425 matches
-
oroare și pasiune bestială, ne-am diluat sângele și ne-am îndulcit patimile cu un dor amăgitor, ale cărui virtuți dormitive ne-au îmbătat simțurile peste măsură. În ochii românului, dar mai cu seamă în cântec, palpită, cu o insistență insinuantă, revărsarea monotonă a acestui dor, aparent elixir al inimilor sfâșiate, în realitate atracție adormitoare pentru suflete inerte. Cine a avut ocazia să audă în orașele săsești din Ardeal vreo ceată de flăcăi români doinind în înserări, n-a putut să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
temă importantă pentru el. Un poem se cheamă Cine-i Amoriul, un altul, foarte cunoscut, studiază relația dintre amor și prieteșug. Cea dintîi și cea mai stăruitoare imagine este aceea venită din poezia neoanacreontică: Amor este zeul Înaripat, copil ademenitor, insinuant, zeu voiajor, războinic (un soldat al grației), săgețile lui rănesc și tămăduiesc În același timp. Ființa lui este făcută din contraste, În ea se Întîlnește binele și răul, plăcerea și amărăciunea. În Cine-i Amoriul, Conachi epuizează imaginile acestei Împerecheri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
experiență, în contact cu care să ți poată afirma personalitatea. În aceste condiții și pe acest fond, al unui semnificativ complex psihologic, se derulează fenomenul de ,,ducere în ispită’’ a tânărului erou. Momentul întâlnirii cu ,,omul sașiu’’, într-o manieră insinuantă, trage întâiul semnal de alarmă. Amețit de bucuria bărbătească a întâlnirii cu un asemenea plăcut și interesant drumeț, tânărul nu este dispus a analiza lucid întâmplarea. Dimpotrivă, nefirescul lucrurilor (deocamdată, ivirea ca din pământ a celuilalt călător) îl încântă și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Adio, doamnă... Monica și Virgil încep să schimbe priviri complice, nevenindu-le să creadă că anii adolescenței lor bucureștene pot să năvălească atât de convingător peste ei. Sîntem toți trei pe muchia dintre lacrima nostalgică și râs, pentru că muzica e insinuantă, iar versurile sânt pe alocuri, uluitoare. (Rețin, la un moment dat, portretul femeii care zdrobește inimile tuturor bărbaților: "șarpe cu trup de felină".) Și totuși, nicăieri, nici cea mai mică urmă de vulgaritate. "Gabriel, îmi spune Virgil după ce terminăm audiția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
deputaților în parte. I-e ușor deputatului să rostească părerile și dorințele sale când poate adăoga: "iar cât despre cele ce s-ar întîmpla, nu-i treaba mea, ci a guvernului". Astfel cineva poate esprima din când în când idei insinuante, pot zice că fără răspundere, pe când guvernul din contra trebuie să cumpănească fiecare cuvânt pe care-l spune în asemenea împrejurări. În procederea lui, guvernul e condus de acest simțământ al responsabilității. Guvernul crede de a sa datorie - chiar dacă nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și aceea a secretului, ea poate să pară puțin relevantă pentru valoarea strict literară a textului de jurnal. Însă În afara ei, acesta nu e decât o seacă, inexpresivă - chiar dacă riguroasă - operație de contabilitate ontologică. Or, În felul ei imprecis și insinuant, intimitatea obligă jurnalul să-și găsească propriul limbaj și propria identitate. Adică Însăși rațiunea de a fi. Note (1) Emanuel Swedenborg, Du ciel, apud Pierre Reboul, „De l’intimité à l’intimisme”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
812 km la 1 158 de km. În anumite zone de pe Carpații nordici și de pe Nistrul superior sovieticii periodic amenințau și simulau atacuri. În desele divergențe, pe care ofițerii români le aveau pe frontieră cu comandanții sovietici, aceștia făceau și insinuante chestionări privind trupele poloneze, refugiate sub presiunea celor naziste și bolșevice în România, pe care le considerau drept „bande înarmate” ce trebuiau „zdrobite” cu fermitate. Asemenea dialoguri se purtau și la nivel oficial mai înalt, unde reprezentanții Moscovei căutau să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Din start, sunt scoase din povestea mea, cohortele de blonde contemporane, blonde natur, sau contrafăcute, care nu întind mâna, ci se întind ele cât sunt de lungi, doar când sunt suficient de goale, clipind moale și diafan din gene, fâțâind insinuant din șolduri. Ele au cu totul altă filosofie, care nu necesită o poveste, ci altceva, care nu constituie obiectul scrierii noastre de azi. De asemenea, voi trece repede și peste amărâții, sau amărâtele care sună la ușa apartamentelor de la bloc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Secvența a treia surprinde transformarea făpturii celui ce iubește. Aceasta pare a se naște și ea din nou dintrun deșert în strălucire. Noua fizionomie poartă semnele, urmele leoaicei arămii care trecealene. În