1,347 matches
-
Drăgan, 1996) au pus în discuție efectul de teamă de violență și sentimentul crescut de insecuritate provocat de supraexpunerea televizuală: în mediile unde problema securității personale fusese soluționată, consumatorii mari de televiziune nu mai prezentau un astfel de sentiment de insecuritate și o teamă exagerată față de violența reală. Potrivit „analizei cultivării”, telespectatorii nu sunt expuși influenței directe (mai mult sau mai puțin brutale și nocive) a televiziunii, ci, în cadrul procesului de cultivare, intervin factori de mediere. Chiar dacă influența televiziunii apare ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
strecurat, în mod misterios între om și lume (...), nu mai există o delimitare clară între nevoie și satisfacere; în consecință, omul nu a putut să continue să trăiască într-o relație imediată cu lumea naturală.(...) Aruncat într-o stare de insecuritate, obligat să dea totul pentru a-și salva existența, el este expulzat din fericirea sa trecătoare: depinde din ce în ce mai mult de lumea înconjurătoare". Vezi și Jean Hugues-Dechaux, "Reflecții despre om și viața socială în gândirea presociologică", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cei mai mulți daco-romani. Basilica de la Morisena (Cenad, jud. Timiș) este controversată, iar alte biserici aflate la Apulum (Alba Iulia), Densuș (jud. Hunedoara), Prejmer (jud. Brașov), Drobeta (Turnu Severin) sunt considerate o speculație a teologilor (N. Zugravu). Bisericile aflate sunt puține din cauza insecurității din zonă. Tocmai acum limba română a conservat termenul ce desemna clădirea (lăcașul de cult) creștină, basilica (biserică)-termenul s-a născut în nordul Dunării, "a fost adus de misionari din sudul fluviului"(Pârvan). La Biertan (jud. Sibiu) s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
toamne ude și primăveri ftizice, tristeți de piatră, zăpezi apăsătoare, imposibile, cavouri, pereți umezi și ceruri prăbușite. Acesta este spațiul fizic în care s-a fixat spațiul interior, spațiul de securitate al simbolistului B. O securitate fragilă a spiritului în insecuritatea maximă a spațiului din afară. Există, totuși, în poezia lui B. și momente de calm, și mici spații ocrotitoare. Vremelnic ocrotitoare, securizante. De pildă, odaia încălzită în care iubita servește ceaiul, cântă la clavir sau citește „ceva de la poluri”, ca
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
uită, zăpada-i cât gardul, / Și-a prins promoroacă și clampa. // Eu nu mă mai duc azi acasă... Potop e-napoi și-nainte, / Te uită cum ninge Decembre, / Nu râde... citește ’nainte.” Mai sunt în acest spațiu liric de securitate/insecuritate, amurgurile violete, zăvoiul violet, copacii albi, copacii negri, foșnetul toamnei, din nou apusul de toamnă violet sau de humă etc., care ar putea da o altă idee despre relațiile lui B. în plan senzorial cu lucrurile din afară. Acestea sugerează
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
artei militare moderne, ne exprimăm încrederea că lucrarea se va bucura de succesul binemeritat nu numai în rândul specialiștilor, dar și al tuturor celor interesați de găsirea unor soluții pentru stoparea acestor acțiuni disperate al căror efect este teama și insecuritatea. TEODOR FRUNZETI Introducere Motto "Terorismul este cea mai amorală formă de violență organizată. Este, deci, un război. Un război al cărui teatru de acțiuni este planeta. Adică un război împotriva ordinii actuale a lumii. Un război mondial? E drept, un
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
strategie coerentă. El constă din însumarea unor acțiuni disperate, numeroase și cu o arie de răspândire nelimitată, în toate mediile, care au efecte, mai ales psihologice, ce nu pot fi neglijate. Efectul cel mai periculos al terorismului este teama, adică insecuritatea persoanei, a sistemelor de conducere și de comunicare, a organismelor sociale". (Wiljinson). Prin dimensiunile și formele sale de manifestare, terorismul a devenit una din calamitățile cele mai teribile, din ce în ce mai active și mai amenințătoare ale comunității internaționale. Spre sfârșitul secolului XX
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
panică în rândul unor personalități și grupuri politice, minorități etnice, religioase sau de altă natură. Urmărește latura psihologică ca formă principală de înfricoșare și capătă o amploare tot mai mare în ultima vreme prin faptul că guvernează un climat de insecuritate numai prin amenințarea cu violența, dar fără a se folosi mijloace violente. Mijloacele și metodele de acțiune folosite de teroriști sunt deosebit de variate fiind dependente de imaginația de cele mai multe ori bolnavă atentatorilor. Tot la acest subcapitol se încadrează și utilizarea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a însemnat moartea a 19 civili și rănirea altor 30. Secolul al XXI-lea pare că se află sub zodia terorismului. Mijloacele de acțiune violentă nediscriminatorii, "modus-operandi" al grupărilor teroriste, implică victime aleatorii, fapt care dă naștere unui sentiment de insecuritate în rândul populației civile. În același timp, orice atentat terorist atrage după sine o puternică mediatizare, ceea ce conduce la efectele dorite de inițiatori și anume popularizarea scopurilor politice urmărite. Ceva se schimbă și în "lumea terorismului". Directorul Agenției de Informații
