974 matches
-
barcă, pentru festivitatea de premiere!) Dintre fostele colege de ambarcațiune, la Arad locuiesc Mitana Botez, Ileana Nemeth și Elisabeth Lazăr. Își aduce aminte de experimentata cârmăciță Ștefania Borisov, de dragul căreia slăbeau fetele pentru a nu o pune într-o situație ingrată. Au fost însă și situații mai tensionate între trăgătoare și alte cârmăcițe, adevăratul antrenor din barcă; la un antrenament, în Polonia, au lăsat-o la ponton și au înlocuit-o cu o halteră... Într-un an - era sportivă consacrată - trebuia
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
barcă, pentru festivitatea de premiere!) Dintre fostele colege de ambarcațiune, la Arad locuiesc Mitana Botez, Ileana Nemeth și Elisabeth Lazăr. Își aduce aminte de experimentata cârmăciță Ștefania Borisov, de dragul căreia slăbeau fetele pentru a nu o pune într-o situație ingrată. Au fost însă și situații mai tensionate între trăgătoare și alte cârmăcițe, adevăratul antrenor din barcă; la un antrenament, în Polonia, au lăsat-o la ponton și au înlocuit-o cu o halteră... Într-un an - era sportivă consacrată - trebuia
Agenda2005-14-05-senyational3 () [Corola-journal/Journalistic/283564_a_284893]
-
pasiune, reliefând însemnătatea acesteia. “Este un mod de viață care mă reprezintă și, din fericire, asta știu să fac cel mai bine. Este felul meu de a fi, deși aș spune că e o meserie duală - adică și frumoasă, și ingrată, și aducătoare de mari satisfacții și libertăți, dar care te și consumă sufletește și intelectual cumplit de mult, poate fi plină de recompense, dar este și un risc asumat”. Actoria l-a adus si micile ecrane pe Cristian Martin. Aparițiile
CRISTIAN MARTIN, ÎN SLUJBA ARTEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385194_a_386523]
-
analizăm din mai multe puncte de vedere. Unul dintre acestea ar fi relațiile sociale și cum ne-au influențat ele destinul. În cursul acesta fugar al timpului și al evenimentelor, ne confruntăm cu diferite atitudini care mai de care mai ingrate și ne întrebăm, cum e și firesc, ce anume își doresc unele persoane, sau de ce acționează cu atâta dispreț ori detașare, în ciuda etichetelor de oameni cinstiți și credincioși. Și culmea, după comportamentul pe care îl au, se încumetă să se
DESPRE ASPIRAŢIILE NOASTRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382390_a_383719]
-
și cu cine umblă. Poate și din această cauză și-a început viața sexuală așa de devreme și și-a împărțit plăcerea trupească cu generozitate tuturor celor pe care i-a plăcut sau cel puțin credea că-i plac. Gestul ingrat al lui Sorin a dezamăgit-o. Se simțea părăsită și dezorientată. Se limita doar la prietenia Angelei despre care nu garanta dacă este sinceră sau nu. Poate și prietenia ei se datorează tot generozității sale. Referință Bibliografică: PARFUM DE ORHIDEE
ROMAN , CAP. OPT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384074_a_385403]
-
sfârșitului de an. Se știe însă că orice sfârșit în eternitatea timpului este un nou început, o regenerare. De aceea viața și moartea apar înșirate pe firul existențial precum șnurul mărțișorului. Dar lunii noiembrie i s-a rezervat și rolul ingrat de vameș al copacilor, pregătindu-i pentru regenerare. Este un fenomen lent, tăcut, liniștit, petrecut într-o anumită perioadă de timp, accelerat uneori de intemperii, dar niciodată copacii nu se scutură de toate frunzele într-o fracțiune de secundă, catastrofele
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
deși „din vorbirea, din scrierea unui om se poate cunoaște gradul său de cultură”, spunea Eminescu. Nu va trece mult timp și vom constata că cea mai mare parte a fondului nostru lingvistic provine din engleză. Ne confruntăm cu extrem de ingrata ecuație a supra-popularii limbii române, care amenință tot mai mult calitatea scrierii, a vorbirii și a comunicării. Ni s-a cerut să deschidem porțile la perete. Sîntem, iată, în voia invaziei, dominați economic și culturalicește. Obiceiuri și expresii din cultura
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92470_a_93762]
-
sfârșitului de an. Se știe însă că orice sfârșit în eternitatea timpului este un nou început, o regenerare. De aceea viața și moartea apar înșirate pe firul existențial precum șnurul mărțișorului. Dar lunii noiembrie i s-a rezervat și rolul ingrat de vameș al copacilor, pregătindu-i pentru regenerare. Este un fenomen lent, tăcut, liniștit, petrecut într-o anumită perioadă de timp, accelerat uneori de intemperii, dar niciodată copacii nu se scutură de toate frunzele într-o fracțiune de secundă, catastrofele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
