795 matches
-
și politic și social”. Spirit raționalist și democrat, atașat ideilor liberale, „proburghez” și „prooccidental”, partizan al modernității și al urbanului, G. s-a impus ca un comentator avizat al fenomenelor observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
culturii naționale, ca G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Romulus Ladea ș.a., ori ale culturii universale, precum Goethe, Beethoven, Dante ș.a. Activitatea publicistică a lui R. valorifică mai bine decât cea savantă calitățile de polemist de idei, solid fixat într-o logică inflexibilă și oportun servit de o documentație de specialitate precisă și esențială. Stilul, în genere sobru, uscat și bine raționalizat, se potrivește unei gândiri de mare austeritate și de reconfortantă demnitate intelectuală. Fără a fi scutite de posibilitatea unor obiecții sau
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
aparatul Siguranței Statului, comandant al plutonului de execuție care i-a suprimat pe doi frați ai săi, „înhăitați” cu o bandă legionară, unul dintre locatarii sanatoriului, Olariu (pe numele real, Toma Ghimbășan), e un om sfârșit. „Revoluționar de profesie”, dur, inflexibil, dezumanizat, uscat sufletește, onest în orizontul propriei înțelegeri, Lică Cozmin încarnează dogmatismul și fanatismul leninist. Devotat „revoluției” cu o fervoare mistică, el îi sacrifică totul, ca unui moloh fascinant și înspăimântător, fiind în stare să extermine pentru ea întreaga omenire
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
a Europei În comparație cu cea a Statelor Unite ale Americii este considerată ca o dovadă că Europa rămâne din ce În ce mai În urmă În cursa pentru cea mai competitivă economie din lume44. Motivul pentru performanța slabă a Europei, argumentează economiștii americani, se datorează politicilor de muncă inflexibile ale guvernelor, tendințelor antiantreprenoriale, taxării În exces și programelor de bunăstare socială supradimensionate - așa numită „euroscleroză”. Ceea ce ei neglijează să spună, cu bună știință, este că recenta creștere economică În America a avut un cost foarte mare În forma datoriei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și factorii macrosociali. Acest traseu are ca puncte de relief următoarele: 1) Cunoscuta teorie a personalității autoritare, elaborată de Th. Adorno și colaboratorii săi (1950), în centrul căreia stă ideea că persoanele cu pronunțate tendințe de dominare, avide după putere, inflexibile în idei, atitudini și comportamente, practică în mult mai mare măsură discriminarea rasială, etnică sau față de alte grupuri sociale decât cei cu o personalitate nonautoritară. De factură psihanalitică, teoria explică structura de personalitate autoritară prin experiențele din copilărie, când, din cauza
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ultimul indicator, cel privitor la barierele de status dintre agenții comunicaționali, putem spune că și această problemă suferă un impact major în interiorul sistemului de învățământ unde, mai mult decât în oricare alt sistem, barierele de status sunt deosebit de clare și inflexibile; desigur că nu sugerăm, spunând acest lucru, că barierele de status ar trebui desființate sau chiar redimensionate (deoarece ele posedă multe atribuții pozitive, cum ar fi rolul de model pe care profesorul îl poate îndeplini pentru cursanții săi). Ceea ce ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o situație simulantă, el rămânând interesat de problemă. Scopul acestei retrageri este de a obține o concesie. • Omul bun/omul rău (se mai regăsește sub titulatura de „polițistul bun și polițistul rău”). Unul dintre membrii echipei adoptă o linie dură, inflexibilă, pe când celălalt rămâne prietenos, deschis spre negociere. Când „omul rău” părăsește încăperea pentru un timp scurt, „omul bun” prezintă o ofertă care în circumstanțele negative ale negocierii pare chiar prea bună pentru a fi refuzată. O tehnică similară funcționează - paradoxal
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nici în 381, la moartea lui Melețiu, al cărui succesor, Flavian, a fost recunoscut de Alexandria și apoi de către occidentali abia la sfîrșitul secolului al IV-lea, și s-a sfîrșit abia în 413, deși un mic grup de schismatici inflexibili n-a cedat decît în 482). în 381, Acaciu a participat la conciliul de la Constantinopol. în 398, s-a dus la Constantinopol după numirea ca patriarh a lui Ioan Hrisostomul, al cărui prieten fusese, dar a considerat că a fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
spune hrisovul dat de Antonie-Vodă („la mâna acestor boiari carei scriu mai sus, ca să le fie de mare credință și de pomenire lor și coconilor lor, și nepoților și strănepoților în veci”) - generozitatea Cantacuzinilor (să fi contat ei pe asprimea inflexibilă a Judecății de Apoi?), a jupânesei Elina (o „văduvă milostivă”), în primul rând, a fost răspunsul la cererea de iertare a vinovatului: „Deci, Stroe vornicul, fiindŭ asupra morții, căzut-au cu multă rugăciune la jupăneasa Elina postelniceasa și la feciorii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