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nu reprezintă, deocamdată, un spațiu de confruntare teroristă, nici unul de generare a terorismului și nici nu constituie un mediu favorabil dezvoltării unor acțiuni de acest gen52. Dar nu înseamnă că au dispărut riscurile, pericolele și amenințările la adresa României. Dimpotrivă, sursele insecurității naționale îmbracă din ce în ce mai multe forme noi de manifestări, asupra cărora există percepții diferite datorită multitudinii de aspecte complexe ale mediului de securitate internațional. Aflată la confluența spațiilor euro-atlantic și eurasiatic, poziția României, ca membru NATO și membru al UE, poate
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pe care lumea civilizată nu le poate accepta, deoarece sunt comise într-un dispreț total față de viața umană și nu pot fi justificate prin nimic. Acestea fac deserviciu chiar și celor care le practică, deoarece provoacă doar tensiuni, instabilitate și insecuritate. Dacă dreptul internațional actual a făcut confirmări importante privind calificarea operațiunilor teroriste ca fiind ilicite, ceea ce nu putuseră preciza nici Convențiile de la Londra privind definirea agresiunii și nici Rezoluția nr. 3314/1974 în aceeași materie, reversul medaliei este că operațiunile
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
prima mare confruntare din Golf până la războiul din fosta Iugoslavie și, de aici, la cel din Afghanistan și, apoi, cel din Irak. Fizionomia conflictelor s-a schimbat extrem de mult, complexul factorilor care o individualizează incluzând: situații politico-economice și strategice de insecuritate noi, noi scopuri politice și strategice, noi obiective, forțe și mijloace de acțiune specifice, o altă concepție și intensitate, o altă atitudine față de adversar, spații diferite de desfășurare, o paletă foarte vastă de tipuri dominante de acțiune și moduri tot
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
posibilităților de acțiune psihologică, de manipulare a informației, culturii, tradițiilor, mentalităților, intereselor etc. Efectul armelor moderne va fi crearea asupra combatanților a unei mari presiuni psihologice. Caracterul imprevizibil al acțiunilor va induce în rândul populației o stare de teamă, groază, insecuritate continuă. Aceasta va fi urmarea folosirii forței și amenințării cu forța de către elementele teroriste, în rândul populației pașnice, a atentatelor sau acțiunilor punitive, cu morți și răniți numeroși, intens mediatizate pe cale scrisă sau audiovizuală. Conectarea luptătorilor la disponibilitățile RBR, proces
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
comunit((ilor (n fa(a for(elor de asimilare cu dreptul indivizibil de a se opune presiunilor comunitare care le (mpiedic( alegerea? Aceasta pentru că indivizii trebuie feriți (( de presiunile comunitare (( de cele anti-comunitare. În orice caz, în multiplele sale forme, "insecuritatea (at(t printre imigran(i, c(t (( (n r(ndurile popula(iei native) tinde s( transforme multi-culturalitatea (n multi-comunitarism" (Bauman, 2001: 104). Este de fapt construirea de enclave, separarea. (n c(utarea securit(ții, oamenii se (ndreaptă c(tre comunit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a imperiului etc. Aspectele caracteristice ale acesteia sunt extremul individualism, caracterul contractual, absența înrădăcinării în proprietate, respectiv structura sa în general instabilă din generație în generație. Acest tip de familie era considerat de Le Play ca fiind principalul responsabil de insecuritatea și incertitudinea spirituală din Franța. 3. Familia tulpină. În formele cele mai viguroase și mai de succes aceasta poate fi găsită în Scandinavia, la Hanovra, în nordul Italiei și, într-un anume grad, în Anglia. De asemenea, poate fi găsită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fie surprinse sub forma unor contracte ci pot acționa ca atare. Dacă unii indivizi au posibilitatea de a se bucura de libertate fără a-și pierde securitatea, cei mulți sunt forțați să fie liberi plătind la fel de forțat prețul pentru aceasta insecuritatea. Insecuritatea legată de viața cotidiană, de traiul zilnic, de asigurarea pe termen lung. Procesul dual de (mburghezire a proletariatului, respectiv de proletarizare a burgheziei are relevanța sa în explicarea acestor aspecte. Toate acestea se unesc în zona activității productive, a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
surprinse sub forma unor contracte ci pot acționa ca atare. Dacă unii indivizi au posibilitatea de a se bucura de libertate fără a-și pierde securitatea, cei mulți sunt forțați să fie liberi plătind la fel de forțat prețul pentru aceasta insecuritatea. Insecuritatea legată de viața cotidiană, de traiul zilnic, de asigurarea pe termen lung. Procesul dual de (mburghezire a proletariatului, respectiv de proletarizare a burgheziei are relevanța sa în explicarea acestor aspecte. Toate acestea se unesc în zona activității productive, a activităților
