719 matches
-
contribuție importantă, adevărată „răsturnare revoluționară”, a reprezentat-o teoria psihianalitică despre nevroze. S. Freud, de pe pozițiile modelului de gândire psihanalitic, distinge două grupe principale de tulburări psihice: a) Nevrozele actuale (neurastenia, ipohondria, nevroza de angoasă), în raport cu tulburările recente ale vieții instinctuale; b) Psihonevrozele sau nevrozele de apărare, care au la baza lor situații conflictuale legate de dezvoltarea afectivă precoce, în special cea a sexualității infantile și în cadrul cărora delimitează următoarele forme: - psihonevrozele structurate sau de transfer (isteria de conversiune, nevroza obsesională
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalitatea individului, să revenim la „sindromul psiho-endocrin”. Ceea ce caracterizează din punct de vedere psihopatologic această entitate clinică, sunt următoarele aspecte puse în evidență de M. Bleuler, în toate cazurile, indiferent de afecțiunea endocrină primară la care facem referință: a) tulburări instinctuale izolate, b) tulburări de dispoziție, c) tulburări din sfera instinctivo-afectivă. Toate acestea pot avea un caracter fie tranzitoriu, fie durabil, în funcție de intensitatea tulburărilor endocrine și de durata de evoluție clinică a proceselor patologice respective. La aspectele psihopatologice mai sus menționate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Deteriorarea este caracteristică proceselor psihopatologice care apar în cursul demențelor și ea interesează următoarele niveluri structural-dinamice ale aparatului psihic și conduitei individului: Nivelul intelectual: gândirea, memoria, procesele de expresie și mecanismele instrumental-simbolice cerebrale. Nivelul afectiv, în special reacțiile emoțional-afective. Nivelul instinctual: regimul instinctelor, trebuințe și pulsiuni, motivație, orientarea vieții instinctuale, reprimarea și controlul acestor pulsiuni. Nivelul comportamental: orientarea temporo-spațială și auto-psihică, motivație comportamentală, inițiativa și finalizarea conduitelor și acțiunilor, reacții de opoziție, inactivitate, inerție, dezorganizarea conduitelor. Nivelul social: dezorientarea temporo-spațială, tendință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
demențelor și ea interesează următoarele niveluri structural-dinamice ale aparatului psihic și conduitei individului: Nivelul intelectual: gândirea, memoria, procesele de expresie și mecanismele instrumental-simbolice cerebrale. Nivelul afectiv, în special reacțiile emoțional-afective. Nivelul instinctual: regimul instinctelor, trebuințe și pulsiuni, motivație, orientarea vieții instinctuale, reprimarea și controlul acestor pulsiuni. Nivelul comportamental: orientarea temporo-spațială și auto-psihică, motivație comportamentală, inițiativa și finalizarea conduitelor și acțiunilor, reacții de opoziție, inactivitate, inerție, dezorganizarea conduitelor. Nivelul social: dezorientarea temporo-spațială, tendință la fugă și vagabondaj, colecționarism absurd, morbid, acte delictuale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau teme false, ilogice, constituind o structură organizată tematic, în conformitate cu care bolnavul se consideră victima unor acțiuni ostile îndreptate împotriva sa din exterior. Perseverare: persistența sau repetarea unor atitudini și gesturi, nejustificate și inutile, de către bolnav. Perversitate: anomalie a tendințelor instinctuale, care sunt deviate de la modalitatea lor de utilizare și satisfacerea pulsională normală, producând, prin această „deturnare contra naturii”, satisfacție persoanei respective. Perversiuni sexuale: anomalii sau devianțe ale satisfacerii dorinței sexuale, asupra altui obiect sau persoană, diferite de cele care caracterizează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la Pitești m-a ajutat să înțeleg evoluția omului. Existența omului cuprinde două perioade, inegale ca timp și eficiență. Prima perioadă a fost existența biologică - perioadă în care și-a definitivat structurile anatomo-fiziologice și și-a edificat comportamentul reflexual și instinctual care l-a ajutat să-și rezolve nevoile vitale, biologice, acel comportament biologic. O dată cu dezvoltarea și evoluția sistemului nervos, cu structurarea cortexului cerebral, a apărut și structura psihologică, structură ce l-a scos pe om din anonimatul biologic și l-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
banii pe fereastră. Frica neprecizată poate fi și anticamera psihozei, iar reacția de autoapărare obișnuită este „renegarea realității”, mai ales atunci când nu poți combate cauza ei sau orgoliul te împiedică să te duci la psihiatru. Declanșarea fricii este o reacție instinctuală de conservare, poate apărea în orice moment când existența este periclitată concret sau amenințarea devine greu de identificat, dar și așteptarea fricii o poate provoca, prin creșterea susceptibilității față de un mediu nesigur. Reacția de evitare sau lașitate ce urmează fricii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare etc. cu conținut semantic și simbolic - la nivel verbal‑abstract operațiile mintale devin imprecise, nesigure și inerte; - dificultăți de colaborare și de stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social‑afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; - integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
