conținutul lor concret. Însă atunci când negocierile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de puține ori se întâmplă. Ele sunt și mai multe și variate dacă ținem seama de conținutul lor concret. Însă atunci când negocierile de rol dintre parteneri au ajuns într-un punct mort, când unul sau amândoi ajung la concluzia că inechitatea nu mai poate fi rezolvată prin strategii de compromis, soluția finală este despărțirea. Teoria echității și a negocierii de roluri susține că disrupția conjugală este - în evaluarea vieții de familie ca inechitabilă de către actorii scenei familiale - un factor de prim
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
politic și profesional în viața publică de ansamblu presupune o reconsiderare drastică a sarcinilor de rol din familie. Dacă înainte femeile acceptau departajarea de roluri și complementaritatea de tip tradițional, acum multe văd în complementaritatea de acest gen o mare inechitate și o situație conflictuală. De aceea, o tot mai mare parte a reprezentantelor sexului frumos nu se mai angajează în mariaj, unele preferând să aibă chiar copii în afara lui. Dar pentru cele mai multe, soluția optimă ar fi o nouă redistribuire a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este departe de a fi unul senin, plin de armonie, ci e impregnat de mari convulsii și nedreptate, cu deosebire la adresa soțiilor și a copiilor, și că a proteja în continuare această imagine idilică despre grupul domestic este o mare inechitate socială și general umană. Datorită militantismului feminist în primul rând, dar și altor conjuncturi, violentarea femeilor și a copiilor în cadrul familial a trecut în mare măsură din „nevăzut” în „transparent”, în perimetrul cercetărilor asidue și al dezbaterilor publice. Altor tipuri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
după aceea, invers. Să remarcăm totuși că, per total, schimbul de bunuri între părinți și descendenții lor este asimetric, în sensul că părinții dau mai mult decât primesc. Într-o secvență temporală mai întinsă, aceasta nu este o situație de inechitate, deoarece copiii devin și ei părinți. O anchetă întreprinsă în Franța de C. Gokalp (1978) indică, de exemplu, că atunci când distanța rezidențială este mai mare de 500 km, persoanele intervievate declară în proporție cu 77% că își văd fiica de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celuilalt. Dacă notăm cu i „investițiile” și cu c „câștigurile”, iar cu A și B cele două persoane, echitatea este prezentă în formula: . Dacă relația dintre cele două rapoarte este percepută ca nonegală de către persoanele implicate, avem o situație de inechitate și ele încearcă restabilirea echității. Aceasta se face fie prin ajustări pe plan comportamental (mărirea ori micșorarea costurilor sau beneficiilor proprii ori ale partenerului), fie pe plan pur psihologic (raționalizări și justificări de genul „în fond și el a făcut
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în contexte sociale mai puțin structurate, în care cei care se compară în raport de „ce dau” și „ce primesc” nu sunt în relații de activități directe și stabile. În plus, este important de subliniat că, dacă inițiativele pentru rezolvarea inechității vin de regulă din partea celor dezavantajați (sau care se consideră ca atare), studiile experimentale, ca și realitatea cotidiană ne arată că și cei supracompensați au tendința de a redistribui beneficiile în favoarea celor neîndreptățiți. Neîndreptățiți de persoane, de instituții sau, pur
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresivitate prin intermediul stărilor afective negative, al simțămintelor neplăcute. Avem nenumărate asemenea stări în viața cotidiană. De exemplu, conducerea unității unde lucrăm nu ne-a mărit salariul ani la rând. Frustrarea și, de aici, nemulțumirea se agravează dacă percepem o gravă inechitate, mai ales în comparație cu alții similari cărora li s-a mărit salariul sau li s-au îmbunătățit locurile de muncă (Greenberg și Alge, 1997). 2) În general însă, afectul negativ este aproape instantaneu asociat cu percepții, atitudini, sentimente învățate despre agresivitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
