982 matches
-
inflorescențe pe lăstar și lungime. 7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG 7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7.1. Nivelul de inserție a primei inflorescențe pe lăstar (cod OIV 152; UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG 7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
UPOV -; IBPRG 6.2.1.) se determină vizual la un număr de 10 lăstari, urmărindu-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG 7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-se nodul lăstarului la care apare prima inflorescență). 7.2. Numărul de inflorescențe pe lăstar (cod OIV 153; UPOV -; IBPRG 7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase de variație (tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7.1.3.). Se numără inflorescențele de pe minimum 10 lăstari și se stabilește media pe lăstar . 7.3. Lungimea primei inflorescenței (cod OIV 154; UPOV -; IBPRG 6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase de variație (tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
IBPRG 7.1.1.) se stabilește când 50% din muguri se găsesc în stadiul “lânos” (stadiul C a lui Baggiolini) . 1.2. Epoca înfloritului (cod OIV 302; UPOV -; IBPRG 6.2.21.) se apreciază când 50% din florile de pe o inflorescență sunt deschise . 1.3. Pârga strugurilor (cod OIV 303; UPOV 31; IBPRG 6.2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total al florilor dintr-o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui) (cod OIV 502; UPOV -; IBPRG 6.2.25.). Se stabilește la maturare prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un fluier de argint. În partiția a doua, în mijloc, pe fond roșu, se află un cocoș orientat spre dreapta, de aur. Partiția a treia, stânga, în câmp de argint, are o ramură verde de gorun, așezată în bandă, cu inflorescența neagră spre stânga. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Fluierul de argint simbolizează tradiția folclorică a zonei. Cocoșul de aur este simbolul temerității, vigilenței și belșugului. Ramura verde de gorun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
din prezentul regulament privind comercializarea și comerțul cu țări terțe se aplică, în plus, următoarelor produse: Codul NC Denumirea mărfurilor 1302 13 00 Seve și extracte vegetale din hamei Articolul 2 În sensul prezentului regulament, se înțelege prin: (a) "hamei": inflorescențele uscate, denumite și conuri, ale plantei (femele) a hameiului cățărător (humulus lupulus); aceste inflorescențe, de culoare verde - galben, cu formă ovală, au un peduncul, iar dimensiunea maximă a acestora variază în general între 2 și 5 cm; (b) "pudră de
32005R1952-ro () [Corola-website/Law/294428_a_295757]
-
următoarelor produse: Codul NC Denumirea mărfurilor 1302 13 00 Seve și extracte vegetale din hamei Articolul 2 În sensul prezentului regulament, se înțelege prin: (a) "hamei": inflorescențele uscate, denumite și conuri, ale plantei (femele) a hameiului cățărător (humulus lupulus); aceste inflorescențe, de culoare verde - galben, cu formă ovală, au un peduncul, iar dimensiunea maximă a acestora variază în general între 2 și 5 cm; (b) "pudră de hamei": produsul obținut prin măcinarea hameiului și care conține toate elementele naturale ale acestuia
32005R1952-ro () [Corola-website/Law/294428_a_295757]
-
și dulceag, de palid și puternic; ține de alimentele conservate ale Levantului și de dulceața erotică a Indiei". Așadar avem a face cu o ambivalență: pe de o parte, o sinonimie a inocenței și simplității, pe de alta, imaginea unei inflorescențe somptuoase a iubirii. O ambiguitate ce ilustrează pornirile antitetice ale ființei omenești, porniri prezente și în creația poetului de care ne ocupăm. Deoarece Nicolae Ionel este, vădit, un poet dual. E bine marcată năzuința sa de homo religiosus, nu lipsit
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
solurile argiloase mai adânci din partea sud-vestică a rezervației, ocupând rupturile de pe terenurile golașe, cauzate de alunecările de teren. Este o leguminoasă fragilă, zveltă, de o culoare suriu-verzuie, cu frunze uniform repartizate pe tulpină, formate din 5-7 perechi de foliole păroase. Inflorescența, la început compactă, mai apoi alungită, este formată din flori de tip papilonaceu de culoare gălbuie, ce vor da naștere unor păstăi de 2-3 cm, drepte, acoperite cu o rețea de peri negri și albi. Relict postglaciar, "Astragalus péterfii" s-
Astragalus peterfii () [Corola-website/Science/311701_a_313030]
-