le însoțesc). Dacă analizăm lucrurile din perspectiva psihomotricității, putem identifica următoarele componente fundamentale: 1. Conduitele neuromotorii - au ca substrat componentele neuromotorii ale psihomotricității reprezentate de tonusul muscular și reflexele neuromusculare (cu localizare medulară sau supramedulară). 2. Conduitele motrice de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică segmentară: - coordonarea membrelor superioare; - coordonarea oculo‑manuală; - coordonarea ochi‑mână‑picior; - motricitatea fină (precizie, abilități etc.); - ritmul mișcărilor segmentare; - ritmul mișcărilor respiratorii (controlul respirației); b) coordonarea dinamică generală (are ca substrat locomoția): - deprinderi motrice de bază (mers
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ele se explică prin particularități psihice, întâmplări nefericite, factori ostili din mediul familial sau social, toate supuse de personaje unei priviri insuficient distanțate. Cauze și relații dificil de lămurit produc derută și suferință continuă, nebunie, crimă, moarte. Absența lucidității, manifestările instinctuale, relativitatea reperelor, sărăcia, primejdiile și brutalitatea instaurării comunismului, condițiile din detenție, din armată sau din spitalele de psihiatrie macerează existența individului, uniformizând-o până la anulare. Personaje cu minți și suflete vitriolate simt lumea ca pe o grozăvie fără sens, văd
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
reticențe de mentalitate, autoarea a oferit publicului românesc romanele lui Henry Miller, aparițiile fiind salutate de critica literară ca veritabile evenimente editoriale. Sesizând alternanța registrelor într-o proză poetică de o senzualitate ardentă și spiritul de frondă care țintește dezinhibarea instinctuală, R. a transpus, fără referiri aluzive sau perifraze, argoul erotic sexual din cărți care nu au nimic comun cu pornografia. În traducerea sa, au fost jucate, pe scene din întreaga țară, piese de Edward Albee, Arthur Miller, Tennessee Williams, Arnold
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
sa, mai ales în ciclul numit Cântice de lume, din „of”-urile lui Anton Pann, dar și din maliția bonomă a lui I. L. Caragiale. „Cânticul” reprezintă mai mult decât o specie literară: anume, modalitatea artistă de a te copilări în instinctual. Totul este aici ingenuu și elementar, pur și abject, banal și fantastic. „Personajele”, îndeosebi cele din ciclul Balade, sunt ipoteze lirice, așa cum și în dramaturgia firavă a autorului ele sunt dezvoltări, halucinatorii uneori, ale aceluiași eros pasional. Extraordinară rămâne imaginea
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
a Pământului care afectează plutirea gheții în zona calotelor polare. Tot așa, este dificil să ne imaginăm cum o amenințare la adresa unui stup face ca miile de albine să se organizeze în apărare, dacă nu adăugăm și că acestea răspund instinctual la anumite semnale chimice ale reginei. Mecanismul de conectare trebuie să fie plauzibil din punct de vedere teoretic ca să putem stabili cauzalitatea. În cazul indivizilor umani, după cum am mai spus, mecanismul de conectare implică cel mai adesea înțelegere, alegere și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
atinge apogeul în romanul Capricii (1983), probabil cea mai bună carte a lui P. Eufemismul din titlu își relevă în contextul epic o semnificație cinică: pe de o parte, se demască aici o umanitate larvară și amorală, dominată de tropisme instinctuale și de o insațiabilă voință de putere, în cadrul căreia firavele reminiscențe etice se maculează ireversibil în mâzga pulsiunilor narcisiace; pe de altă parte, dominația autorului asupra personajelor sale dobândește proporții tiranice, protagoniștii fiind reduși la statutul de marionete eviscerate și
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
vom descoperi grave lipsuri ale romanului. Într-adevăr, În baza acestei serii de lipsuri Însemnate ale romanului stă o Îngustare periculoasă a conținutului luptei clasei muncitoare. Massa este considerată, În marea ei majoritate, o mulțime redusă la o viață strict instinctuală, hrană, băutură, procreație. (Ă). Lupta proletariatului se afla la o etapă hotărâtoare pentru societatea noastră și perspectivele bătăliei erau mult mai la zi, aveau acel caracter istoric pe care economismul Îl ignoră. Economismul, ne Învață Lenin, subapreciază teoria, promovează târârea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În plan personal și spiritual, În așa fel Încît să ajungem mai În acord cu celelalte aspecte ale conștiinței noastre; 3. Subconștientul acționează alături de Sinele Superior pentru a oferi intuiție și putere de Înțelegere Sinelui Conștient, prin intermediul viselor, vizualizărilor, „trăirilor” instinctuale sau reacțiilor viscerale, precum și alte aspecte ale „Înțelepciunii corpului”. Înțelepciunea corpului Corpul nostru fizic Își are propriul sistem de energie conștientă sau de Înțelepciune care acționează mereu spre binele nostru absolut. Din acest motiv, el Încearcă să ne spună cînd
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
