6,074 matches
-
dominante practicile informale. Astfel, coloniștii, mai puțin preocupați de legăturile de sânge, practicau adopția la o scală limitată, mai degrabă sub forma plasamentului familial din zilele noastre. Legăturile fluide între familiile cosangvine și noncovangvine în America colonială au permis adopția informală a copiilor 13. În anii 1800, în contextul Revoluției Industriale, a imigrației masive în Statele Unite, a extinderii frontierelor spre vest și a reformei sociale, a crescut numărului de copii abandonați și a celor orfani în mediul urban 14. Teama de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
imigrației masive în Statele Unite, a extinderii frontierelor spre vest și a reformei sociale, a crescut numărului de copii abandonați și a celor orfani în mediul urban 14. Teama de "sămânța rea" atribuită copiilor ilegitimi și celor abandonați și extinderea procedurilor informale de adopție au făcut ca, la inițiativa organizației Children's Aid din New York, optzeci și cinci de mii de copii, de-a lungul a 40 de ani, să fie adunați de pe străzile orașelor și transportați cu celebrele "trenuri ale orfanilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
extinse și al suportului social pentru reușita adopției. Acei părinți care au suportul familiei extinse și al prietenilor prezintă o nevoie mai mică de servicii sociale. Analizând toate aceste studii, putem concluziona și totodată sublinia nevoia de resurse (formale și informale) pe care o resimt familiile adoptatoare. Capitolele cinci și șase ale acestei lucrări vor evidenția alte aspecte empirice, rezultate din cercetările întreprinse de noi, privind această dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui studiu, în încercarea de a identifica preocuparea părinților adoptatori de a se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile de specialitate (medicale, psihologice, de asistență socială). Pe lângă acestea avem în vedere resursele economice, dar și caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori. Percepția sau evaluarea factorului de stres, poate fi definită ca expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale părinților sunt cauzate de lipsa de preocupare de a se informa, insuficiența informațiilor și lipsa de corectitudine a datelor primite în procesul de adopție, precum și de lipsa serviciilor sociale adecvate pre și post-adopție și a suportului social formal și informal (Ip. 3). 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori. Instrumentul a fost compus
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de consiliere parentală post-adopție. De asemenea identificăm în cazul lor o nevoie mai mare de a fi informați la nivel general despre implicațiile adopției, informație pe care o considerau în momentul studiului ca fiind insuficientă. Insuficient este evaluat și suportul informal primit în procesul de adopție. Referitor la caracteristicile copilului, consideră că, problemele copiilor adoptați din centre de plasament sunt mai grave decât le-au fost prezentate de specialiști, respectiv mai grave decât s-au așteptat. În cazul părinților ce au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informaționale pare a fi mai accentuată decât în cazul părinților care au adoptat copii din centrul de plasament. Astfel părinții consideră că nu au primit suficiente informații despre copilul adoptat și părinții biologici, nu au beneficiat de suport formal și informal suficient, iar serviciile de pregătire pre-adopție destinate părinților adoptatori nu sunt accesibile. De asemenea problemele copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare mai mare. Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului, și protecția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în discuție. De asemenea apare în cazul copiilor care au beneficiat de protecție în centre de plasament sau au beneficiat de forme multiple de protecție. Categoriile de servicii de care consideră că au nevoie și evaluarea suficienței suportului formal și informal primit în procesul de adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost în plasament la AMP -,068 Copilul a fost în plasament în CP ,213 Copilul a fost în plasament la AMP și CP ,245 ** p < 0.01, * p < 0.05 Particularitățile copilului adoptat asociate cu încrederea și suportul formal și informal Încredere Suport în resurse informale în resurse formale informal formal Tulburări de comportament ,131 -,174 -,146 -,476* Tulburări emoționale ,208 ,175 -,056 ,087 Tulburări senzoriale ,127 ,115 ,081 ,204 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,139 ,051 -,173 -,066
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