sfârșitului de an. Se știe însă că orice sfârșit în eternitatea timpului este un nou început, o regenerare. De aceea viața și moartea apar înșirate pe firul existențial precum șnurul mărțișorului. Dar lunii noiembrie i s-a rezervat și rolul ingrat de vameș al copacilor, pregătindu-i pentru regenerare. Este un fenomen lent, tăcut, liniștit, petrecut într-o anumită perioadă de timp, accelerat uneori de intemperii, dar niciodată copacii nu se scutură de toate frunzele într-o fracțiune de secundă, catastrofele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Iar dragul meu Virgil, ce folos că are băiatul, dacă nu-l vede decât odată pe an. Da, avea dreptate, Livia. Și era bine că ea nu știa secretul ce a dus la divorțul lui Virgil și nici ce rol ingrat a avut Ștefan. Bucuria mamei îi încălzi lui Ștefan, inima. Dumnezeule, de ce noi, fiii, suntem uneori nepăsători la suferințele unei mame. Iată nici eu, nici Virgil nu am văzut-o pe mama de doi ani. Și uite, sărmana, îmbătrânește, deocamdată
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
vreo câțiva se vor întâlni, cândva, în Iad. Acolo îl vor găsi pe Magistrat. A făcut, pe lume, și lucruri bune. A deschis un Teatru, dar tot el l-a închis pentru că Actorul s-a dovedit un denigrator și un ingrat. (E lăsat în continuare să țipe doar pentru a se expune ridicolului: un singur contestatar e ceva caraghios.Ă Cazinoul și Hipodromul, marile ctitorii ale Magistratului, adună mii de vilegiaturiști, indiferent de sezon. Cei mai mulți joacă pe sume ce dau localnicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fapt, la rigoare, dictonul Îi este doar atribuit dramaturgului latin, nu Îi și aparține: personajul din Heautontimorumenos care rostește celebra replică precizează limpede că nu face decât să citeze vorbele altcuiva, un autor contemporan cu Terențiu, al cărui nume istoria, ingrată cum e, nu l-a reținut. - Dacă mister Adam dorește micul dejun, este rugat să apese butonul galben de lângă comutator. Vocea cu inflexiuni profesionale venea dintr-un difuzor din perete și aparținea unei femei tinere, dacă auzul meu Își conservase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fluviul Tigru, se consumă unul dintre episoadele cele mai... cum să spun?, mai obscure și mai interpretabile din biografia eroului. El anunță demobilizarea contingentelor de militari macedoneni deveniți inapți pentru război (vârstnici, răniți...), ceea ce este interpretat de ostași drept renunțare ingrată la serviciile lor, În condițiile În care Alexandru pare a se baza tot mai mult pe zecile de mii de iranieni recrutați și integrați (cu reticențe și dificultăți, dar integrați) În falangă. La nemulțumirea conaționalilor, regele răspunde prin izolarea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mie sau spusele dumneavoastră sugerează că mi-ați salvat a doua oară viața? - Puteți s-o luați și așa, dar nu e neapărat nevoie să-mi fiți recunoscător. Nici nu mă grăbeam s-o fac, i-am replicat țâfnos și ingrat. În gând, se-nțelege, omul nu merita deloc un tratament verbal contondent. - Așadar, motivele tentativei dumneavoastră de evadare ar fi nesiguranța și lipsa de informații. - Câteva dintre ele, mai sunt și altele... - Să ne oprim, deocamdată, la acestea. Nesiguranța pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
18.48, o mărturisea vechiul orologiu care domina peronul gării copilăriei. Când a dat cu ochii de cadranul alb și rotund, Toshiro Fujimori și-a privit, din instinct, rablamentul expirat de la mână. La urma urmei, era un rău și un ingrat: de pe la 15 ani, de când Îl primise cadou la o zi aniversară, ceasul lui se comportase ca un redutabil aspirant la distincția Serviciu credincios. Merita chiar prețuire și recunoștință, iar el... Timp de o secundă-două, cât gândise toate astea, junele student
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de primăvară, telefonul suna pentru a treia oară pentru ea. El ridică automat receptorul și fără să mai facă efortul să spună „alo“ sau „un moment vă rog“, o strigă. În glasul lui nu se simte nici o iritare. Rolul acesta ingrat de cantitate neglijabilă, care pe alții i-ar fi adus la exasperare, lui pare să-i convină. Profită de el ca de un adăpost confortabil. Da, răspunde ea, alb, tăios, rece. Apoi după cîteva secunde, altfel: ...un spectacol? Ce drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să-mi trag un glonț în cap! Să termin o dată cu gluma asta proastă care e viața mea! - Ce idiot ești! Ah, Feifel, ce măgar ai devenit! Gândește-te că poate trăim numai o dată și tu vrei să mori! Ești un ingrat, Feifel! - Ce vrei de la mine? - Am aici, lângă mine, pe cineva care vrea să-ți vorbească. Feifel auzi niște chicoteli femeiești, apoi o voce tânără și senzuală trezi în el viața lui veselă din timpul când trăia în București. - Dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
