1,709 matches
-
fi administrat subcutanat, la pacienții cu trombocitopenie sau alte tulburări de coagulare. Vaccinarea nu este contraindicată în timpul sarcinii, dar de obicei nu este administrată de rutină femeilor gravide cu risc scăzut de infectare. Cu toate acestea, dacă riscul de infectare este crescut, poate fi luată în considerare vaccinarea în timpul sarcinii. Particularitățile vaccinului hepatitic B concentrația 10 μg/0,5 ml (denumire comercială Engerix B 10 μg/0,5 ml, Euvax B pediatric 10 μg/0,5 ml) Se administrează subgrupelor populaționale prevăzute la pct. I
ORDIN nr. 467/1.044/2025 () [Corola-llms4eu/Law/301167]
-
asigura condițiile pentru prevenirea oricărei forme de discriminare în implementarea proiectului. Prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege
GHIDUL SOLICITANTULUI din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298901]
-
Art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000: (1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Situații de Urgență nr. 101/2021. În primul rând, nu există discriminare când instituirea unor criterii „este justificată obiectiv de un scop legitim“. Ținerea sub control a numărului de cazuri și sprijinirea unor măsuri care să conducă la reducerea cifrei de infectări constituie „un scop legitim“ în sine, pe care autoritățile îl urmăresc în îndeplinirea obligației de a asigura dreptul la sănătate publică. Aspectele științifice, de natură medicală, țin de aprecierea informațiilor furnizate de I.N.S.P. și de analiza factorilor de risc evaluați
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
persoanele vaccinate au o probabilitate mai mică de infecție și un impact mai mic al unei astfel de infecții decât cele nevaccinate, s-a apreciat necesară instituirea măsurii testării persoanelor nevaccinate, în situația în care există risc mai mare de infectare, în condițiile desfășurării unor activități cu public numeros sau în cazul accesului la spații publice. *2) http://www.cnscbt.ro/index.php/evaluare-de-risc/2723-ecdc-evaluarea-circulatiei-sars-cov-2-voc-interventii-non-farmaceutice-si-vaccinarea-in-eu-eea-30-09-2021/file. Simpla susținere a faptului că scopul reglementării ar fi instituirea obligativității vaccinării nu poate fi reținută de instanță, mai ales având în vedere
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Europeană a Medicamentului și reprezintă un instrument important pentru prevenirea răspândirii pandemiei, scăderea supraîncărcării unităților sanitare, permițând de asemenea redeschiderea unităților sanitare pentru pacienți non-COVID. Accesul este permis celorlalte persoane nevaccinate, cu asigurarea unei condiții minimale privind reducerea riscului de infectare, reprezentat de testare, astfel încât nu se află în prezența unei discriminări între categorii diferite de persoane. Legea fundamentală solicită autorităților statului să dispună măsuri necesare pentru asigurarea sănătății publice și dă posibilitatea ca aceste măsuri să fie realizate prin
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
fundamentală solicită autorităților statului să dispună măsuri necesare pentru asigurarea sănătății publice și dă posibilitatea ca aceste măsuri să fie realizate prin restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale. La momentul actual se înregistrează un trend ascendent, cu creșteri semnificative de infectări cu virusul SARS-CoV-2. România se distinge și prin faptul că are una dintre cele mai reduse acoperiri vaccinate din UE, ceea ce se traduce printr-o receptivitate mare a populației la infecție și la boală, inclusiv forme severe și decese
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
sau iminența acestuia este ridicată. Consideră că nu există discriminare atunci când instituirea unor criterii „este justificată obiectiv de un scop legitim“. Ținerea sub control a numărului de cazuri și sprijinirea unor măsuri care să conducă la reducerea cifrei de infectări și salvarea de vieți omenești constituie „un scop legitim“ în sine, pe care autoritățile îl urmăresc în îndeplinirea obligației de a asigura dreptul la sănătate publică. Subliniază faptul că strategia Comisiei Europene pentru vaccinarea împotriva COVID-19 are în vedere garantarea
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