068 Copilul a fost în plasament în CP ,213 Copilul a fost în plasament la AMP și CP ,245 ** p < 0.01, * p < 0.05 Particularitățile copilului adoptat asociate cu încrederea și suportul formal și informal Încredere Suport în resurse informale în resurse formale informal formal Tulburări de comportament ,131 -,174 -,146 -,476* Tulburări emoționale ,208 ,175 -,056 ,087 Tulburări senzoriale ,127 ,115 ,081 ,204 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,139 ,051 -,173 -,066 Întârzieri în dezvoltarea fizică și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în plasament în CP ,213 Copilul a fost în plasament la AMP și CP ,245 ** p < 0.01, * p < 0.05 Particularitățile copilului adoptat asociate cu încrederea și suportul formal și informal Încredere Suport în resurse informale în resurse formale informal formal Tulburări de comportament ,131 -,174 -,146 -,476* Tulburări emoționale ,208 ,175 -,056 ,087 Tulburări senzoriale ,127 ,115 ,081 ,204 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului ,139 ,051 -,173 -,066 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale ,094 -,160
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Charlene E., "The Social Construction of Adoption: Clinical and Community Perspectives", în Family Relations, 1996, vol. 45, nr. 3, pp. 309-317. Miall, Charlene E., "The Stigma of Adoptive Parent Status: Perceptions of Community Attitudes toward Adoption and the Experience of Informal Social Sanctioning", în Family Relations, 1987, vol. 36, nr. 1, pp. 34-39. Miall, Charlene E., "The stigma of involuntary childlessness", în Social Problems, 1986, vol. 33, nr. 4, pp. 268-282. Moe, Barbara A., Adoption: A Reference Handbook, ABC-CLIO, Santa Barbara
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
WHO MCH 91.9.pdf. 359 Florina Șerbănescu, Leo Morris și Mona Marin, Reproductive Health Survey Romania, 1999. ARSPMS, CDC, București, 2001. 360 Charlene E. Miall, "The Stigma of Adoptive Parent Status: Perceptions of Community Attitudes toward Adoption and the Experience of Informal Social Sanctioning", în Family Relations, 1987, vol. 36, nr. 1, pp. 34-39. 361 Ibidem, p. 39. 362 Ibidem 363 David M. Brodzinsky, Daniel W. Smith și Anne B. Brodzinsky,1998, op. cit., p. 11 364 Ashley Lebner, "Genetic "Mysteries" and International
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe baza relațiilor de rudenie între unul dintre părinți (părintele singur) și copilul sau copiii săi, grup caracterizat prin stări afective, aspirații și valori comune. În abordarea sociologică, familia monoparentală este un grup primar, iar membrii săi întrețin relații directe, informale. Dintr-o perspectivă juridică, familia monoparentală apare ca un grup de persoane între care s-au stabilit drepturi și obligații, reglementate prin norme legale 27. Față de accepțiunea juridică a familiei nucleare, clasice, familia monoparentală tinde să constituie o abatere, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
asumare de roluri corespunzătoare. Analiza de documente a vizat studierea fișelor de identificare, a evaluărilor inițiale și finale, a declarațiilor, referatelor sociale, jurnalelor și, nu în ultimul rând, a legislației aferente. Interviurile de adâncime (conversația cu scop), în formele conversației informale și a interviului general, au urmărit dezvăluirea netraumatizantă a poveștii de viață, ca istorie orală prin care au fost descrise evenimentele și experiențele considerate importante în viața fiecăruia. Testul aplicat este o variantă a testului Cine sunt eu? (una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
material etc. (C.C. Harris, 1998, p. 115). Deși relațiile de rudenie pot fi privite ca opusul relațiilor moderne de piață, al celor cu un pregnant caracter contractual (relațiile de rudenie apar ca personale, difuze, afective, sunt caracterizate de existența obligațiilor informale și, ca atare, pot fi apreciate ca morale - C.C. Harris, 1998, p. 104), rudenia este și un element de structurare a relațiilor economice. O altă trăsătură a familiilor se referă la menținerea solidarității și stabilității acestora. Astfel, pot fi surprinși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
