796 matches
-
celor furați, ca și subsemnatul, de visul tiranic al stimei de sine sau de nostalgia burgheză după stabilitate. Dobândim aceste „idealuri” prin exaltarea cunoașterii factuale a realității (folosindu-ne de un nomenclator de concepte exacte și de câteva reguli de inferență logică). Idealul pozitivist al cunoașterii - înțeleasă ca act de posesie - este trădat de obsesia filologică a perfecțiunii în exprimare. Acestuia nu i se poate opune decât experiența cunoașterii liturgice, înțeleasă ca participare verticală la viața de plinătate și har a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
F.A. Hayek (1899-1992) Răul inexplicabil și refuzul judecățiitc "Răul inexplicabil și refuzul judecății" În vastul labirint al experiențelor noastre cotidiene, definiția aristotelică a principiului identității, conform căruia adevărul nu se poate sustrage silogisticii, rămâne o simplă prețiozitate. Principiile elementare ale inferenței contează prea puțin acolo unde valorile par dictate de frici ancestrale. Pentru oamenii tot mai grăbiți ai mileniului trei, raționalitatea de tip clasic este prea decolorată în temeri și adjective. Gândirea ancorată istoric și atentă la nuanțele metafizice este prea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
II, Panthéon-Assas [009] Chevassus-au-Louis, B. (président du groupe de travail) (2009). Approche économique de la biodiversité et de services liés aux écosystèmes. Contribution à la décision publique. Centre d’analyse stratégique (strategie gouv. française), Paris [010] Ciucu, G., Craiu, V. (1973). Inferență statistică. Editura Didactică și Pedagogică, București [011] Colinvaux, P.A. (1973). Introduction to Ecology. Wiley, New York [012] Courgeau, D. (2004). Probabilités, demographie et sciences sociales. Mathematics and Social Sciences, 167, 27-50 [013] Cover, T.M., Thomas, J.A. (1991). Elements of information
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
că nu se scuză. Individul este, cu alte cuvinte, o pramatie! O secătură! O scursură, sub orice critică! O otreapă! O zdreanță! Un golan! Un jeg! A-ha-ha-hai dreptate, cască și Fratele, vag aprobator. Așa-i Silică. Irecuperabil. Îți bag o inferență? Tot ce nu te omoară, te face dependent! Suntem produșii propriilor slăbiciuni, ai propriilor noastre emoții. Și ai propriilor noastre mistificări! Cu certitudine. Îmi permit chiar să adaug că pot exista mistificări ingenui, mistificări spectaculare și mistificări grosolane, recurente! În
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în care sunt studiate variabilele, validitatea externă a cercetărilor din mediul organizațional, comparativ cu cercetările de laborator (conduse îndeosebi cu studenți) este mai ridicată, dar unul din minusurile acestui tip de cercetare este cel al "inabilității generale de a face inferențe cauzale" (Heneman și Schwab, 1972, p. 8, după Latham, 2007, p. 55). Pornind de la analiza lui Vroom poate fi remarcată prezența în istoria măsurării motivației a două dintre metodele de cercetare sociologică: ancheta și experimentul. În ceea ce privește ancheta, aplicarea tehnicilor și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
parte, exigențele intuiționismului (născut din dorința de depășire a paradoxelor și dezvoltat de către L.J. Brouwer) au condus la suspendarea condiționată a unor principii logice fundamentale, cum este terțul exclus, destabilizând, o dată în plus, paradigma raționalității clasice, în care regulile de inferență reprezentau nodul oricărei demonstrații științifice. Idealul clasic al Iluminismului, care învestea matematica cu demnitatea sacră a infailibilității, conferindu-i un statut normativ și didactic printre celelalte științe exacte, a fost subminat în anul 1931 de către Kurt Gödel (1906-1978) prin celebra
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de cunoaștere. În acest sens vorbește Polanyi despre cunoașterea ca „sălășluire” (indwelling). Cunoașterea este esențialmente dinamică, având capacitatea de a integra tacit noi elemente empirice. Ulterior, ele se transformă într-un rezervor viu de anticipații euristice. Pentru a descrie logica inferenței tacite, Polanyi se folosește de principiile de cercetare ale psihologiei gestaltiste (care contestă metoda behavioristă). Accentul cade din nou pe tensiunile interne ale conștiinței, care aspiră în mod natural la coerență și la structurarea unui sens totalizator. Descriind percepția unui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu subiectului cunoscător, ci limbii pe care acesta o vorbea cu obiectul interpretării sale, pentru Polanyi „geniul” este încarnat holografic în retorica gestului. Închegând mirajul prezenței dincolo de cuvânt, gestul e tot ceea ce mai poate articula, aici și acum, „esențe”. Mecanismul inferenței tacite care sprijină efortul continuu de totalizare a experienței are o suprafață de lucru mai mare decât inferența explicită, direct asistată de conștiență. Prezența noastră în lume este întotdeauna coordonată de o inteligență cu rădăcini adânc înfipte în fondul tacit
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