costurilor și beneficiilor în sine contează, ci raportul dintre ele în comparație cu ceilalți. Dacă - la aceeași intensitate și calitate a muncii - cineva lucrează mai mult, e firesc să câștige mai mult. Dar e esențial de reținut că oamenii judecă echitatea sau inechitatea după felul în care percep acest raport, ceea ce, desigur, poate fi departe de situația reală. Nu întâmplător, subipoteza principală a teoriei echității, și anume că ființele umane sunt înclinate să interpreteze inechitatea în defavoarea lor, s-a confirmat în studii experimentale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
esențial de reținut că oamenii judecă echitatea sau inechitatea după felul în care percep acest raport, ceea ce, desigur, poate fi departe de situația reală. Nu întâmplător, subipoteza principală a teoriei echității, și anume că ființele umane sunt înclinate să interpreteze inechitatea în defavoarea lor, s-a confirmat în studii experimentale, iar ea se verifică la tot pasul în viața cotidiană. J. Greenberg (1988) a pus în evidență aplicarea teoriei echității în organizarea locurilor de muncă. Experimentul merită reținut și pentru că este un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inițiale, diferențele au dispărut). Au validat-o și în ipoteza ei mai specifică, în sensul că cei supracompensați nu și-au mărit productivitatea în măsura în care au scăzut-o cei care s-au simțit dezavantajați (subrecompensați), ceea ce demonstrează că percepem mai acut inechitatea când suntem nedreptățiți, decât atunci când avem avantaje. Managerii ar trebui să fie mult mai atenți la implicațiile teoriei echității pentru relația motivație - productivitate a angajaților lor, nu doar pe planul salarial, ci și în alte dimensiuni ale condițiilor de muncă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lor globale ca angajați. După cum s-a mai sugerat pe parcursul acestei lucrări, problema echității restrânse (interindividuale, în familie și în alte grupuri) a fost încorporată într-un concept mai larg, cel al justeței sociale, urmărindu-se mecanisme și efecte ale inechităților și la scară macrosocială. La noi în țară, S. Chelcea și colaboratorii săi (2000) au efectuat cercetări empirice pe eșantioane reprezentative cu privire la acest subiect, reieșind o diferență semnificativă între judecățile diferitelor categorii sociale. Studenții, de exemplu, acordă un mai mare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
E important de observat că, în vreme ce rezultatele distribuției sunt vizibile, procedurile nu au aceeași transparență pentru membrii obișnuiți ai grupurilor, ele consumându-se frecvent „în spatele ușilor închise”. De unde și reacțiile de gen diferit față de justiția distributivă ale celor ce percep inechitatea procedurală. Ei vor folosi în mai mare măsură mijloace de „răzbunare” mai ascunse (sabotaj, amenințări și violență anonimă). 3) Cercetări multiple au dovedit că oamenii sunt extrem de afectați și de felul în care sunt tratați atunci când primesc recompense (și penalități
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai relevante: a) cât de clar li se explică modul cum a fost făcută distribuția, de ce recompensele au fost gândite așa, și nu altfel; b) respectul și amabilitatea care se arată atunci când li se oferă atare informații. Reacțiile la percepția inechității în justiția interpersonală au și ele - ca și în cazul celei procedurale - un caracter mai difuz și ascuns. Uneori însă, acumulându-se în timp frustrarea și mânia, sentimentul călcării în picioare a demnității, tratarea cu superioritate, ignorarea și jignirea subordonaților
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
civilizației noastre), din Byron, Ossian, Lessing, Uhland, Turgheniev, Garșin. Poezia din Ș.n., romantică și juvenilă, de influență eminesciană, era scrisă de G. Ibrăileanu, C. Hamangiu, P. Mușoiu, Corneliu Botez, I. Catina ori de Eugen Vaian, care versifică pe tema inechității sociale, arătând simpatii proletare. Revista rămâne un document de epocă. S. C.
