514 matches
-
de la un tip de hrană la altul, fiindcă se schimbă de la sine și felul echipamentului enzimatic digestiv. Din această cauză această trecere trebuie să se facă treptat, pentru ca acest echipament să se refacă și să se adapteze la noile produse ingerate În tractusul digestiv. Așa cum se procedează, de exemplu, În cazul trecerii cățeilor de la hrănirea exclusivă cu lapte matern la una mixtă, când pe lângă lapte li se introduc și unele alimente. Dacă nu se ține cont de cele arătate, În procesul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
trebuie prezentat medicului specialist. Otrăviri și intoxicații. Aceste boli pot fi accidentale sau intenționate. Cele accidentale se produc În urma consumului de substanțe chimice ca: detergenți, insecticide, otrăvuri etc. folosite În gospodărie și neasigurate suficient de bine pentru a nu fi ingerate de către câinele din curte sau din casă, În cazul celor de agrement sau ornamentali. Otrăvirile intenționate sunt cele provocate de răufăcători care, pentru reușita acțiunilor lor, urmăresc să lichideze În primul rând aceste patrupede din gospodărie, prin aruncarea În curte
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
dureri În regiunea abdomenului, balonări, zvârcoliri etc. Este greu să ne dăm seama de natura substanței cu care a fost otrăvit câinele. De aceea, prima măsură pe care trebuie să o ia proprietarul câinelui este să Încerce evacuarea substanțelor toxice ingerate prin provocarea stării de vomă, cu ajutorul unor soluții cu sare de bucătărie sau alte vomitive, cum ar fi amestecul format din două lingurițe de apă oxigenată cu 100 ml apă sau apă albuminoasă (albuș de ou bătut În apăă. În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
imprimate de fondul imaginarului autohton au fost redutabile, lectura memoriilor lui Honigberger, rezultate din Întinse călătorii În Asia, Își poate stabili de acum locul În istoria continuu periclitată a unei imagini: Întrucât materia lor e străbătută de tentativa de a ingera În imaginar, cât mai corect, imaginea Asiei antice și contemporane. Din acest punct de vedere, Împreună cu Oltelniceanu (și, firește, fără să se cunoască), Honigberger inaugurează și ocupă un stadiu nou, germinând În imaginarul colectiv al cititorilor de gazete chipul dorit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un patern dezaptativ de uz de o substanță care duce la deteriorare clinică manifestată prin trei sau mai multe din următoarele, și care survin oricând în cursul aceleeași perioade de 12 luni: * toleranță, așa cum este definită prin: necesitatea de a ingera cantități considerabil crescute de substanță pentru a ajunge la intoxicație sau la efectul dorit asociată cu efectul redus considerabil prin continuarea uzului aceleiași cantități de substanță; * abstinență, manifestată prin sindromul de abstinență caracteristic substanței, și aceeași substanță este luată pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nasc în cele mai multe cazuri cu probleme grave de memorie și de vorbire. Prin tratarea chimică a rășinei se obține uleiul de canabis (esență) - hash oil (Hartelius, J., 1991, p. 26). Această substanță nu este solubilă în apă, ea putând fi ingerată sau fumată. În doze mici, acest drog produce euforie și senzație de bine. În doze mari afectează percepția timpului și a realității și puterea de reacție. În exces, produce senzația de dezorientare și panică. Ingredientul activ al canabisului este delta-9
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
gen, prezența hranei și a apei în stomac, ritmul de administrare precum și intervalul de timp care a trecut de la administrare. Un alt factor important îl reprezintă toleranța la alcool. Astfel, pentru a obține același rezultat, un consumator regulat trebuie să ingere o cantitate mult mai mare de alcool decât un consumator ocazional sau un abstinent. Consumul îndelungat de alcool duce la dependență, provocând o serie de afecțiuni foarte grave (în special ale ficatului). Dependența de alcool (alcoolismul) implică fenomenul de toleranță
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nivelul stomacului, prin care alimentele sunt amestecate cu sucul gastric și supuse acțiunii enzimatice a acestuia. Digestia gastrică reprezintă o împletire a activității mecanice cu cea secretorii. Stomacul, segmentul care primește alimentele, îndeplinește următoarele funcții: acumularea alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cantitatea de urină eliminată în aceeași perioadă nu depășește, în condiții normale, 1-2 litri. Astfel, 99% din filtrat trebuie readus în circulație, în vreme ce se elimină numai 1%. Oricum, volumul urinar variază în funcție de necesitățile biologice. Dacă o persoană cu hidratare normală ingeră 1 litru de apă, filtrarea crește la 16 ml/min (echivalentul a 23 litri pe zi), în vreme ce în condiții de deshidratare severă, fluxul urinar scade la 0,3 ml/minut, adică 400 ml/zi. Această cantitate se numește pierdere obligatorie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
natural (activitate vulcanică) sau artificial (activitate umană). Sursele poluante cu semnificație imediată sunt reprezentate de nutrețurile contaminate și ambalajele pentru lapte (contaminare cu plumb). Metabolismul rumegătoarelor acționează ca un filtru biologic foarte eficient împotriva trecerii către lapte a metalelor grele ingerate prin hrană. Pentru adulți (la o greutate medie de 60 kg), O.M.S. a stabilit următoarele limite pentru consumul tolerat provizoriu săptămânal: * plumb 50 micrograme/kilocorp/săptămână; * cadmiu 7 micrograme/kilocorp/săptămână; * mercur 3,3 micrograme/kilocorp/săptămână. Pentru copii
