1,186 matches
-
Ordinul ME nr. 6.631/2023 pentru aprobarea Programului de prevenire a violenței și a infracțiunilor în mediul școlar "Împreună prindem curaj" și pentru alocarea sumelor provenind din Mecanismul național de susținere a prevenirii criminalității. Principala strategie guvernamentală cu obiective comune prevenirii infracționalității la minori este Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului "Copii protejați, România sigură" 2023-2027, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 969/2023. În această strategie au fost expuse, de asemenea, următoarele: "Copiii ai căror părinți comit fapte penale și care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
care prezintă un risc ridicat pentru angajarea în comportamente infracționale. În privința celor care nu au săvârșit nicio faptă penală, au fost selectate grupuri de risc din cadrul grupurilor identificate în Studiul integrat privind cauzele recidivei ca fiind vulnerabile pentru infracționalitate: minorii față de care s-au dispus măsuri de ocrotire specială, minorii cu risc de abandon școlar, minorii care sunt expuși violenței domestice, minorii care au cel puțin un părinte cu probleme legate de consumul de substanțe psihoactive sau alcool
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
publicată în Monitorul Oficial nr. 687 din data de 16.07.2024. Activitatea comitetului interministerial a avut ca punct de pornire principalele concluzii și recomandări ale Studiului integrat privind prevenirea recidivei și ale proiectului de politică publică aferent. Obiectiv general 1 - Prevenirea infracționalității la nivelul populației generale Cercetările realizate în România arată că măsurile de prevenire implementate la nivelul familiei și al sistemului de educație reprezintă cheia reducerii comportamentului infracțional. Sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot contribui, cel mult, la diminuarea parțială a recidivei. În urma realizării Studiului integrat privind cauzele recidivei, una dintre concluzii a fost că mulți predictori ai infracționalității se regăsesc în familie, în lipsa educației și a sprijinului comunitar, așa încât se poate înțelege ușor de ce aplicarea unei pedepse sau luarea unei măsuri educative, în cazul minorilor, nu are șanse reale de a corecta un comportament infracțional
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
societății în general. Persoanele care au interacționat în viața lor cu foști condamnați sunt mai toleranți față de aceștia. Pornind de la aceste date, atât campaniile privind creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a populației cu privire la problematica infracționalității, cât și programele concepute în vederea prevenirii comportamentelor delincvente, ar trebui să faciliteze interacțiunea foștilor condamnați cu comunitatea. Siguranța comunității se realizează și prin responsabilizarea ei. O politică publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice și comunitatea, prin angajarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
informare și educare propuse pot fi avute în vedere inclusiv intervenții în sprijinul desistării și prevenirii adicțiilor în rândul populațiilor vulnerabile. În acest sens, activitatea nr. 4 din cadrul Obiectivului specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității propune abordarea acestei problematici din perspectiva eficienței dovedite a testimonialelor grupurilor de suport compuse din persoane afectate în trecut de diverse adicții (Bassuk, Hanson, Greene, Richard, Laudet 2015)*24). *24) Bassuk, E. L., Hanson, J., Greene, R. N., Richard, M., Laudet
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
precum și a beneficiarilor datelor; ... 1.1.3. Colectarea și centralizarea datelor; ... 1.1.4. Analiza datelor colectate, în vederea formulării unor recomandări de acțiuni pentru prevenirea fenomenului infracțional, precum și raportarea datelor. ... Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Măsuri: 1.2.1. Derularea unor campanii de informare cu privire la consecințele stigmatizării și ale excluziunii sociale a unor categorii vulnerabile cu risc de infracționalitate cu privire la factorii care contribuie la manifestarea comportamentului infracțional (spre exemplu: consum de substanțe și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
infracțional, precum și raportarea datelor. ... Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Măsuri: 1.2.1. Derularea unor campanii de informare cu privire la consecințele stigmatizării și ale excluziunii sociale a unor categorii vulnerabile cu risc de infracționalitate cu privire la factorii care contribuie la manifestarea comportamentului infracțional (spre exemplu: consum de substanțe și alcool, abandon școlar, violență, probleme de sănătate mintală); ... 1.2.2. Includerea în cadrul întâlnirilor periodice ale experților din sistemul judiciar a unor activități de informare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
