15,241 matches
-
Le rămâne atunci șoapta, icnetul ce e În același timp mărturie a durerii și speranță a supraviețuirii. Deși purtând convențional subtitlul ”roman”, cartea se află undeva la granița dintre document și textul ficțional. Naratorul Întârzie nu o dată, aparent fără a insista asupra statutului acestui text, În care datele, deși unele precise, sunt menite doar a fixa, Într-un timp al memoriei subiective, Întâmplări, chipuri, legături pentru a ușura depănarea poveștii, nu pentru a uniciza: ”Suntem În 1949. Suntem, În același timp
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
marchează începutul unei orientări constante către Treimea Sfântă, dragă misticilor din toate timpurile”<footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 286-287. footnote>. Sfântul Irineu insistă asupra educației progresive a omenirii pregătită să-l primească pe Hristos, asupra evoluției omului în căutarea perfecțiunii. Fiul lui Dumnezeu, întrupându-Se, S-a făcut asemănător omului creat după chipul Său; deci, Hristos este imaginea, adică modelul creației, și omul
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
înfierea noastră ca fii permițându-ne să strigăm „Avva, Părinte!”. Înghite mortalitatea în nemurire, pentru că „sângele și carnea nu pot moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (1 Cor. 15, 50) decât dacă sunt unite cu sufletul și Duhul. Contrar gnosticilor, Sfântul Irineu insistă că trupul, ca parte integrantă a persoanei umane, este capabil de nestricăciune. Sămânța nestricăciunii există, dar fructul deplin este recoltat doar o dată cu învierea. La momentul învierii, prin intermediul Duhului, nestricăciunea va pătrunde întreaga persoană umană, trup și suflet. În cazul lui
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
greutăți; În fapt, „Paul și Barnaba se Împotriveau cu hotărâre și grăiau cu Însuflețire Împotriva acelora” care propovăduiau necesitatea respectării prevederilor mozaice. Cu toate acestea, exista un singur izvor inițial, același pentru multele persoane care aveau acum perspective deosebite și insistau pe felurite aspecte. Unii dintre ei erau mai credincioși față de tradiția Părinților, alții În schimb erau mai deschiși noului. Din același izvor s-au născut o mulțime de pâraie, dar se căuta - prin intermediul confruntării părerilor și al dialogului - adoptarea unei
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
alt fel și Într-un mod mai complex. Anticii atribuiau proliferarea sectelor și a opiniilor, potrivit mentalității antice păgâne și creștine, ispitei diavolului, acel „princeps haereticorum” (Ieronim, Comm. in Ezech 10,32). Părinții văd fără excepție și pretutindeni lucrarea diavolului, insistând neîncetat asupră-i, atât din pricina răspândirii ereziei, cât și din pricina faptului că prindea la mulți (Origene, Hom. in Ezech. 1,12; Hom.36 Ps. 4,1); Eusebiu din Cezareea, Istoria bisericească. 4,7,1-2); ereticul strecoară În biserică Învățături străine
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
poate obține, mai ales la coarde! Eu singur rămân uneori uimit când repet cu ei, când aud sunete pe care nu puteam să mi le imaginez. Și apoi, când imediat mă sesizez, că se poate obține și mai frumos, apoi insist și rămân tâmpit când aud că orchestra dă, ceea ce credeam că-mi imaginez copilărește! Această orchestră te face să crezi că nici nu e cine știe ce mare lucru să faci o execuție splendidă: ea este atât de rafinată în toate mișcările
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în egala măsură cuvântul și sunetul, are aceleași principii. În multe dintre paginile lui, Puccini privește înapoi, către Verdi, se inspiră din modelul ilustrului său contemporan și face astfel cuvenita reverență respectuoasă, recunoscând geniul înaintașului său. Asupra acestor momente vom insista. Până atunci însă, trebuie arătat contextul și vecinătățile teatrului muzical universal în care se află cei doi compozitori. Această privire sintetică, din perspectiva decelată a timpului și a istoriei, permite o clară evidență a potențialelor sau certelor influențe la care
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
importatoare a probioticului Protectis. Simpozionul a cuprins în prima parte expuneri teoretice: - Domnul conferențiar doctor Tudor Nicolaie, coordonatorul simpozionului a realizat introducerea, printr-o prezentare fascinantă, care a început și s-a încheiat, surprinzător, cu imagini cosmice (fig. 1). A insistat asupra unor aspecte privind descoperirea pro- și prebioticelor, etapele formării florei intestinale, complexitatea și rolurile ei. Călin Giurcăneanu a contribuit cu două postere: „Pyoderma gangrenosum și boala Crohn” și „Rozaceea și Helicobacter pylori”. Cele două postere au fost „dublate” de
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
literar care v-a plictisit cumplit. Marius PACHIȚARIU absolvent „Național”, fost olimpic internațional la matematică A studiat la Princeton University, În prezent este cercetător la UCL. Cea mai plictisitoare oră de literatura pentru mine ar fi una În care se insistă la nesfârșit pe simbolismul operei, puterea imaginarului, diferența dintre sacru și profan și așa mai departe. Consider că orele de literatura din liceu se axau prea mult pe câteva concepte consacrate, interpretate de multe ori În moduri extreme și repetate
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
ascunse, necunoscute de către ceilalți și chiar nedescoperite de ei înșiși, caracterul lui Alexei nu mi-a antrenat imaginația. Cred că scopul acestui personaj translucid este doar acela de a reflecta trăsăturile celorlalte personaje, asupra cărora se pune accentul, adică se insistă a fi conturate. Așadar, este evident că, prin monotonia reacțiilor și a gesturilor sale, personajul Alexei nu mi-a captat atenția.