decât o minciună, și care să reprezinte cumva satul Kyzyl-Oj, locul unde m-am născut. Da. Exact. Sunt un kirghiz. Pe de altă parte, el. Bogdan. Poetul de curte rus, ajuns prin nu mai știu ce împrejurare în această postură ingrată, cu ceva talent, dacă nu mă-nșel, și cu ceva volume publicate prin bunăvoința străvechiului și celebrului meu bunic Angestaitn, artizanul istoricei victorii de la Pennemunde, dacă iar nu mă-nșel. Mă enervează superioritatea lui niciodată afișată, dar evidentă, înțelepciunea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de speranță, lucru care i se păru de bun augur. Îi părea imposibil să mai schimbe ceva din situația dezastruoasă în care ajunsese, în care distrugerea unui magazin superb din postura de Moș Crăciun îl adusese în situația mult mai ingrată de a fi distrus de cel mai urât magazin din lume, culmea, tot în postură de Moș Crăciun, dar o credință ciudată în șansa lui îi lumină cumva sufletul și mintea. Răzbunarea magazinului? îi trecu deodată un alt gând năstrușnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nebună, dar era cea mai frumoasă ființă pe care o văzuse în viața lui. Iar drogatul părea inofensiv. O mică aventură îl va scoate pe domnul Popa din monotonia căminului său târziu și în plus le va da niște emoții ingraților de acasă. Ia să vedem, o să-i simtă lipsa? Fără bani, poate că-i lovește realitatea și-și aduc aminte când e ziua lui. Și, nu în ultimul rând, o dispariție e un eveniment important, publicitate serioasă. E mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
un ochi. Apoi pe celălalt. Încă nu murise. Mișu, agitat - săracul! -, îi spunea ceva despre dans. Foarte bine! Dacă îi e scris să moară pe scenă, cu atât mai bine. Dacă trebuie să se sacrifice până-n ultima clipă pentru acești ingrați, cu atât mai bine. Dacă e să danseze ultima oară pentru Mișu, care o purtase prin rușine și prin sublim, prin dragoste și prin indiferență, foarte bine. Se gândi din nou la imaginea lui Mișu, ginerică deasupra sicriului. Bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
puneam poalele în cap, ajunsesem cam de râsul târgului, așa ceva nu mai putea fi tolerat și s-a luat înțeleapta decizie de a-l face uitat. Nenea Nae Bălănescu, un glas rar, puternic, o dicție sobră, dar cu un fizic ingrat, nici înalt, nici scund de tot, exact cât să nu fie nimic, dar un om vesel, zâmbitor, bun în tot ce făcea. Îi plăcea grozav să joace table. „Zarul aruncat din podul palmei altfel de la sine pică”, avea obiceiul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
universitar. Să mai adăogăm căsătoria sa din 1892 cu Käthe Jerosch, fata unui negustor din Königsberg. Biograful lui Hilbert, Otto Blumenthal, căruia împrumutăm toate aceste date, face un caz extraordinar de Frau Käthe. Noi nu-i putem recunoaște decât meritul ingrat al unui mentor energic în viața unui om superior, despre a cărui veritabilă grandoare probabil că nu avea nici o noțiune. Dacă la toate acestea mai adăogăm amănuntul curios al unei înclinații pentru dans și viața de societate, unită cu o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care nu este deloc benefică. De-alungul anilor am întâlnit persoane care trăiau, comparându-se în permanență cu alții, fiind tot timpul în competiție cu cei din jur. Mă întrebam adeseori când intram în vorbă cu asemenea inși, de ce această mentalitate ingrată? Cred că ceea ce îi determină pe acești indivizi să fie într-o continuă tensiune generată de teama de a nu fi depășiți de alții este lipsa unei personalități bine conturate, de inconștiența că fiecare om este unic în felul său
DESPRE COMPARAŢIE ŞI COMPETIŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364318_a_365647]
-
și poeziile semnate de către Lenuș Lungu, Costin David (Miorița, Naiul lui Pan) dar și cele ale Mihaelei Claudia Condrat care, deși departe de țară, omagiază opera brâncușiană prin rânduri sensibile cu atât mai meritorii cu cât recunoștința concetățenilor se dovedește ingrată, casa memorială a sculptorului din Hobița fiind de curând vandalizată și devastată. Primul fior al iubirii juvenile simțit în poezia Florinei Dinu e urmat de adevărate imnuri închinate iubirii mature, depline, evidentă în stihurile lui Ion Buciuman: "aud iubire-n
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]