evidentă opoziție cu sintagma în încordare, mișcarea lentă, insinuantă și vicleană deacum reliefează o nouă vârstă a iubirii. Ultima ipostază a superbei sălbăticiuni sugerează temperarea și adâncirea emoției provocate de marea aventură a cunoașterii și autocunoașterii prin iubire. Epitetul cromatic (arămie) invocă, pictural, bogăția de culori a sfârșitului amiezei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Cațavencu nu duce la recuperarea scrisorii, așa încât acesta este eliberat și invitat acasă la prefect. Scena „negocierii“ dintre Tipătescu și Cațavencu (actul al IIlea, scena IX) reliefează în chip semnificativ relația celor doi și comporta mentul lor duplicitar. Replicile amabil insinuante sunt însoțite de un joc scenic contrastiv, evidențiind resentimentele fiecăruia. În schimbul scrisorii, Tipătescu îi oferă postul de primar, de avocat al statului și moșia Zăvoiul, dar refuză sprijinirea candida turii onora bilului domn Nae, așa încât scena se încheie cu reizbucnirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de puține ori sugerează tragicul, comentariile sale (ale unui solar) se organizează într-un fel de cod existențial verticalizant, cod învederând o anumită despovărare, de unde planarea, levitația pe o linie transorizontică, privirea oarecum calmă, dicțiunea patetic-mărturisitoare; finalmente un ceremonial verbal insinuant, raportabil la personajele îndurerate ale lui Eschyl dialogând pe tema destinului. Din filozofia celor vechi se păstrează doar unda vibratorie, simbolistica, modurile alegorice; frecvent, în textele stănesciene se adună, în apariții meteorice, figuri istorice și figuri mitice cu precădere helenice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rămâneau douăzeci și unu de ani; cincisprezece volume și plachete, în succesiuni repezi, aveau să-l propulseze în primul plan al liricii contemporane; receptarea sa critică putea fi invidiată. Se adăuga și farmecul personal; contribuia la legenda dimoviană dacă nu un umor insinuant nonconformismul său fățiș cu priză printre confrați. Sub un titlu tern, Versuri (1966), întâia sa carte semnala o prezență fastă, de evidentă forță expresivă. Preocupa ideea de destin, fără plonjări în metafizic, fără întrebări și poncife; motiv de modulații libere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
noi au avut efectul scontat. Față de cele raportate mai sus, propun a se aproba închiderea DUI privind pe D.F. și lucrarea sa în cadrul dosarului de problemă. Șef serv. I Mr. Ivan Ioan” * Nu a fost în intenția mea să fiu insinuantă, dar anumite lucruri sunt prea evidente. Nu știu dacă ofițerul a consemnat corect următoarea sintagmă, dar nu cred că colaborarea a fost vreodată pentru cineva „o obligație în conformitate cu dogmele din Biblie”. Raport cu propuneri de reînregistrare în calitate de persoană de sprijin
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
povestea cu calul lui... Vera: Mina, e ceva serios în aiureala asta cu... (Mina tace) Stai așa, că mă apucă amețelile! Mina: Te cred. (ridicîndu-se) Pe tine te apucă amețelile, dar pe mine mă apucă altceva... Vera: (mai mult decît insinuantă) Te cred și eu... Mina: (trecînd peste) Ca să pricepi ar trebui să știi... să cunoști drumul pînă la ideea asta cu calul... Vera: (încercînd să iasă din stupoare, pe zîmbet) Aha! Cum s-ar spune nu-i cal, ci o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poți să dai cu nasu de ce-ai scris tu despre alții... Asta-i mai rău... Gh. P. unu: N-am scris nimic desper nimeni. (aruncă dosarele pe masă) (se urcă pe miniscenă) Gh. P. doi: Asta-i foarte bine... (insinuant) Chiar foarte bine... Gh. P. unu:...Sau ... dacă... da... bine, așa e... am scris niște note de relații...; le-am scris pentru că așa era regula... Dar n-am făcut rău nimănui (se așează pe un scaun) Gh. P. doi:...Știu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în cea mai mare bășcălie... Gh. P. doi: Și eu am scris că ai cocoșei tot în cea mai mare bășcălie. Numai că după un timp m-am întîlnit, cum îi zicea, cu Fănescu, cu maiorul, și-mi spune, așa, insinuant chipurile: "Ce mai face colegul dvs., nu-i pare rău că n-a ajuns director?" Nu, îi spun, nu era chiar mort după postul ăsta... Păi, de, zice, nu se poate să le ai pe toate..., și director, și băiat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nr.: Iar am venit prea devreme... Sursa dublă: (replicile se dau după pauze nefirești de mari) Și eu la fel... (pauză) și să mor eu dacă știu de ce..., în afară de faptul că așa m-am obișnuit... Obiectiv nr.: (după o pauză, insinuant) Chiar nu știi de ce?! Sursa dublă: (nu sesizează insinuarea)... păi nu știu de ce... vin aici ca prostu'..., cînd de fapt numerele de ordine se dau abia la 7:45... da... și uite că acum e 6:45... ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ingenuitate și păcat; Ion Caramitru preotul-bandit, fixând în privirile-i avide și în zâmbetul tăios o lipsă de scrupul demențială. De fapt, teritoriul pe care regizorul se simte cel mai în largul său este tocmai șarja enormă, compusă migălos și insinuant, precum veselia lăbărțată a soldaților și sătenilor la întoarcerea de pe front hora chinuită pe pământ sterp, cu gândul la pământul pe care nu l-au dobândit și la viața nouă care nu începe, caruselul vertical de care flăcăii sunt legați