diversitatea poeticilor invocate, trecerea, într-un spațiu restrâns, de la asociația fulgurantă la curgerea lină din graiul cronicarilor, de la provocări intelectualiste antepostmoderniste la lexicul inclasabil al poeziei populare din culegeri rare. Unitatea întregului o dă proba lecturii cu voce tare, ritmul inflexibil al unui metronom ascuns. Cuvintele sunt încercate ca monedele, după înscris și după puritatea sunetului. Punerea în pagină împlinește aceeași funcție; „stăpân pe logica discursurilor multiplane”, poetul propune lecturi simultan posibile în plan vertical și orizontal, distribuirea spațiilor albe și
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
total” și laudă curajul moral și curajul estetic. Alții îi reproșează inapetența filosofică și stilul prea crud al narațiunii. Filosoful Constantin Noica o găsește autentică și originală. O discuție care nu s-a încheiat încă. Dușmanii, din ce în ce mai iritați și mai inflexibili, dau un verdict negativ, radical. Opiniile lor nu tulbură însă receptarea, cu adevărat nemaipomenită, a trilogiei. În noaptea de 15 spre 16 mai P. moare în condiții nici azi elucidate. Unii vorbesc de un asasinat bine executat, adică fără urme
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Din literatura română îi recomandă pe G. Ciprian, George Lesnea, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Al. Iacobescu, Ion Călugăru, Petre Pandrea ș.a., iar din literatura universală pe Albert Samain, Jean Moréas, Upton Sinclair, Ilya Ehrenburg, Leonid Andreev, Anatole France ș.a. Dogmei inflexibile i-a opus omenescul umorului (Unde ne sunt humoriștii ?) și tăișul ironiei. A fost un cronicar de artă pertinent, cu intuiții precise, lecturi bogate, cu o bază teoretică formată mai ales datorită lui Hippolyte Taine și lui John Ruskin, dar
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
despre acțiunile contracandidaților la tron <ref id="79">79 Ibidem. </ref>. Oricum, intenția nu era ca „să ne transformăm Într-un Piemont” <ref id="80"> 80 Ibidem, f. 13. </ref>. Toate „tușele Îngroșate” de premierul român duceau la aceeași atitudine inflexibilă a Vienei, care condiționa discutarea problemei regatului de rezolvarea „chestiunii Dunării”, bineînțeles În maniera dorită de ea. I. C. Brătianu nu era un irațional, nu făcuse din politica „faptului Împlinit” un spectacol. A Încercat constant să argumenteze Vienei că instaurarea regalității
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
în iubire. 5. Religia trebuie prezentată copiilor ca o religie a bucuriei și nu ca pe „o serie întreagă de interdicții". De asemeni, Dumnezeul nostru este cel „al bucuriei, al libertății, al speranței și al iubirii și nu un judecător inflexibil" de care inima copiilor să se desprindă ușor pentru că-i înspăimântă. În sufletul fiecărui om există un gol de forma lui Dumnezeu și nu se poate umple decât cu Dumnezeu și pentru că El este Iubire, întreaga ființă este chemată la
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
regimului de pensionare: derogări de la vârsta standard de pensionare, o mai generoasă definire a „condiților speciale/grele de muncă” obținută sub presiune sindicală, stimularea financiară a pensionăriilor în anumite ramuri economice pentru evitarea unui șomaj ridicat pe segmentul de vârstă inflexibil la programe de ocupare, reglementări preferențiale în apărare și magistratură. Tabelul 8. Distributia pensionarilor de asigurari sociale de stat după raportul dintre nivelul pensiei și salariul mediu net pe economie % din salariul mediu net/economie 1992 1997 2000 2003 24-25
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltare; 3. Patternuri stereotipe și repetitive legate de comportament, preocupări și activități manifestate printr-unul din următoarele: a. preocupare anormală (fie ca intensitate, fie ca focalizare) circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse și interese stereotipe; b. dependență inflexibilă evidențiată de anumite rutine sau ritualuri nefuncționale; c. comportamente motorii stereotipice și repetitive (de exemplu: fluturatul sau răsucitul degetelor sau a mâinilor, ori mișcări anormale ale întregului corp); d. preocupări insistente pentru anumite părți ale obiectelor. B. Întârzierea sau funcționarea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice care sunt inspirate de anxietatea fundamentală. La acest tip totul este axat pe a fi, a deveni sau cel puțin a părea tare și inflexibil. Concomitent, tipul agresiv simte nevoia să exceleze, să aibă succes, prestigiu, putere, indiferent de formă, prin orice mijloace, chiar și prin distrugerea morală, psihică sau și fizică a celor care, chipurile, Îi stau În cale . O puternică dorință de a
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
