522 matches
-
o latură) a inversat raportul dintre producție și consum în favoarea celui din urmă. De aici, mutații în activitățile bancar-comerciale, în mișcările de lichidități, credite, prețuri și alte abilități din viața economică concretă. Astăzi, toate acestea sunt asociate crizelor din "societatea inflaționistă" și "zona euro". Ele se exprimă prin contraste coloristice pregnante într-o Uniune Europeană de-abia apărută pe continentul cel mai neunitar al lumii. Dacă și de astă dată, tot țări din Sud s-au dovedit mai vulnerabile crizei față de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Philosophy in the Estern transition. Studies and articles 1989-1993, Editura Apostrof, Cluj, 1993, 183 p. 9. G. Bădescu, "Științele sociale românești în tranziție", în Observator cultural, nr. 598 din 28.10.2011 www.observatorcultural.ro 10. B. de Jouvenel, "Societatea inflaționistă", în B. de Jouvenel, Progresul în om, traducere de A-G. Apostol, Editura politică, București, 1983, pp. 247-271. 11. P. Kenney, Carnavalul revoluției: Europa Centrală 1989, traducere de L. Stroe- Botorcu, Editura Curtea Veche, București, 2007, 482 p. 12. "Conceptul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Smith A. / 119, 126 social-creștini / 63 social-democrație / 40, 61, 63, 178, 222, 277, 281, 291, 314, 340 socialism utopic / 62, 85 socializare / 48, 65, 97, 100, 197, 207, 309 societatea civilă / 21, 65, 122 societatea de consum / 46, 132 societatea inflaționistă / 9, 41, 46, 87, 344 Socrate / 75, 78-79, 98, 111, 114, 121 Sohrawardi / 137 Solidaritatea (sindicatul) / 39, 240, 257, 261, 313 Soljenițân Al. / 39, 41, 259, 301, 343 Soloviov / 140, 258 Somalia / 131 Sommer J. / 101 Santos Th. dos / 67
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tendinței În sensul reluării ușoare a creșterii importurilor, ceea ce Întărește speranțele de reintrare În ciclul ascendent de afaceri În cursul anului 2010, Întărind astfel previziunile pozitive pentru viitor. În contextul crizei, În paralel cu evoluția descendentă a activității economice, presiunile inflaționiste s-au diminuat rapid. Prețurile materiilor prime s-au redus semnificativ față de maximele Înregistrate la mijlocul anului 2008, reducere determinată de slăbirea perspectivelor pentru economiile emergente care au furnizat cea mai mare parte a creșterii cererii din ultimii ani. În același
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
spațiul european. Căutând explicația acestei evoluții, se constată că țările au Înregistrat ritmuri diferite, În funcție de regimul de schimb valutar, reducerea inflației fiind mai pronunțată În țările care practică rate de schimb valutar fixe. În țările baltice și În Bulgaria, presiunile inflaționiste au slăbit, 29 sub influența contracției bruște a cererii interne și a ajustărilor de pe piața muncii. Astfel, potrivit acestor evoluții, Într-un singur an, rata inflației s-a redus de la un nivel format din două cifre la doar 2% În
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Înregistrat deflație În al treilea trimestru al anului 2009. În același timp, inflația În țările cu rate de schimb fluctuantă a rămas stabilă sau chiar a crescut, așa cum s-a Înregistrat În Ungaria și Polonia. Un nivel moderat al presiunilor inflaționiste, prin slăbirea cererii interne și intensificarea facilităților pe piața muncii, a fost compensat de efectul deprecierii monetare care a exercitat o presiune ascendentă asupra prețurilor conducând la creșterea prețurilor la import și o cerere mai mare de export. Mai mult
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
recuperată În totalitate În perioada 2001-2008 și depășită, printr-o creștere reală cu 718,5 a acestuia, superioară creșterii reale a creditului total care a fost de numai 635,56% În același interval. De asemenea, este evidentă legătura Între procesul inflaționist și evoluția creditului neguvernamental: anii cu inflație ridicată (1991, 1992, 1993, 1997) se caracterizează prin reducerea creditului În valoare reală, dat fiind faptul că inflația dezorganizează relațiile de credit, dezavantajând debitorii, În timp ce dezinflația din 2001-2008 reprezintă o premisă ce a
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
politicile monetare ale tuturor statelor ce utilizează economii de piață sunt proiectate a fi restrictive, înțelegând prin aceasta că un obiectiv - nu singurul - macroeconomic ce nu lipsește din concepția autorităților respective este restrângerea cât mai mult cu putință a fenomenului inflaționist - abordarea numită „țintirea inflației”, practicată inclusiv în România. Practica a forțat politicile monetare aflate în uz în cadrul economiilor de piață să facă, însă, mai mult decât numai restrângerea amplitudinii fenomenului inflaționist. Astfel că politica fiscală are cel puțin un punct
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