un „destin” al țintei pulsionale), anulare retroactivă (operație compulsivă) și sublimare (în care pulsiunea este deviată către un scop non-sexual, vizând diferite obiecte valorizate social). A. Freud distingea și ea tehnicile (cum sunt izolarea și anularea retroactivă) de adevăratele procese instinctuale, cum ar fi regresiunea, transformarea în contrariu și întoarcerea asupra propriei persoane. Astfel, ne putem întreba cât de potrivit este termenul „mecanisme de apărare”. Un alt aspect pe care-l vom evoca aici este relația dintre mecanismele de apărare și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conflictul subiacent și, în consecință, mecanismele de apărare trebuie studiate întotdeauna în cadrul conflictului. 3) Pentru M. Sillamy (vezi N. Sillamy, 1980), apărarea este un mecanism psihologic inconștient, utilizat de individ pentru a diminua angoasa generată de conflictele interioare între exigențele instinctuale și legile morale și sociale. 4) Braconnier (vezi Doron și Parot, 1991) consideră că noțiunea „mecanism de apărare” înglobează toate mijloacele la care eul recurge pentru a stăpâni, controla și canaliza pericolele interne și externe. 5) Wallerstein (1985) face distincție
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
suprimarea oricărei schimbări susceptibile de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic (1) sau restaurarea homeostaziei psihice (6b). În unele cazuri, finalitatea privește intrapsihicul: reducerea unui conflict intrapsihic (2) sau diminuarea angoasei generate de conflictele interioare dintre exigențele instinctuale și legile morale și sociale (3). În alte definiții, finalitatea face referire în mod explicit la mediul intern și la cel extern: stăpânirea, controlarea, canalizarea pericolelor interne și externe (4) sau protejarea individului împotriva anxietății, a perceperii pericolelor sau împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sigur asociată cu alte mecanisme, cum sunt regresia sau transformarea activității în pasivitate. 26) Limitări ale funcțiilor eului (V.): reducerea sau pierderea uneia sau mai multora dintre funcțiile eului, în scopul de a evita anxietatea generată de conflictul cu tendințele instinctuale, cu supraeul ori cu forțele sau obiectele din mediul înconjurător. Limitarea unei funcții a eului poate fi relativ benignă, cu o slabă interferență asupra eficacității globale a eului. Cu toate acestea, ea îmbracă adesea forma unei inhibiții importante a funcționării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de clasificare a mecanismelor de apărare în funcție de situațiile particulare de angoasă care le suscită. Astfel, refuzul ar fi utilizat în relație cu amenințări legate de teama de castrare și de pierderea obiectelor adorației. Din această perspectivă, cedarea altruistă a pulsiunilor instinctuale ar fi un mijloc specific de a învinge mortificarea narcisistă. În timpul dialogurilor deja evocate, Sandler (1985/1989) îi reamintește Annei Freud că trebuia elaborată o clasificare mai precisă decât cea din 1936, fapt care nu era deocamdată posibil, de bună
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
izolare însă, remarcă Mucchielli (1981), afectul este detașat și refulat, pe câtă vreme în intelectualizare el este transpus în idee. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Nu orice intelectualizare este un mecanism de apărare. „Intelectualizarea vieții afective, tentativa de a stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
persoane sau a unui lucru ce trimite mai întâi de toate la atingerea sexuală (1912-1913/1993). De unde și acest comentariu al lui Fenichel (1945/1953): „Interdicția de a atinge, ca prototip al mecanismului izolării, poate fi dirijată împotriva oricărei pulsiuni instinctuale. Nu există pulsiuni interzise, fie ele de natură senzuală, agresivă sau tandră, al căror scop să nu presupună contactul cu obiectul”. Istorictc "Istoric" Primul sens, care definește izolarea ca separare a unei reprezentări de afectul aferent ei, apare în 1894
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la anumiți nevrozați, accidentele vieții au putut juca un rol în reprimarea agresivității, precum și faptul că o pulsiune ar putea fi, din punct de vedere constitutiv, mult prea puternică. Klein (1957/1968) recunoaște și importanța factorilor nativi în stabilirea pulsiunilor instinctuale. Explicația propusă de Freud în scrierile sale de după 1920 este una foarte controversată, care face din tendința de autodistrugere o pulsiune de moarte, o coordonată esențială a funcționării psihicului, alături de Eros sau de pulsiunea de viață. Pulsiunea de moarte ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
etapa nouă»?”. „Etapa nouă” o va demonstra după câteva luni, în paginile aceleiași reviste, Al.Oprea 48: „Cu privire la primele creații ale lui Marin Preda, critica noastră literară a folosit următoarele etichete: «galeria de cazuri», «ființe elementare cu trăsături bestiale, oameni instinctuali, nefirești, morbizi, nereali» etc., sau dând dovadă de indulgență, «creații adânc atacate de morbul naturalismului». Trecându-se apoi la analiza nuvelei Desfășurarea, s-a remarcat, pe bună dreptate, că este o nuvelă «remarcabilă», o «imagine complexă a realității» etc. Dar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]