și „mediul”. Un fapt asupra căruia dorim să insistăm este că psihopatiile nu trebuie considerate boli în sens psihiatric ci tipuri de constituții anormale, ale personalității normale. Aceste personalități patologice sunt definite de K. Schneider, ca având comportamente profund imprimate, inflexibile, rău adaptate, de o suficientă gravitate pentru a putea provoca fie un deficit de adaptare, fie o suferință subiectivă. Manifestările sau trăsăturile psihopatologice ale psihopaților încep sa se manifeste încă din perioada adolescenței, sau, în unele cazuri chiar mai devreme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trecut, ca formă de regresiune a gândirii, afectivității, conduitelor și contactelor cu lumea externă, proiecția asupra „celorlalți” și a „lumii” a propriilor sale probleme sufletești conflictuale, adoptarea unei „atitudini mintale” fixe, de tipul unei „încremeniri rigide” într-un prezent perpetuu, inflexibil, în care locul central îl ocupă ideile și preocupările sale delirante, pe care bolnavul încearcă pe orice cale să le realizeze. Vom analiza în continuare marile tipuri nosologice de psihoze endogene delirante, simple sau halucinatorii, cu evoluție cronică, ce nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru anturajul acestuia. În conformitate cu DSM-III-R, definiția personalităților patologice este mai extinsă în raport cu punctul de vedere a lui Schneider expus anterior. În sensul acesta se consideră că personalitățile patologice reprezintă structuri și modele de comportamente profund anormale, imprimate ca atare și inflexibile, rar adaptate sau chiar inadaptabile, de o gravitate suficientă pentru a provoca fie un deficit de adaptare, fie o suferință subiectivă. Acest tip de manifestări pot fi în general recunoscute încă din perioada adolescenței, persistând în perioada adultă și accentuându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curricóli etc.6 Sensuri conotativetc "Sensuri conotative" Sensurile conotative ale lui curriculum sunt mult mai bogate și mai profunde. De fapt, pentru teoria contemporană a curriculumului, numai ele au importanță. Sensurile conotative sugerează ideile de „circularitate”, „ordine”, „coerență”, „rigoare”, „regularitate inflexibilă” și „predestinare”. Le găsim în expresii metaforice precum curriculum solis („mersul circular al soarelui pe boltă”) și curriculum lunae („cursa circulară a astrului nopții”). Cea mai fascinantă și mai plină de sensuri subtile era expresia curriculum vitae 7. Prin această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
circulară a astrului nopții”). Cea mai fascinantă și mai plină de sensuri subtile era expresia curriculum vitae 7. Prin această expresie, romanii au încercat să traducă o veche credință grecească referitoare la educația de-a lungul întregii vieți - ca lege inflexibilă a destinului uman; și, poate, să o pună în acord cu propria lor credință referitoare la naștere și moarte. Este vorba de paideia (paideia) elină și humanitas latină. Cea din urmă conținea ideea că homo („omul”) s-a născut din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zeii, atotputernicei Ananke ( )Anavgkh = „Necesitatea oarbă”). Găsim la Euripide semnificația acestei atotputernicii care îi înfricoșează, în egală măsură, pe muritori și pe nemuritori. Ananke este o zeitate abstractă, aflată chiar și deasupra olimpienilor 15. Theon anankeion (Qeon anagkaon = „Ordinea inflexibilă”, „Predestinarea fatală”, „Necesitatea divină”) este nu numai indestructibilă, ci și invizibilă. Ea se manifestă în lume, în mod concret, numai prin cele trei fiice ale ei. Acestea sunt renumitele moire (moirai = „ursite, ursitoare”): Cloto (Klwvqw = „cea care toarce”), Lachesis (Lacesi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alegoric și simbolic. Odată decriptate, pot fi „traduse” în limbajul științei moderne, aproximativ în felul următor. Înțelesul mitic și homeric. Curriculum înseamnă soarta predestinată să se autodesăvârșească eroic a omului în cursa sa de la naștere și până la moarte în conformitate cu Necesitatea inflexibilă (Ananke)28. Înțelesul pitagoreic. Curriculum este eleutheros paideia, educația liberă secretă, menită a-i apropia de oameni de zei de-a lungul mai multor vieți, în conformitate cu metempsihoza 29. Definiția lui Democrit din Abdera. Curriculum este natura umană (physis) căreia i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
măsură. Spațiul nu ne permite, aici, decât schițe istorice și viitorologice. Ele vor fi însă suficiente pentru a dezvălui importanța crucială a artei și științei care și-au asumat sarcina copleșitoare pe care, în vremuri mitice, o îndeplinea Ananke, zeița inflexibilă care diriguia până și soarta zeilor: prescrierea destinelor individuale și chiar predestinarea societăților! Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Grafia corectă, respectând normele limbii latine, ar fi aceea de curriculi; acest genitiv latin a fost abandonat prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]