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
secolelor XVI-XIX. Zadruga a fost o adaptare funcțională la anumite condiții materiale și politice. După Mosely, cel mai important factor a fost nevoia de a mobiliza forța de muncă pentru cucerirea pădurilor din Balcani. Al doilea motiv a fost persistența insecurității cu privire la viață și proprietate. Al treilea era existența unei puternice economii pastorale. Preponderența pășunilor mai degrabă decât a pământului arabil a fost un factor care stimula păstrarea pământului sub proprietate devălmașă. Totuși, "În România satul ca întreg a fost devălmaș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în timp ce slavii din sud una puternic exogamă. Și aceste aspecte sunt argumente în favoarea ideii unei tradiționale existențe a satelor compuse din mai multe familii în România. Satele devălmașe ofereau o soluție alternativă la problema defrișărilor, a economiei pastorale și a insecurității într-o zonă puțin populată. De aceea nu erau motive pentru organizații de tip zadruga. Existau structuri sociale diferite ce îndeplineau cam aceleași funcții. Rămânea de văzut care au fost consecințele. Chirot consideră hazardate ideile celor care caută consecințele existenței
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de vedere al identității, în această perioadă au fost puse sub semnul întrebării toate cadrele care constituiau baza procesului identitar. Problema pe care am urmărit-o aici a fost de a determina mecanismele actuale de construire a identității în condițiile insecurității sociale si economice create de problemele tranziției. M-a interesat de asemenea care din modalitățile tradiționale de autodefinire a individului (apartenența la o comunitate socială, de limbă, de cultură, religia, proprietatea asupra pământului) mai sunt astăzi valabile. Problematica identitară a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și nici un angajament moral"? (Markova, Moodie, ș.a., apud Neculau și Ferreol, 1998: 180) Probabil că da, pentru că subminarea încrederii între oameni a fost principalul efect la nivel social care a apărut în perioada comunistă, pe fondul unei precarități economice și insecurități politice. Este de presupus că în Ludoș, tot ceea ce a însemnat comunism a pătruns mai profund și mai vizibil decât în Tălmăcel unde nu a existat colectivizare și deci nici o elită administrativă și politică care să se ocupe de "bunul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semn al tradiționalismului), oamenii declarându-se semnificativ mai deranjați decât cei din Ludoș, dacă ar locui lângă ei oameni de altă religie. Probabil unul din motivele pentru care există încă un puternic atașament față de valorile religioase este gradul ridicat de insecuritate al vieții cotidiene. Cum afirmă R. Inglehart, "Indivizi ce trăiesc într-un mediu stresant și marcat de insecuritate au nevoie de reguli rigide, predictibile, cum sunt cele oferite de sancțiunile religioase" (Inglehart, 1997: 40) În ambele comunități oamenii identifică cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oameni de altă religie. Probabil unul din motivele pentru care există încă un puternic atașament față de valorile religioase este gradul ridicat de insecuritate al vieții cotidiene. Cum afirmă R. Inglehart, "Indivizi ce trăiesc într-un mediu stresant și marcat de insecuritate au nevoie de reguli rigide, predictibile, cum sunt cele oferite de sancțiunile religioase" (Inglehart, 1997: 40) În ambele comunități oamenii identifică cu ușurință elementele-cheie care susțin comunitatea. În Ludoș oamenii mărturisesc că ceea ce i-a ajutat să treacă peste anii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
respective, sau în mod direct de către ei. Comunismul a creat în România o astfel de destructurare a contextului normativ și cultural. Regăsim, de asemenea și alte caracteristici ale traumei culturale, în anii comunismului și cei imediat următori: climatul de anxietate, insecuritate și nesiguranță; sindromul de neîncredere în oameni și în instituții, dezorienatrea privind identitatea colectivă (din acei ani datează grava deteriorare a identității colective țărănești); generalizarea sentimentelor de pesimism, apatie, pasivitate și neajutorare și ancorarea în imagini nostalgice ale trecutului (Sztompka
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agricol nu poate face față în oferirea unui trai decent întregii populații din rural și nu poate absorbi întreaga populație activă. Sectorul ne-agricol din rural este cel ce poate oferi o alternativă pentru obținerea veniturilor necesare gospodăriei, scăzând astfel insecuritatea financiară a membrilor acesteia. Sectorul ne-agricol din rural se referă la munca salariată sau pe cont propriu în activități diferite de cele agricole, dar localizate în arii rurale (cum ar fi procesarea produselor agricole, meșteșugurile, diverse ramuri industriale, etc.
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]