este restrângerea cât mai mult cu putință a fenomenului inflaționist - abordarea numită „țintirea inflației”, practicată inclusiv în România. Practica a forțat politicile monetare aflate în uz în cadrul economiilor de piață să facă, însă, mai mult decât numai restrângerea amplitudinii fenomenului inflaționist. Astfel că politica fiscală are cel puțin un punct comun cu politica monetară, de fapt o coordonată comună: și politicile monetare din prezent iau în calcul dacă, respectiv cât de mult s-a apropiat economia de nivelul gradului maxim de
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
monetar; este nevoie de mai mult, mai precis și de identificarea elementelor și mecanismelor economiei reale ce pot fi influențate, într-un sens sau altul, de aceste politici macroeconomice. și, în plus, este nevoie de a observa că, dacă fenomenul inflaționist este menit să aibă o influență marginală și după ieșirea din criza economică și financiară, amplitudinea acestor impulsuri are cu atât mai mult nevoie să fie atent calculată, cu cât împreună influența lor asupra (ratei) inflației este, dacă mediul economic
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
teoretic și nici practic nu se poate confunda caracterul ciclic - e.g. al unei proporții din deficitul bugetar - cu „incontrolabilitatea” descrisă mai sus.). „Cantitatea” acestui deficit este influențată de două variabile, anume cantitatea de produs intern brut (P.I.B.) și amplitudinea fenomenului inflaționist. Deficitul ciclic crește, respectiv scade în urma dinamicii acestor variabile, astfel: a. dacă P.I.B. crește sau dacă rata inflației scade, deficitul ciclic se mărește (situația în care P.I.B. crește este, adică - simplificând, oarecum -, cea caracterizată prin îmbunătățirea parametrilor definitori ai stării
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
politicile monetare ale tuturor statelor ce utilizează economii de piață sunt proiectate a fi restrictive, înțelegând prin aceasta că un obiectiv - nu singurul - macroeconomic ce nu lipsește din concepția autorităților respective este restrângerea cât mai mult cu putință a fenomenului inflaționist - abordarea numită „țintirea inflației”, practicată inclusiv în România. Practica a forțat politicile monetare aflate în uz în cadrul economiilor de piață să facă, însă, mai mult decât numai restrângerea amplitudinii fenomenului inflaționist. Astfel că politica fiscală are cel puțin un punct
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
este restrângerea cât mai mult cu putință a fenomenului inflaționist - abordarea numită „țintirea inflației”, practicată inclusiv în România. Practica a forțat politicile monetare aflate în uz în cadrul economiilor de piață să facă, însă, mai mult decât numai restrângerea amplitudinii fenomenului inflaționist. Astfel că politica fiscală are cel puțin un punct comun cu politica monetară, de fapt o coordonată comună: și politicile monetare din prezent iau în calcul dacă, respectiv cât de mult s-a apropiat economia de nivelul gradului maxim de
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
monetar; este nevoie de mai mult, mai precis și de identificarea elementelor și mecanismelor economiei reale ce pot fi influențate, într-un sens sau altul, de aceste politici macroeconomice. și, în plus, este nevoie de a observa că, dacă fenomenul inflaționist este menit să aibă o influență marginală și după ieșirea din criza economică și financiară, amplitudinea acestor impulsuri are cu atât mai mult nevoie să fie atent calculată, cu cât împreună influența lor asupra (ratei) inflației este, dacă mediul economic
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
teoretic și nici practic nu se poate confunda caracterul ciclic - e.g. al unei proporții din deficitul bugetar - cu „incontrolabilitatea” descrisă mai sus.). „Cantitatea” acestui deficit este influențată de două variabile, anume cantitatea de produs intern brut (P.I.B.) și amplitudinea fenomenului inflaționist. Deficitul ciclic crește, respectiv scade în urma dinamicii acestor variabile, astfel: a. dacă P.I.B. crește sau dacă rata inflației scade, deficitul ciclic se mărește (situația în care P.I.B. crește este, adică - simplificând, oarecum -, cea caracterizată prin îmbunătățirea parametrilor definitori ai stării
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
a mîinii de lucru în Europa este singurul obiectiv pe care ni l-am putea fixa"583. Pentru a-l îndeplini, PS francez a sugerat următoarele piste. Mai întîi, a insistat asupra unei creșteri economice ridicată, și nu de tip inflaționist. A sugerat două condiții: coordonarea politicilor economice în zona euro și dialogul între BCE și guverne. A reclamat o exigență suplimentară: "de la crearea Euro-11, zona euro dispune de o instanță de coordonare a politicilor macroeconomice. Trebuie mers mai departe, mărind
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