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
lor, să le altoiască virtutea, să-i învețe cele bune. În genere, cărțile Doinei Cernica pledează pentru adevăr, prietenie, statornicie și devotament în dragoste, înălțând jertfa, sacrificiul mai presus de toate”. La rândul său, scriitorul și publicistul Vasile Tărâțeanu a insistat asupra faptului că proza Doinei Cernica ne învață ,,să fim așa cum a vrut Dumnezeu să ne cunoască”. Maria Toacă revine asupra spiritului de jertfă, original și profund, întruchipat în lucrările de artă plastică din expoziția atipică a artistei Dany Madlen
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
poetului, sau încă din importantă și semnificația culturală ale traducerii pentru construirea, consolidarea și dezvoltarea unui vocabular și limbaj filosofic românesc. Din această ultimă perspectiva, doresc să fac câteva remarci asupra lecturilor kantiene pe care ni le-a dat Eminescu, insistând asupra construirii unui vocabular filosofic autohton și asupra dezvoltării și creării unei limbi filosofice românești. În cele ce urmează, mă voi margini la un comentariu asupra unui singur termen - e drept, esențial pentru traducerea și regândirea în limba română a
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
într-o țară cum este Franța’’, a cărei cultură neîntreruptă se derulează pe aproape un mileniu. În răstimpul acestei mii de ani, în România ,,au fost nenumărate băi de sânge, iar Cultura era aciuită pe lângă Biserică’’ - pentru ca, în continuare, să insiste: Noi nu conștientizăm că apariția lui Eminescu, în Istoria noastră, este o bonificație uriașă care ne-a fost acordată de Divinitate pentru a ne ajuta să ne ridicăm din ignoranța noastră.’’ Concluzia parapsihologului Ion Țugui este cât se poate de
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
părinți. Azi discutăm un subiect nou, dar la fel de relevant și care trebuie să ne pună pe gand și pe noi românii: ai cui șunt copiii? Ai cui șunt copiii? Dacă vi se pare ridicol ori banal acest subiect ori titlu insistăm să aveți răbdare și să citiți cu atenție. Bulversările valorice din ultimă generație apărute în Occident le priveam în România, și unii dintre noi încă continuă să le privească, ca pe niște aberații tranzitorii. Am atenționat, din 2006 încoace, și
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
procesului, expuse în anexele la acest comunicat. Doamna avocat a enumerat mai multe cazuri similare din jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în care părinți aflați în aceeași situație au reușit să își recapete copiii. Moderatorul Eugen Terteleac a insistat asupra prezenței statului în viața românilor aflați înafara granițelor României, precizând faptul că „a avea pașaport românesc în ziua de astăzi nu reprezintă o garanție a protejării cetățeanului de către Stat. Să ne imaginăm pentru câteva momente următoarea situație: dacă în locul
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
Premierul Dacian Cioloș a anunțat joi că a cerut Ministerului de Finanțe să analizeze posibilitatea de a permite în continuare veteranilor și familiilor lor să plătească impozitul cu deducerile la care au dreptul, insistând asupra faptului că Guvernul său este acuzat pe nedrept pentru „aberații” care se regăsesc în Codul fiscal, care nu a fost elaborat de Executivul pe care îl conduce. „Am cerut Ministerului de Finanțe să analizeze inclusiv posibilitatea de a permite
Reacția premierului Cioloș la atacurile venite din zona politică [Corola-blog/BlogPost/94029_a_95321]
-
sînt veșnic tineri și că nu-i doare niciodată nimic... Mi-a prins bine, pentru că peste vreo cîțiva ani, cînd Tacou s-a lovit îngrozitor cu capul de scara porumbarului lui Cioran din Dieppe, unde ne dusese anume, n-am insistat cînd el a spus că nu-i nimic... Atunci, la Cluj, am făcut cu Vona faimosul meu interviu: am prînzit împreună, singuri în salonul albastru al restaurantului Siesta, cu un serviciu bun. Mînca puțin și vorbea continuu. Reportofonul meu a
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