de porumb: specimenele din primul soi trecuseră de perioada de rod, astfel că serveau acum de araci fasolei agățătoare care era În perioada de vârf, iar specimenele din celălalt soi, mult mai mici ca Înălțime, erau acum În perioada de inflorescență. Se mai găseau aici și câțiva bananieri mici, cu frunze mari și fine, pe care indigenii le folosesc În loc de hârtie de Împachetat și În loc de pănuși, pentru pregătire unei variante locale de tamale. Deasupra tuturor plantelor, se Întindeau ramurile luxuriante a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ochii goi, făcînd-o să sară în sus de pe fotoliu ca apoi, după îmbrățișare, să redescopere în ea gesturile de profundă feminitate cu care să-și scoată, pe rînd, cu grație, picioarele din fusta lunecată spre genunchi iar vocea, modelată prin inflorescența simțămintelor redeșteptate, să-mi spună că patul în care urma s-o invit e egoist, pentru unul singur. Clipele acelea mi-au arătat că sînt rezerve mari, uriașe, în sufletul ei. Nu, nu-s un obsedat, cum mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dacă nu independența lor totală, cel puțin o autonomie foarte largă. Ele au constituit în inima vechiului Imperiu feudal nuclee generatoare ale unei vieți politice noi, fondată pe sentimentul până atunci necunoscut al vieții colective, diversificându-se într-o adevărată inflorescență de corpuri, bresle, corporații și frății. O simplă asociere de fapt a bogatelor bresle de negustori și a marilor orașe comerciale a fost suficientă pentru a constitui, în jurul orașului Lübeck, ambițioasa și respectata Hansa, care să asigure stăpânirea Mării Nordului și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
câmp și ierburi uscate presate anterior; - Aranjarea florilor și a ierburilor uscate pe carton pentru a obține un model personal (coș cu flori, câmp cu flori, aranjament floral, față veselăă. - fire de iarbă pentru conturul feții și păr; flori, semințe, inflorescențe pentru ochi, nas, gură. carton colorat de 30/40 cm; lipici, foarfece. - Lipirea florilor pentru definitivarea modelului. Etape de lucru: scoici variate; carton colorat lucios sau mat; lipici; creioane. - Realizarea unui model propriu din scoicile pe riglă; foarfecă; - Obținerea unui
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană și excrementele larvelor, pe care se localizează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ce accelerează procesele de degradare. La atacuri puternice, pagubele pot
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
La apariție, larvele sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă. Frunzele atacate capătă un aspect plumburiu și se usucă (fig. 104 g). În anii de invazii, larvele pot ataca inflorescențele, în care rod galerii. Pagubele produse de molia verzei în culturile de consum și semincere pot ajunge până la 50 %. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la alți dăunători ai plantelor crucifere. Dintre produsele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La atacuri mai tardive, plantele se dezvoltă lent, iar producția este diminuată cu 8 - 10 % (fig. 19) Pragul economic
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la cea de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și ecologie. Prezintă o generație la 45 ani și iernează ca adulți și larve în diferite vârste în sol. În condițiile țării noastre, adulții apar în lunile mai sau iunie și au o activitate nocturnă. Uneori, apar și ziua pe inflorescențele de umbelifere. Ei se hrănesc cu polenul diferitelor plante din flora spontană și cultivată pentru a ajunge la maturitate sexual. Adulții sunt deosebit de sensibili la uscăciune și la temperature mai mari de 250 C. După împerechere, femelele depun ouăle în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
larvele. Este un dăunător polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la cea de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză frunzele se îngălbenesc și se usucă (fig. 37). Când atacul se manifestă pe frunzele de la vârful plantelor, acestea se strâng, din cauză că, combaterea păduchilor devine foarte dificilă. Atacă și florile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă adulții și larvele, care se hrănesc cu sucul cellular din țesuturi. Atacă umbeliferele din flora spontană și de cultură. Este frecventă la morcov, mărar, pătrunjel, păstârnac, țelină. Se localizează pe frunze, inflorescențe, flori și semințe. Datorită atacului se produce depigmentarea țesuturilor, avortarea florilor, șiștăvirea boabelor. În loturile semincere produce pagube de 2 - 8 %. Măsuri de prevenire și combatere. Măsuri preventive: - strângerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare și arderea lor; - arătura
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]