subliniază faptul că vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 - deși așa cum a arătat nu este obligatorie - poate ajuta sistemul imunitar al persoanei vaccinate să recunoască infecția cu COVID-19 la care ar putea fi expus și să o contracareze, iar riscul de infectare și de transmitere la aceste persoane este redus față de cel al persoanelor nevaccinate, astfel încât este justificat, din punct de vedere legal, ca persoanelor vaccinate să le fie permis accesul în spații publice, concomitent cu asigurarea accesului și persoanelor
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de COVID-19). A accepta ideea unei libertăți totale a circulației cetățenilor, neîngrădite în limitele constituționale prevăzute de art. 53 din Constituție, în situația de pandemie de COVID-19, care afectează România în această perioadă, s-ar traduce în plan medical în infectarea incontrolabilă a persoanelor, creșterea numărului de pacienți care necesită spitalizare și asistență medicală în secțiile ATI, presiune și mai marte asupra sistemului medical public de urgență față de posibilitățile deja depășite ale acestuia în ceea ce privește capacitatea și personalul
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
internați în secțiile de terapie intensivă, iar față de data de 20.10.2021 numărul pacienților intubați a crescut cu 6,63%. Analizând situația prezentată, arată că măsurile propuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență sunt legitime și urmăresc scăderea numărului de infectări, cu consecința scăderii numărului de îmbolnăviri și decese. În drept, Codul de procedură civilă, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 55/2020, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 și actele normative la care am făcut referire în cadrul apărărilor formulate. Petentul
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
virusului SARS-CoV-2 (și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare), nu sunt trecute oficial prin boală (nu se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2) sau nu sunt testate (nu prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
capacitatea de a-l transmite mai departe. Nici afirmația că persoanele care au trecut prin boală oficial (și care, în plus, trebuie să se afle în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării) ar avea un risc de contagiozitate mai mic nu este susținută probatoriu, fiind doar o aserțiune. Dat fiind că majoritatea dispozițiilor normative din anexele celor două acte contestate se referă la persoanele vaccinate sau trecute oficial prin boală, cele de
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
spitalelor din secțiile care nu sunt enumerate în anexa cuprinzând spitalele de suport pentru pacienții suspecți sau testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 și dacă acordarea sporului depinde sau nu de înregistrarea la nivelul secției respective de pacienți cu simptome specifice infectării cu virusul SARS-CoV-2.
COMUNICAT din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272859]
-
la conceperea unor măsuri care să fie adecvate și proporționale, astfel încât să fie eficiente și să nu producă efecte disruptive exagerate în societate, care să depășească prin daunele provocate pericolul evitat prin introducerea lor. Astfel, simpla raportare la rata infectărilor nu poate fi suficientă pentru justificarea unor măsuri care anulează libertatea economică. În primul rând, stabilirea valorilor de 1,5 sau 3 cazuri la mie ca praguri cărora le-au fost asociate un grad mai mare sau mai scăzut de pericol
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
rezultă un procent aproximativ al cazurilor reale de 20-25% din populație. Acest procent a crescut de la aproximativ 5%, rată la care se stabilizase gradul de pozitivitate pe perioada verii. Procentul de pozitivitate al testelor poate reflecta rata reală de infectare a populației dacă acel procent se menține în jurul aceleiași valori o perioadă de timp mai îndelungată la testările zilnice efectuate (de exemplu, o săptămână), deoarece indică că acel procent nu este unul aleatoriu, ci devine o constantă, chiar dacă
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
jurul aceleiași valori o perioadă de timp mai îndelungată la testările zilnice efectuate (de exemplu, o săptămână), deoarece indică că acel procent nu este unul aleatoriu, ci devine o constantă, chiar dacă una temporară și provizorie, până când gradul de infectare se modifică din nou în mod substanțial. Dacă procentul de pozitivitate dintr-o zi este aleatoriu, fără a avea capacitatea de a reflecta rata reală a infectărilor, atunci acesta ar trebui să fie izolat de procentele din zilele apropiate, în