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
poate merge literatura decât acolo unde merge toată epoca noastră: spre social”, inițiatorul este încă și mai tendențios la finalul ei, când Rusia sovietică este dată ca un model la care se va putea ajunge „după ce vom înlătura și noi inechitățile sociale și după ce ne vom plivi și noi grădina literară de toate buruienile blestemate”. Răspunsurile, care par uneori dirijate, vin din partea lui Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Al. A. Philippide, a Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui Gala Galaction, Pompiliu Constantinescu ș.a. În
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
întemeiat pe relativizarea euforiei culturale și pe critică socială. Aprecierea istoriei unor popoare din Occident, a civilizației și valorii unor lucrări de artă cu statut de capodopere ale umanității nu poate camufla - în opinia jurnalistului - disfuncțiile contemporane, prezentate drept „calamități”, „inechități”, „convulsii”. Notațiile se îndepărtează totuși de calea percepției rezonabile, accentuând clișee ale discursului politic antedecembrist, unde opoziția Europa de Vest/Europa de Est devenea stricta antinomie lumea decadentă a capitalului/lumea socialistă, aceasta din urmă în ipostaza de „cea mai bună dintre lumile posibile
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
acestor obiective. Printre principalele cauze ale problemelor legate de starea de sănătate se numără, așa cum arată raportul, și problemele sistemelor sanitare. Se menționează ca problematice: • resursele limitate investite de unele guverne în asistența medicală și insuficiența resurselor pentru asistența primară; • inechitatea în oferta de servicii medicale (insuficiența resurselor dedicate mamelor și copiilor în mediul rural, spre exemplu); • ineficiența de organizare și de management financiar în domeniul sanitar (programele specifice pentru diverse boli nu sunt integrate în sistemul general într-un mod
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
95,49 99,36 Sursa: prelucrări ale autorului după date INSSE Menite să ofere soluții pentru provocările continue apărute pe piața muncii de-a lungul tranziției în acord cu tendința pe plan internațional privind pensionarea, aceste ajustări au generat și inechități intergeneraționale. Introducerea unei noi legi a pensiilor, în primăvara anului 2000, și recalcularea pensiilor pe baze unitare (mai puțin apărarea și magistratura) a condus la „dispariția” a aproape 5% pensii mai mari decât salariul mediu net pe economie. Dat fiind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
micșora și îi dădea 8,95, observând că este un „element șovăielnic” (de fapt, era doar fiu de intelectual). În felul acesta, respectivul adolescent era împiedicat să fie avantajat la repartiție. Repartiția absolvenților în producție era și ea prilej de inechități. De pildă, activiștii care conduseseră asociația studenților beneficiau de 50 de sutimi adăugate la media reală. Unii dintre cei cu medii bune erau recrutați din vreme de Securitate sau miliție. În privința celor reținuți în învățământul superior, nu media era criteriul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și penuria, ci distribuția inegală a sărăciei, inechitatea socială, adică încălcarea contractului ideologic fondator, pe baza căruia a fost obținută încrederea 10. Katherine Verdery (1999) aduce și ea în discuție problema principiilor de legitimare a regimului atunci când vorbește despre „paternalismul socialist”, care justifică rolul de conducător al partidului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
există încredere și nici interes (ca în cazul nomenclaturii), perceperea imoralității sistemului creează insatisfacție, dezgust și ostilitate sau revoltă, ce e mai mult decât lipsa de încredere, aspect asupra căruia nu m-am oprit deloc. Fenomenul cozii focalizează atenția asupra inechității distribuției bunurilor centralizate de sistem ca sursă a imoralității regimului, considerând că regimul se legitimează, în primul rând, de la principiul justiției sociale. Ceea ce echivalează cu a spune că nu sărăcirea populației este sursa imoralității, ci distribuția inechitabilă a stocului redus
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a noului stat român unitar. În acest scop, se susține promovarea unui cod al valorilor social-politice și spirituale, mobilizarea forțelor în vederea creării unei atmosfere stimulative și a integrării minorităților în fluxul noilor realități, necesitatea unei critici a oligarhiei și a inechității sociale, sprijinirea muncitorimii și intelectualilor pentru afirmarea democrației naționale. V. abordează și problemele tradiției liberale a provinciei, precum și a celei național-țărănești, deschizând o discuție mai largă prin seria de articole Orientări pentru țărăniștii Ardealului, scrise de G. Bogdan-Duică. Tot el
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]