încarnat holografic în retorica gestului. Închegând mirajul prezenței dincolo de cuvânt, gestul e tot ceea ce mai poate articula, aici și acum, „esențe”. Mecanismul inferenței tacite care sprijină efortul continuu de totalizare a experienței are o suprafață de lucru mai mare decât inferența explicită, direct asistată de conștiență. Prezența noastră în lume este întotdeauna coordonată de o inteligență cu rădăcini adânc înfipte în fondul tacit al cunoașterii. Pentru Polanyi orice proces de deprindere - cu ajutorul unui instrument sau al unei unelte - se obține printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cum ar fi: deterministe, cantitative, calitative, combinative, interdisciplinare. Metodele deterministe au un rol esențial în dezvoltarea epistemologiei constructiviste, din mai multe considerente. În primul rând, explicarea proceselor cauzale solicită practici interpretative de descoperire a semnificațiilor intersubiective. În al doilea rând, inferențele cauzale se realizează în cadrul analizelor istorico-critice narative, susceptibile de a fi continuu revizuite și perfecționate, ținându-se cont de progresul științelor. Explicațiile constructiviste includ narații reconstruite, în care faptele sociale au un caracter determinat sau nedeterminat.46 Folosirea narativelor și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai dorită a lumii contemporane, dar ea nu se poate asigura decât dacă este judecată în raport cu războiul, conflictele și crizele naționale și internaționale. Explicarea cauzală a fenomenului de pace în managementul crizelor trimite la abordări de tip epistemologic constructivist, unde inferențele cauzale se realizează în cadrul analizelor istorice, faptele sociale au un caracter determinat, iar revizuirile și perfecționările se realizează în funcție de progresul științelor. Metodele deterministe au un rol esențial în planificarea operațiilor de menținere a păcii, deoarece prin intermediul lor judecățile pot fi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
procesele administrative, care produc respectivele informații. Limitele în aval sunt date de procesele de bază, iar cele în amonte sunt determinate de resursele disponibile, inclusiv de resursele de timp. Procesele administrative cuprind, în concepția lui Delville, deducții, informații, reguli de inferență și decizii. Metodologia în forma „aval-amonte” nu detaliază procesele decizionale. Pentru fiecare proces de bază se construiește câte o fișă de analiză, cuprinzând date referitoare la subsistemul care execută procesul analizat, cerințele informaționale, procesele de bază/administrative, care produc informațiile
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
postulate pe care se fundamentează. Pornind de la principiile din logică și filosofie, și În cazul auditului financiar postulatele formulate trebuie să asigure o dezvoltare a domeniului În plan științific, să constituie baza de plecare pentru testarea unor ipoteze, să utilizeze inferența ca mijloc de generalizare, să asigure posibilitățile de aprofundare și inovarea În domeniu și să confere susceptibilitatea contestării În funcție de progresele științifice ulterioare și de nivelul cunoștințelor acumulate (Mautz și Sharaf, 1961, p. 43ă. În funcție de criteriile amintite mai sus și În
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de o treime din grupă. Aceste patru profiluri oferă o imagine detaliată și diferențiată a experienței din liceu, așa cum reiese aceasta din relatările intervievaților. Unele concluzii pe care le-am desprins din această analiză sunt prezentate mai jos, incluzând și inferențele făcute pentru a le obține. Cititorii ar putea să se oprească pentru câteva momente, să se întoarcă la descrierile generale ale scopurilor studiului nostru și la liceele care au fost alese spre cercetare, prezentate în capitolul 2, și să încerce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și cea care i se poate cere pentru respectiva situație. Am încercat să schițăm succint câteva idei referitoare la originea și dezvoltarea profesiunii de cadru didactic, impregnate de un vădit caracter istoric. Concluzia care se poate desprinde și din aceste inferențe este una care vine să consolideze încercarea de definire a pedagogiei propusă de C. Freinet, ca „știință a conducerii unei clase în vederea unei instrucții și educații optimale a copiilor care o compun”. Acreditarea ideii că procesul de învățământ se prezintă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
termeni legali (contractuali sau instituționali). Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre „Încredere” (trust) și „asigurare” (assurance). Studiile de psihologie socială au confirmat această distincție: Încrederea se referă la expectații referitoare la comportamentul pro-social al unui anumit actor, bazate pe inferențe despre trăsăturile personale și intențiile partenerului, În timp ce asigurarea se referă la expectații ce se bazează, dimpotrivă, pe cunoștința unei structuri instituționale care Încurajează un comportament pro-social mai degrabă decât unul oportunist. Încrederea generată de relațiile de reciprocitate determină, la rândul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii etnografice, Larson (1992) identifică 3 faze de constituire a diadelor antreprenoriale Între firme, bazate pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale și a reputația personală și a firmei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