Ana Blandiana Ceea ce nu înțeleg Tot ceea ce nu înțeleg mă ucide. Este o moartă cea care continuă să ceară lămuriri, Și să nu le primească, și să insiste, Pentru că nici în lumea cealaltă Nu se poate trăi fără să înțelegi. Deci mori și acolo și astfel te naști, Mereu și mereu, Ca să poți înțelege Ceea ce e de neînțeles: Iată o definiție a nemuririi. Pleoape de apă Pleoape de
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
convingerea că persoana despre care scriu aici digeră greu tandrețea de cofetărie a aniversărilor și nu se simte în largul ei sub căptușeala retorică a complimentului. E frumos și firesc să-i spui la mulți ani, dar nu trebuie să insiști. Pentru bunul motiv că eroina acestor rînduri are mult de lucru și nu se cade să-i irosim timpul. Antoaneta Ralian, căci despre domnia sa vorbim, va citi rîndurile de față (dacă o va face) în pauza dintre două capitole ale
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
o ducem la spital. Atîta a zis: Să nu plecăm chiar acum, sînt cam obosită. N-am dormit bine. S-a întins pe pat demnă și am văzut că mătușa Zizi nu mai era în mătușa Zizi. Nu știu de ce insistă să povestesc asta.ș...ț "Eu, zice mireasa, nu mai dorm de mult. Dar de visat visez." Poți să iei... știi ce?" zice verișoara Pulheria. "Valeriană. Pentru..." și-și pune palmele împreunate sub un obraz: "...insomnie. Nani-nani." " Ia stai așa
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
mari, gura rujată, mîinile subțiri, ca și talia ce clătina, ca pe-o crenguță, două fese coapte; avea și o pungă cu lozuri în plic și, o dată, cu Adi Cusin sosit la mine, ne-am ruinat). Ceea ce mă face să insist asupra doctorului veterinar Mihăiescu este altceva. Scămoșilă adus de mic de la Fălticeni de la un doctor, mi se pare dermatolog (evreu), nu prea creștea, era extrem de delicat și mofturos. A fost consultat de veterinarul Mihăiescu! S-a prezentat fredonînd o arie
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
alte sisteme agrementare și de «loisir», ș.a.m.d. Al doilea aspect ține de un plan mult mai larg. Este vorba, din nou, despre actualitatea Antichității. Asupra acestui aspect, și aproape numai asupra lui (în afara unor observații colaterale) vor să insiste rândurile Semnalului clasic de astăzi, lăsând la o parte ceea ce se leagă de amănuntele și controversele specialiștilor. Ultima carte a prolificului savant român - încă neîncăput de Academia noastră, deși este membru de onoare al Academiei franceze de Stiințe, Litere și
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
în culturile de o mare vechime. revenitor, cu prudența învățată la școala stilului francez, domnul Valeriu Rusu își deschide ampla prefață cu precizarea că nu va întreprinde o analiză a poemei ca fond de idei și realizare estetică. Demersul introductiv insistă pe probleme de istorie și istoria culturii contextuale scrierii lui Ion Budai-Deleanu. Se mai adaugă o descripție a conținutului, sistematizată pe “cântece”, conform structurii date, utilă pentru inițierea cititorului francez. În respectul rezervei poetului de a-și fi numit opera
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
Roxana Racaru. Probabil că e mai bun decât cel trimis mie. După etapa prea puțin stimulatoare a copertei, voi da de prefața năstrușnică a lui Horia Gârbea, literatură critică sau critică literaturizată, oscilând între stil biblic și expresie licențioasă. Dacă insist, ajung și la poemele poetului. Pe scurt, versuri pe jumătate blazate, jumătate implorate, cu eterne lamentații sexuale, și chinuri mistice la același nivel, cu prozaisme și concretețuri de anii '80, cu repetiții obsedante, cu dispreț mai mult decât cu dragoste
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
ochii tăi? -Cum să nu? repetă mama, convinsă, dar cu acea privire nesigură pe care i-o cunosc foarte bine [...]. Făceau o gălăgie, spărgeau geamurile, aveau pistoale, ce mai, era ceva de groază, ți-era și frică de ei. [...] -Dar, insist eu, pe Horia Sima l-ai văzut, ai auzit de el? -Cum să nu ? zice mama, de astă dată fără nici o ezitare. Țin minte ca acuma: Horia, Sima și Crișan! La rîndul ei, mătușa este un personaj "lingvistic" savuros. Replicile
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]