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
micul ciclu echinocococic [13, 23]. Marele ciclu constă în următoarele etape: ultima proglotă a viermelui ce parazitează intestinul câinelui se rupe de scolex și eliberează ouăle, ce sunt eliminate în mediul exterior prin fecalele animalului;gazda intermediară (ierbivor, accidental om) ingeră ouăle; sucurile digestive eliberează embrionul hexacant din ou, lizând capsula chitinoasă. Acesta depășește bariera intestinală (duoden și jejun), pătrunde în venulele mezenterice, de aici în vena portă și se fixează în ficat (50-60%, mai rar în plămân (10-30%) sau alte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
rar în plămân (10-30%) sau alte organe, unde se dezvoltă sub forma chistului hidatic unilocular. Paraziții ce pot depăși bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase etc. (fig. 6.29). Aceste organe sunt ingerate de animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu se explică datorită posibilității chistului hidatic de a se sparge, eliberând în țesuturile gazdei intermediare o mulțime de scolecși. Aceștia au posibilitatea de a se transforma direct
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
la persoana expusă. Astfel de particule conțin în medie 1-5 bacili în interior, cantitate suficientă pentru a realiza infecția unei persoane indemne. Practic, în acest mod s-a produs infectarea propriu-zisă. O dată ajunși în alveole, în mod normal, bacilii sînt ingerați de către macrofage. O primă posibilitate este ca bacilii să fie rapid distruși de enzimele acestora. Alteori, însă, capacitatea de apărare și implicit de distrucție enzimatică a macrofagelor este redusă. Dacă, într-o astfel de eventualitate, organismul susceptibil a fost infectat
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
epiteliului respirator format din celule prevăzute cu cili vibratili și o peliculă de mucus. Cilii elimină particulele de impurități, cu ajutorul mișcărilor lor, iar pelicula de mucus înglobează și ea particulele impure sau microbiene pătrunse o dată cu aerul inhalat. * macrofagelor alveolare care ingeră particulele infectante de dimensiuni mici (<5 ) ajunse la nivelul alveolelor și care pot conține bacili. Macrofagele sînt capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea bacililor. * Imunglobulinelor A secretorii de la nivelul glandelor submucoase bronșice. În lupta cu bacilii tuberculoși intervin însă
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
al organismului față de bacilul Koch, care se realizează cu participarea limfocitelor T și a macrofagelor alveolare. Succesiunea evenimentelor este următoarea: bacilii pătrunși în organism o dată cu aerul inspirat pot ajunge la nivelul alveolelor. De aici, în mare parte, bacilii vor fi ingerați de către macrofagele, inițial neactivate. În mod normal, macrofagele reușesc să distrugă bacilii, eliberînd pe suprafața lor o serie de antigene specifice micobacteriene. Tot de la nivelul macrofagelor, se eliberează și interleukina I, care va atrage participarea limfocitelor T din circulația sanguina
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
6. Nefrita interstițială cronică prin expunere la plumb (Pb) Intoxicația cronică cu Pb poate fi întâlnită în medii profesionale industriale, în cazul folosirii recipientelor de uz alimentar cu Pb, a ingestiei repetate de vopsele cu Pb (exemplu, vopsele de pictură ingerate de către copii), precum și la cei care locuiesc la marginea căilor de rulaj foarte aglomerate. Demonstrarea intoxicației cronice cu Pb se poate face prin: • biopsie osoasă cu măsurarea conținutului de Pb la nivelul osului; • fluorescență X pentru determinarea conținutului în Pb
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
citratul sau lactatul rezultat din metabolismul carbohidraților. Dieta vegetariană conține cantități mari de acizi aminați anionici și cantități mici de proteine care conțin sulf și fosfați. în general, producția de acizi depășește pe cea de baze la o persoană care ingeră o dietă tipică europeană. Toți acizii care sunt produși trebuie îndepărtați din organism pentru menținerea normală a pH-ului sangvin. Sistemele tampon reprezintă prima linie de apărare contra agresiunii acide: un tampon captează ionii de H+ sau OHdintr-o soluție pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
profund. În medie capacitatea vitală a plămânilor la oamenii sănătoși variază: la bărbați de la 3000 până la 4000 см3 , la femei - de la 2000 până la 3000 см3. Volumul se apreciază În funcție de nivelul de pregătire, starea de oboseală, cantitatea de alimente sau băutură ingerate etc. După un antrenament ușor indicii capacității vitale ale plămânilor cresc În medie cu 100-200 см3, dar după un antrenament intensiv (tensionat) și obositor se micșorează cu 200-300 см3. Micșorarea temporară a capacității vitale a plămânilor confirmă oboseala. Capacitatea vitală
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
nivelul stomacului, prin care alimentele sunt amestecate cu sucul gastric și supuse acțiunii enzimatice a acestuia. Digestia gastrică reprezintă o împletire a activității mecanice cu cea secretorii. Stomacul, segmentul care primește alimentele, îndeplinește următoarele funcții: acumularea alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]