felul acesta, riscurile, iar cealaltă are posibilitatea să-și demonstreze credibilitatea; generarea mecanismelor de integrare operațională și strategică, precum și a mecanismelor de control social (bazat În special pe reputație, obligații morale, Într-un cuvânt, autocontrol). Încrederea generează așteptări pe baza inferențelor privind istoria relațiilor anterioare și a trăsăturilor personale ale partenerului. Este așadar un produs structural contextualizat ce nu poate fi transformat În capital decât prin intermediul structurii rețelei și nu În cadrul schimburilor impersonale, de piață. Pe de altă parte, asigurarea are
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
doar pe baza unor minime date factuale) și anterior cercetării propriu-zise, cvasisimultan cu cercetarea (emergență) sau în urma efectuării acesteia, sociologii de orientare nomotetică se străduiesc să descopere legi și regularități generale, încercând extrapolări. Un exemplu elocvent de elaborare nomotetică este inferența de la eșantion la populație. Cei de orientare idiografică mizează pe unicitatea și irepetabilitatea faptelor, fenomenelor și evenimentelor social-istorice. (Nu întâmplător istoriografia este invocată mereu ca disciplină idiografică.) Tensiunea nomotetic-idiografic, care se suprapune în foarte mare măsură cu ceea ce R. Boudon
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la rândul lui, „înțeles” și descris în termeni raționali. d. În fine, ca un rezumat al considerațiilor de mai sus, trebuie subliniat faptul că despre subiectivitatea, interioritatea umană avem varii și multiple semne și semnale sensibile (vorbe, gesturi, manifestări, comportamente). Inferența de la datele exterioare (inclusiv comportamentul verbal) la cele interioare nu este simplă și fără riscuri. Însă ea se poate realiza, și nu doar prin interacțiuni intensive, de mare profunzime (interviuri clinice), ci și prin chestionare standardizate, așa cum se întâmplă îndeobște
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dorințe). Fără aceste structuri înnăscute, referitoare la fețe umane, obiecte, mințile altora etc., procesul de învățare din mediu este afectat. De exemplu, copiii cu autism, deși pot avea un nivel adecvat al coeficientului de inteligență, nu sunt capabili să facă inferențe despre mintea celorlalți. Pe de altă parte, copiii cu sindrom Williams, deși sunt retardați mental, pot infera stările psihice ale celorlalți. Cu cât un organism are mai multe structuri cognitive, cu atât el poate rezolva mai multe probleme. Așadar, flexibilitatea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a amenința indivizii cu rang social ridicat și fără a cheltui energie în competiții pe care nu le putem câștiga. 3.3. Cognițiile raționale și iraționale 3.3.1. Aspecte generale Cognițiile evaluative sunt structuri cognitive relaționate cu descrierile și inferențele, ele putând fi raționale sau iraționale; în literatura de specialitate se mai numesc și „cogniții calde” (hot cognitions), condiționând apariția reacțiilor afective. În acest context, termenul „rațional” se referă la suportul logic, empiric și/sau pragmatic. „Irațional” înseamnă că ceva
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
comunicării; (3) repertoriu restrâns de activități și interese. Aceste simptome se manifestă din cauza faptului că structura cognitivă de „citire a minții” este afectată în cazul acestor copii. „Citirea minții” (vezi și Gavița, 2006) se referă la abilitatea de a face inferențe referitoare la intențiile, dorințele, emoțiile, credințele și atitudinile celorlalți, observând comportamentul lor în situații specifice. Altfel spus, ipoteza evoluționistă este că structura cognitivă de citire a minții este fundamentală în interacțiunile umane și, în consecință, ea este rezultatul unui proces
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
obiect sau despre un eveniment al ambianței (sau al lumii lui interioare), dar se expune totodată și percepției partenerului, "furinzând informații ce pot fi constatate, înregistrate, apreciate, dând astfel prilejul să i se pună un diagnostic și să se facă inferențe asupra sentimentelor, inteligenței și personalității sale" (idem, p. 226). Percepția umană nu se reduce doar la o reflectare (activă) a stimulilor fizici în diferitele segmente ale sistemului nervos central; ea poate fi înțeleasă și ca "oglindire a omului în alt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mult mai scăzută. Fidelitatea scăzută poate fi cauza mai multor factori. Deși cei care au dezvoltat DSM-III și DSM-III R au încercat să stabilească criterii pentru fiecare tulburare, multe dintre aceste criterii erau încă vagi și impuneau clinicianului să facă inferențe despre simptomele clientului sau să se bazeze pe bunăvoința pacientului de a-și expune simptomele. De exemplu, marea majoritate a simptomelor privind tulburările de dispoziție și anxietate sunt experiențe subiective (tristețe, lipsă de speranță); numai pacienții își pot exprima simptomele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]