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Secvența a treia surprinde transformarea făpturii celui ce iubește. Aceasta pare a se naște și ea din nou dintrun deșert în strălucire. Noua fizionomie poartă semnele, urmele leoaicei arămii care trecealene. În evidentă opoziție cu sintagma în încordare, mișcarea lentă, insinuantă și vicleană deacum reliefează o nouă vârstă a iubirii. Ultima ipostază a superbei sălbăticiuni sugerează temperarea și adâncirea emoției provocate de marea aventură a cunoașterii și autocunoașterii prin iubire. Epitetul cromatic (arămie) invocă, pictural, bogăția de culori a sfârșitului amiezei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cațavencu nu duce la recuperarea scrisorii, așa încât acesta este eliberat și invitat acasă la prefect. Scena „negocierii“ dintre Tipătescu și Cațavencu (actul al IIlea, scena IX) reliefează în chip semnificativ relația celor doi și comporta mentul lor duplicitar. Replicile amabil insinuante sunt însoțite de un joc scenic contrastiv, evidențiind resentimentele fiecăruia. În schimbul scrisorii, Tipătescu îi oferă postul de primar, de avocat al statului și moșia Zăvoiul, dar refuză sprijinirea candida turii onora bilului domn Nae, așa încât scena se încheie cu reizbucnirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
l-a judecat și l-a osîndit, n-are să-și impute nimic, nimic..." Narațiunea urmărește, încă din primele manifestări ale răului interior, simptom al unei crize iminente, o simultaneitate copleșitoare a vocilor: mai clară și mai automată, vocea defensei; mai insinuantă și reprezentată încă de crîmpeie fără semnificație explicită, vocea subconștientului: "Totuși, pe cînd asculta în suflet dovezile liniștitoare, în tavanul cu grinzi negre se iviră, întîi ca niște sclipiri fără rost, apoi tot mai lămurit, ochii omului de sub ștreang, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
unul pe altul; de aseme nea, tot ele sunt acelea care îi vor face pe cei doi să le fie dor unul de altul. Motiv de complimente Naivitatea multor fete este fondul pe care se dezvoltă unele dintre cele mai insinuante comportamente ale bărbaților cu experiență. Când un băiat primește complimente insistente de la o femeie cu expe riență sexuală, el intră mult mai ușor la bănuieli în privința intențiilor erotice ale acelei femei decât ar putea s-o facă o fată în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
propune să identifice în ficțiunea lui Daneliuc reminiscențele lecturii din Cezar Petrescu trebuie să se recunoască, practic, învins. Pe scheletul epic din Omul din vis regizorul articulează un spectacol cinematografic fără nici un precedent românesc, care stă, indiscutabil, sub semnul alunecării insinuante, demonice înspre o moarte care nu dovedește practic nimic. Căci în Glissando totul curge, într-adevăr, conform principiului enunțat, discret, de protagonist ("Lucrurile alunecă, domnule Ordeanu!"), totul glisează între realul terifiant și oniricul nu mai puțin coșmaresc, între o viață
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
mascotă a unui batalion, avea să devină eroul unui roman (Memoriile unui șobolan, de Pierre Chaine). Chiar dacă nu sunt invitați la război, greierii joacă, totuși, un rol vital: de îndată ce își curmă cântecul, soldații știu că gazele asfixiante se apropie silențios, insinuant. Ca să înțelegem cu adevărat ce tragedie, ce nerozie este războiul, se cuvine să ne plecăm urechea la animalele de câmp și de pădure. Imediat ce tac tunurile, se înalță iar cântecul greierilor și al lăcustelor, al porumbeilor și al turturelelor. Intermezzo
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pună stăpînire pe trupul și pe sufletul lui, nimic nu este mai important pentru el decît să aservească propriile lui intenții intențiilor străine de care crede că este populată lumea. Fiind, din cauza spaimei lui subiacente și a imaginației lui înfricoșate, insinuant în cel mai înalt grad, pînâ în cele mai intime intenții, el crede că "intențiile" străine naturii lui cauzele și efectele obiective sînt și ele insinuante și influențabile. El încearcă să și le aservească prin intermediul ritualului și al ceremonialului magic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]