tinerilor și al măsurilor și sancțiunilor neprivative de libertate; ... 1.2.3. Organizarea de evenimente publice cu privire la măsurile și sancțiunile neprivative de libertate, în scopul identificării unor soluții viabile, cu participarea administrației publice centrale și locale cu impact în domeniul infracționalității, organizațiilor societății civile relevante, partenerilor sociali, instituțiilor de învățământ superior, INS, precum și a altor instituții și/sau entități ale acestora care au calitatea de producător de statistici oficiale; ... 1.2.4. Continuarea caravanei "Fără bariere"; ... 1.2.5. Inițierea și implementarea unor proiecte și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
monitorizarea unor programe de prevenire a delincvenței juvenile; ... 1.3.3. Dezvoltarea unei comunități de practică în domeniul prevenirii comportamentelor infracționale - structură de dialog și schimb de cunoștințe de tip multipartit, cu participare internațională, în vederea dezvoltării domeniului. ... Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Cel mai puternic predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională. Studiul realizat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
protecție specială, respectiv plasament, 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar. Toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, prin abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție specială asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile, cu o probabilitate de comitere a unor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
cu cât adolescentul este mai respins de către persoanele de aceeași vârstă, cu atât crește riscul de a dezvolta comportamente delincvente. Se poate observa că dezangajarea morală, respectiv lipsa valorilor pro-sociale și respingerea socială sunt importanți predictori ai elincvenței. Fenomenul infracționalității la minori este extrem de complex, neputând fi desprins de familia de proveniență și caracteristicile ei, de educația precară sau de felul comunității în care crește și se dezvoltă minorul. În privința familiei, infracționalitatea la minori se asociază cu: a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
sunt importanți predictori ai elincvenței. Fenomenul infracționalității la minori este extrem de complex, neputând fi desprins de familia de proveniență și caracteristicile ei, de educația precară sau de felul comunității în care crește și se dezvoltă minorul. În privința familiei, infracționalitatea la minori se asociază cu: a) infracționalitatea tatălui, care este cel mai puternic predictor pentru dezvoltarea comportamentelor delincvente; ... b) maternitatea timpurie: băieții cu mame de vârste de sub 17 ani în comparație cu băieți cu mame de vârste de peste
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la minori este extrem de complex, neputând fi desprins de familia de proveniență și caracteristicile ei, de educația precară sau de felul comunității în care crește și se dezvoltă minorul. În privința familiei, infracționalitatea la minori se asociază cu: a) infracționalitatea tatălui, care este cel mai puternic predictor pentru dezvoltarea comportamentelor delincvente; ... b) maternitatea timpurie: băieții cu mame de vârste de sub 17 ani în comparație cu băieți cu mame de vârste de peste 20 ani la naștere, au fost de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
semnificativ mai ridicat de a fi condamnați pentru infracțiuni violente și nonviolente înainte de 18 ani; ... g) expunerea la violență domestică: îi face pe copiii de două ori mai predispuși riscului de a prezenta ulterior comportamente delincvente. ... În privința educației, infracționalitatea la minori se asociază cu: a) dezangajarea școlară, respectiv absenteismul, abandonul școlar; ... b) frecventarea unei școli cu un mediu defavorabil, reprezentat de un nivel ridicat de neîncredere între elevi și cadre didactice, reguli neclare și inconsecvență în sancționare, sancțiuni frecvente
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
inconsecvență în sancționare, sancțiuni frecvente și încurajări rare; ... c) performanță academică scăzută, care este asociată cu comportamente delincvente mai frecvente, infracțiuni mai violente și comportamente infracționale mai persistente în timp. ... În contextul în care observăm că foarte mulți predictori ai infracționalității au rădăcinile în familie, educație și comunitate, este ușor de înțeles de ce aplicarea unei pedepse sau luarea unei măsuri educative, cum ar fi în cazul minorilor, nu poate corecta un comportament infracțional. Minorii se întorc în același mediu de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
prin învățare și dezvoltare personală") asupra minorilor condamnați penal a arătat printre altele că privarea de libertate nu reduce comportamentul infracțional, însă împiedică succesul în educație și ulterior în ocuparea unui loc de muncă la vârsta adultă. Delincvența juvenilă, respectiv infracționalitatea minorilor, se datorează în mare parte imaturității creierului, care este în dezvoltare până la vârsta de 25 de ani. Aceasta este explicația principală pentru care 63% dintre tinerii care comit infracțiuni nu mai recidivează niciodată la vârsta adultă. Una dintre