modelate, predictibile și acceptate social. Relația dintre parteneri se instituționalizează prin căsătoria civilă. Relația dintre părinți și copii se instituționalizează prin însuși faptul nașterii sau prin recunoaștere judecătorească (I. Mihăilescu, 2002, p. 223). În această ipostază, familia este o instituție informală ce reglementează comportamentele pe baza unor norme, iar exercitarea rolurilor este personalizată. Dacă la nivel public delimităm clar între instituții economice, politice, educative, culturale, științifice, religioase, în sfera privată, familia întrunește toate aceste dimensiuni, fiind un nucleu de experimentare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cadru de viață cotidiană care să-i asigure părintelui singur dreptul la intimitate, la solitudine. Lipsa de implicare a persoanelor de ajutor înseamnă adesea pentru părintele singur lipsa timpului liber, a timpului pentru sine. Toate aceste aspecte au un caracter informal, nu se înscriu în aria de cuprindere a contractelor. Teoriile de factură comunitară, inclusiv cele feministe, insistă asupra rolului determinant al familiei în comunitate. Jean Bethke Elshtain, de pildă, susține că „familia constituie chiar precondiția oricărei forme de viață socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
statul cu administrația și cu justiția sa se ciocnesc de opoziția implicită a cetățenilor". "Indulgența de care se bucură Gheorghe Becali în ochii opiniei publice pare a fi expresia unei vechi duplicități a societății românești, care a privilegiat mereu regulile informale", notează site-ul postului oficial german Deutsche Welle, analizând sondajul sociologului Vasile Dâncu, potrivit căruia majoritatea românilor consideră condamnarea lui Gheorghe Becali ca fiind injustă și speră ca președintele să-l grațieze. Apreciind faptul că sociologul a publicat sondajul însoțit
DW: Cazul Becali, expresia unei alte justiţii decât cea oficială by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78620_a_79945]
-
pricina. Concluzie: justiția nu poate disciplina mentalitatea unei comunități. În al patrulea rînd, mentalitatea unui popor nu se confundă cu obiceiurile lui. "Mentalitățile sunt diferite de moravuri, tradiții și obiceiuri. Moravurile, tradițiile și obiceiurile au în comun cu mentalitatea transmiterea informală, tacită, implicită, de la o generație la alta, și stabilitatea. Mentalitatea însă nu e obiectivabilă ca moravurile, tradițiile și obicieurile, ci este invizibilă. Nici o comunitate nu poate vorbi de Ťmentalitatea noastrăť, ci doar de Ťobiceiurile noastreť. Tradițiile și obiceiurile sunt ritualizabile
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
arta modernă să fie modernă, continuă să spună autorul, e o binevenită rupere de regulile tradiționale, o transgresare fertilă, un fel de gest miraculos care creează un joc nou, dintr-unul vechi și respectabil. Varnedoe propune aici un model simplu, informal, metaforic de schimbare și de emergență a noului. În artă, desigur, lucrurile sunt mult mai complexe, dar, la început, e întotdeauna o încălcare a vechilor reguli, inspirată - și care inspiră - ce duce la crearea unui nou joc, cu reguli noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7007_a_8332]
-
Crimeea întrebând Vestul dacă e nevoie de "vărsare de sânge" pentru recunoașterea internațională a noului statut al peninsulei. Șeful diplomației Kremlinului a spus că Rusia nu poate fi exclusă din G8, pentru că acest grup al țărilor puternic industrializate este unul informal, unde nu există calitate formală de membru. Lavrov a făcut declarații de presă după prima sa întâlnire cu omologul ucrainean, Andrii Deșcița, prilejuită de summit-ul privind securitatea nucleară, desfășurat la Haga. El a menționat că va menține contactul diplomatic
Rusia: Vreți vărsare de sânge în Crimeea pentru a fi recunoscută? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79313_a_80638]
-
Guardian. Liderii europeni au anunțat că summit-ul G8 programat pentru luna iunie în Soci s-a transformat într-unul al G7, care va avea loc la Bruxelles. Excluderea Rusiei din G8 este insignifiantă, potrivit lui Lavrov. "G8 este un club informal, fără calitate formală de membru, nimeni nu poate fi dat afară din acesta", a spus Lavrov. Rațiunea existenței sale era aceea a dezbaterilor dintre țările vestice industrializate și Rusia (...) deci dacă partenerii noștri vestici spun că acest format nu are
Rusia: Vreți vărsare de sânge în Crimeea pentru a fi recunoscută? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79313_a_80638]
-
de Externe al Rusiei. Potrivit Agerpres, agenda consacrată summitului de la Haga include dezbateri despre securizarea stocurilor de materiale nucleare și prevenirea unor situații în care grupări teroriste gen Al-Qaida ar putea pune mâna pe ele pentru a produce arme atomice. Informal, miezul discuțiilor purtate de liderii mondiali este reprezentat de situația din Ucraina, țară care se teme de o incursiune militară a Rusiei la estul granițelor sale.
Discuție Băsescu - Obama, la summitul de la Haga by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79315_a_80640]