sugerat ca PSE să se exprime mai clar pentru un policy-mix între politica monetară și cea fiscală. Pactul propus de PSE ar trebui să fie mai clar în ceea ce privește coordonarea politicilor fiscale naționale și structurile de impozitare. În cadrul unui mediu slab inflaționist, delegatul inlandez s-a arătat la fel de favorabil politicilor bugetare mai puțin rigide, polticilor fiscale care să poată fi susținute și unui angajament puternic al partenerilor sociali față de politicile salariale adecvate. Apoi, SPD a cerut ca expansiunea monetară să nu fie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și prima modernitate atestă că declinul unui ciclu are prea puțin de-a face cu acea maladie a melancoliei, cu plictisul, cu încetineala vieții, sugerate de poncifele noastre literare ("Sunt Imperiul la sfârșitul decadenței..." Este mai degrabă efectul unei supraproducții inflaționiste de spectacole, teorii, accesorii, cu o viteză de execuție tot mai mare și o circulație accelerată a semnelor (monetar, pictural, religios etc.). Atunci poate apărea o nevoie de liniște și reculegere. Sihăstrie, mănăstiri, pustiu. Psalmi, rugăciuni, înțelepciune. Dezgust pentru noutate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
resurselor materiale de import, favorizând și valorificarea superioară a unor resurse interne. Din aceeași perspectivă, literatura de specialitate tratează mai nuanțat implicarea impozitelor distinct sau alături de cheltuielile publice, În reglarea economiilor naționale, după cum În aceste economii se confruntă cu tendințe inflaționiste majore, autoritățile publice pot promova diferite tipuri de politici fiscale 140. Între acestea, se distinge politica fiscală de stabilizare automată, promovată În varianta numită „deficit spending”, care se bazează pe ideea că, În urma creșterii cheltuielilor publice, În special a celor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
activelor imobilizate, fluxurile de autofinanțare vor fi mai mici, ca urmare a scăderii fondului anual de amortizare și, totodată, a creșterii vărsămintelor În contul impozitului pe profit. Metoda regresivă de amortizare mai are un alt avantaj, acela că În perioadele inflaționiste, impozitele sunt plătite de Întreprindere În monedă depreciată. În principiu, activele fixe ale agenților economici se pot amortiza În regim liniar, degresiv și accelerat. Cel mai performant este sistemul accelerat, care dă posibilitatea Întreprinderii, ca În primul an de funcționare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
admis că analizele Întreprinse din perspectiva oricărei reforme fiscale trebuie determinată magnitudinea efectului de multiplicare a reducerii cotei procentuale de impozitare. Astfel, reducerea de mari proporții a cotei de impozitare poate conduce la o cerere agregată excesivă, determinând astfel efecte inflaționiste greu de stăpânit. Mai mult, efectele politicii fiscale pe termen scurt diferă considerabil de cele pe termen lung. Sub acest aspect, unele curente de gândire economică afirmă că o creștere temporară a venitului curent (prin scăderea cotei de impozitare, pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cererii agregate. De asemenea, rezultă că, pe termen lung, veniturile fiscale colectate la bugetul de stat cresc cu o rată mult mai mică, față de rata de scădere a impozitelor, ca urmare a aplicării cotei unice; crește deficitul bugetar; apar presiuni inflaționiste puternice, iar pe plan monetar, rata inflației crește. În cazul țărilor cu economii de piață funcționale, aflate În apropierea obținerii PIB potențial, modelul teoretic la care ne-am referit este unul cu relevanță ridicată. Or, chiar dacă se consideră că economia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sunt cele care se adaugă la riscurile de bază ale firmelor, ele regăsindu-se În probabilitățile de rambursare a creditelor obținute de la unitățile creditoare cauzate de rezultatele ineficiente ale activității desfășurate care conduc la imposibilitatea rambursării creditelor printr-o evoluție inflaționistă, neprevăzută, a nivelului dobânzilor, fără corelație În sfera de activitate desfășurată. 2. După dimensiunea riscurilor sau din punctul de vedere al nivelului la care se pot situa riscurile În raport de factorii probabili estimați ce le-ar putea genera: a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
raporta, de asemenea, serviciul datoriei externe la P.I.B., exporturi totale sau populație. 56. Deficitul primar. Se calculează ca diferență Între deficitul total și serviciul datoriei publice. Acest indicator este indicat să se calculeze mai ales În cazul unor medii economice inflaționiste cu deficite bugetare mari și arată povara datoriei publice asupra bugetului de stat. 57. Ponderea datoriei externe În rezervele naționale. Arată raportul ce există Între datoria externă angajată de un stat și lichiditățile internaționale al țării gazdă (apreciată În primul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
doar pe piața țării În care s-a investit ci și posibilitățile de export pe piețele cu potențial de consum mare ale țărilor vecine. Posibilitate de accesare facilă a pieței de Împrumut și nivelul ratei dobînzii la credite oferite; Tempourile inflaționiste Aspectele tehnice și tehnologice cuprind următoarele: Posibilități de implantare a noilor Întreprinderi, noilor utilaje, soluțiilor tehnologice și organizatorice de vîrf; Amplificarea folosirii capacităților de producție existente; Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piața internațională; Gradul de absorbție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]