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
devine o constantă, chiar dacă una temporară și provizorie, până când gradul de infectare se modifică din nou în mod substanțial. Dacă procentul de pozitivitate dintr-o zi este aleatoriu, fără a avea capacitatea de a reflecta rata reală a infectărilor, atunci acesta ar trebui să fie izolat de procentele din zilele apropiate, în fiecare zi rezultând un procent diferit. Așa pare să fi fost situația în săptămânile 9-15, când nu a existat un procent constant de pozitivitate, ci fluctuații foarte
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
observa că rata de pozitivitate începe a deveni relativ constantă în jurul valorii de 2-3%, urmată de o creștere relativ uniformă și stabilizare la 5-6% în săptămânile 29-36, adică lunile august-septembrie, urmate iarăși de creșteri constante. Așadar, rata reală de infectare este mai apropiată de 25% decât de 3 la mie. Rata de 25%, deși pare foarte mare comparativ cu cea la care se raportează autoritățile, este mult mai realistă, comparativ cu ratele reale de infectare din alte țări, așa cum
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
constante. Așadar, rata reală de infectare este mai apropiată de 25% decât de 3 la mie. Rata de 25%, deși pare foarte mare comparativ cu cea la care se raportează autoritățile, este mult mai realistă, comparativ cu ratele reale de infectare din alte țări, așa cum au rezultat acestea din studii epidemiologice biostatistice. Deși un procent de infectare de 25% pare mai îngrijorător decât 3 la mie, consideră că nu este. Rata de infectare în ea însăși nu este un indicator
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de 25%, deși pare foarte mare comparativ cu cea la care se raportează autoritățile, este mult mai realistă, comparativ cu ratele reale de infectare din alte țări, așa cum au rezultat acestea din studii epidemiologice biostatistice. Deși un procent de infectare de 25% pare mai îngrijorător decât 3 la mie, consideră că nu este. Rata de infectare în ea însăși nu este un indicator al virulenței unui virus. Dacă există multe persoane infectate cu un virus, dar puține cazuri grave sau
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
mai realistă, comparativ cu ratele reale de infectare din alte țări, așa cum au rezultat acestea din studii epidemiologice biostatistice. Deși un procent de infectare de 25% pare mai îngrijorător decât 3 la mie, consideră că nu este. Rata de infectare în ea însăși nu este un indicator al virulenței unui virus. Dacă există multe persoane infectate cu un virus, dar puține cazuri grave sau decese, atunci acel virus este mai puțin periculos decât un virus cu puține persoane infectate, dar
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
mie de ori mai mare în rândul celor bătrâni și bolnavi decât în rândul celor tineri. De fapt, pentru copii, COVID-19 este mai puțin periculos decât multe alte rele, inclusiv gripa. Pe măsură ce imunitatea crește în rândul populației, riscul infectării devine pentru toți mai mic - inclusiv pentru cei vulnerabili. Știm că, în final, toate populațiile vor obține imunitatea colectivă - adică punctul la care rata noilor infectări este stabilă - și că acest lucru poate fi ajutat (dar nu este dependent) de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
multe alte rele, inclusiv gripa. Pe măsură ce imunitatea crește în rândul populației, riscul infectării devine pentru toți mai mic - inclusiv pentru cei vulnerabili. Știm că, în final, toate populațiile vor obține imunitatea colectivă - adică punctul la care rata noilor infectări este stabilă - și că acest lucru poate fi ajutat (dar nu este dependent) de un vaccin. Scopul nostru, deci, ar trebui să fie acela de a minimiza mortalitatea și suferința socială până când obținem imunitatea. Abordarea cea mai înțeleaptă și
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
Abordarea cea mai înțeleaptă și blândă, care pune în balanță riscurile și beneficiile obținerii imunității colective, este să permitem celor care au un risc minim de moarte să își trăiască viețile în normalitate și să consolideze imunitatea la virus prin infectare naturală. În același timp, trebuie să protejăm mai bine pe cei care au riscul cel mai mare. Aceasta este ceea ce numim protecție concentrată. Adoptarea de măsuri pentru a-i proteja pe cei vulnerabili ar trebui să fie scopul central
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]