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ce pot avea un impact negativ puternic asupra copiilor. Aceste experiențe pot duce la abuz fizic, emoțional și sexual, neglijare fizică și emoțională, boli mentale, violență asupra mamei, divorț și abuz de substanțe. Având în vedere complexitatea socială a problemei infracționalității la minori, trebuie să recunoaștem că mediul defavorabil în care se nasc unii copii nu poate fi complet eradicat. Sărăcia și lipsa de educație a părinților cauzează multe dintre problemele care devin factori de vulnerabilitate pentru copii. Statul poate interveni
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de vulnerabilitate pentru copii. Statul poate interveni totuși asupra anumitor aspecte. Ne vom opri asupra violenței domestice, monitorizării minorilor în familie și asupra abandonului școlar. Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea asigurării sprijinului de specialitate pentru prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Măsuri: 2.1.1. Dezvoltarea unor măsuri de susținere a copiilor cu părinți față de care s-au luat măsuri sau pedepse privative de libertate, în vederea prevenirii și combaterii neșcolarizării și a abandonului școlar; ... 2.1.2. Elaborarea unui
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
necesară nu doar o înțelegere a modului în care ar trebui să fie derulate activitățile cu persoanele condamnate, ci și identificarea măsurilor pentru pregătirea, sprijinirea și dezvoltarea personalului și dezvoltarea unei culturi organizaționale centrată pe reabilitare. Pentru intervențiile asupra cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate sunt necesare mai multe paliere de intervenție, la nivel individual, interpersonal, comunitar și societal. În cadrul SNPR au fost reținute măsurile care privesc intervenția la nivel comunitar și societal, având în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021 -2025, sau urmează a fi introduse într-un alt document de politică publică privind reabilitarea persoanelor față de care s-au dispus sancțiuni și măsuri comunitare. Obiectiv specific 3.1 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel comunitar Măsuri: 3.1.1. Dezvoltarea colaborării cu MS sau cu alte autorități competente în vederea pregătirii personalului de probațiune privind recunoașterea principalelor semne ale tulburărilor mintale și intervenția specifică în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Introducerea, în curriculumul INM, respectiv în programele de formare continuă a magistraților, a unei tematici referitoare la recidiva penală și justiția restaurativă, care să cuprindă recomandările internaționale actuale privind evitarea privării de libertate a persoanelor. ... Obiectiv specific 3.2 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel societal Măsuri: 3.2.1. Constituirea la nivel județean a unui panel de experți, inclusiv din structurile MAI, cu participarea reprezentanților societății civile care să analizeze stadiul măsurilor și impactul acestora
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
implementare a SNRSPPL (2015-2019 și 2020-2024) sau a altor inițiative în sfera politicilor publice, în sectoarele conexe privind dezvoltarea sistemului de probațiune, reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale, protecția copilului, educația, sănătatea etc. și dezvoltarea unui aparat interinstituțional dedicat prevenirii infracționalității și recidivei. După cum indică structura strategiei sub aspectul obiectivelor generale și măsurilor schițate în capitolul precedent, intervenția dezvoltată în cadrul strategiei este astfel gândită încât să asigure dezvoltarea măsurilor privind prevenirea recidivei, simultan, la mai multe niveluri: 1. la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
asigure dezvoltarea măsurilor privind prevenirea recidivei, simultan, la mai multe niveluri: 1. la nivelul populației generale, prin măsuri de sensibilizare și informare, dar și prin dezvoltarea capacității interinstituționale de a colecta, centraliza și analiza date din multiple surse, referitoare la infracționalitate și recidivă, în scopul calibrării politicilor și măsurilor de prevenire; ... 2. la nivelul grupurilor vulnerabile, prin măsuri care vizează acțiuni de îmbunătățire a colaborării interinstituționale cu privire la acțiuni specifice privind susținerea copiilor și părinților provenind din familii vulnerabile. Vulnerabilitatea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
cu privire la acțiuni specifice privind susținerea copiilor și părinților provenind din familii vulnerabile. Vulnerabilitatea, din punctul de vedere al strategiei, este în mod specific definită prin intersecția acțiunilor de identificare a grupurilor-țintă cele mai afectate, în circumstanțele implicării în infracționalitate, direct sau indirect - familii în situații de sărăcie și excluziune, copii cu părinți față de care s-au luat măsuri sau pedepse privative de libertate, copii pentru care a fost luată o măsură de protecție specială, copii care comit fapte
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]