397 matches
-
le predau, și sunt experți în a-i învăța pe elevi cum să pună și să rezolve probleme provocatoare (challenging problems). 3) Profesorii sunt responsabili de organizarea și monitorizarea învățării elevului 9 Profesorii desăvârșiți creează, îmbogățesc, mențin și modifică cadrul instrucțional pentru a capta și susține interesul elevilor lor. Ei folosesc în modul cel mai eficient timpul de instruire. Se pricep în a-i angaja pe elevi și pe adulți pentru a-i ajuta la predare și pentru a face uz
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
învățare. Ei înțeleg că învățarea cere mai mult decât prezentarea unui număr mare de informații care par a nu fi legate între ele sau memorarea pe dinafară a unor fapte separate de temele, conceptele sau principiile majore. Ei folosesc strategii instrucționale care angajează activ pe toți elevii, promovează colaborarea, asigură nivele diferite de gândire concretă și abstractă și încurajează/întrețin/alimentează cercetarea făcută de elevi. Ei se bazează pe cunoștințele anterioare ale elevilor, introducând concepte și informații noi care vor extinde
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
pentru diversitate (p. 27) Profesorii desăvârșiți îi ajută pe elevi să învețe să respecte și să aprecieze diferențele de grup și individuale. Profesorii alimentează dezvoltarea socială și emoțională a elevilor. Profesorul încurajează dezvoltarea valorilor sociale și etice sănătoase. 5. Resurse instrucționale (p. 31) Profesorii desăvârșiți creează, evaluează, selectează și adaptează o colecție bogată și variată de materiale și determină alte resurse, cum ar fi personalul didactic, membrii comunității și elevii să sprijine învățarea. Profesorii dezvoltă și selectează cu atenție diverse resurse
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
multiple spre cunoaștere (p. 39) Profesorii desăvârșiți furnizează elevilor căi multiple necesare pentru a învăța conceptele centrale ale fiecărei discipline, pentru a explora temele și subiectele importante care aparțin ariilor disciplinelor și pentru a construi cunoștințe generale. Profesorii creează sarcini instrucționale care răspund atât asemănărilor cât și diferențelor dintre elevi. Profesorii asigură elevilor perspective multiple asupra problemelor cheie de interes. 8. Evaluarea (p. 43) Profesorii desăvârșiți înțeleg părțile forte și slăbiciunile diferitelor metode de evaluare, își bazează instruirea pe evaluarea continuă
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
experiențele elevului, asigurând oportunități pentru angajarea activă, manevrarea și testarea ideilor și materialelor, și încurajând elevii săși asume responsabilități pentru a¬și modela sarcinile de învățare. Profesorul are acces la gândirea elevilor și la experiențele lor ca bază pentru activitățile instrucționale prin, de exemplu, încurajarea discuțiilor, ascultarea și răspunderea la interacțiunea grupului, și prin obținerea de mostre din gândirea elevului, oral sau scris. Principiul 3: Profesorul înțelege că elevii diferă în abordările lor privind învățarea și creează oportunități instrucționale care sunt
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
pentru activitățile instrucționale prin, de exemplu, încurajarea discuțiilor, ascultarea și răspunderea la interacțiunea grupului, și prin obținerea de mostre din gândirea elevului, oral sau scris. Principiul 3: Profesorul înțelege că elevii diferă în abordările lor privind învățarea și creează oportunități instrucționale care sunt adaptate la diferiți elevi Criterii Profesorul identifică și proiectează instruirea potrivit cu stadiile de dezvoltare a elevilor, stilurile lor de învățare, puterea și nevoile lor. Profesorul folosește abordări de predare care sunt adaptate la multiplele experiențe ale elevilor și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
aduce multiple perspective în discutarea problemelor, inclusiv experiențele personale, familia și comunitatea elevilor și normele culturale ale elevilor. Profesorul creează o comunitate de învățare în care sunt respectate diferențele individuale. Principiul 4: Profesorul înțelege și folosește o varietate de strategii instrucționale pentru a încuraja dezvoltarea gândirii critice a elevilor, rezolvarea problemelor și obținerea performanței. Criterii Profesorul evaluează cu grijă cum să atingă scopurile de învățare, alegând strategii și materiale alternative de predare, pentru a atinge scopuri instrucționale diferite și pentru a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
o varietate de strategii instrucționale pentru a încuraja dezvoltarea gândirii critice a elevilor, rezolvarea problemelor și obținerea performanței. Criterii Profesorul evaluează cu grijă cum să atingă scopurile de învățare, alegând strategii și materiale alternative de predare, pentru a atinge scopuri instrucționale diferite și pentru a veni în întâmpinarea nevoilor elevilor (de ex., stadiile de dezvoltare, cunoștințele anterioare, stilurile și interesele de învățare). Profesorul folosește strategii multiple de predare și învățare pentru a-i angaja pe elevi în ocazii de învățare activă
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
evaluează efectul activităților în clasă atât la indivizi cât și la întreaga clasă, adunând informații prin observarea interacțiunilor din clasă, verificarea și analiza muncii elevului. Profesorul monitorizează propriile strategii de predare și comportare în legătură cu succesul elevilor, modificând planurile și abordările instrucționale în consecință. Profesorul menține o înregistrare folositoare a muncii și creației elevului și poate comunica progresul elevului în cunoștință de cauză și în mod responsabil, pe baza indicatorilor corespunzători, elevilor, părinților și altor colegi. Principiul 9: Profesorul este un practician
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
stă la baza luării unei decizii adecvate. Operațiile evaluării decurg din întrebarea ,,ce pași trebuie făcuți pentru a emite o judecată de valoare ?”: * măsurarea facilitează culegerea informațiilor privitoare la caracteristicile sau proprietățile rezultatelor înregistrate despre însușirile procesului, acțiunii sau fenomenului instrucțional. Prin intermediul măsurării se înregistrează obiectiv mărimea rezultatelor (în metri, secunde, ore, kg, etc.). Acțiunea de măsurare presupune operaționalizarea obiectivelor instrucționale; acolo unde acest lucru nu poate determina rezultate măsurabile se impune formularea clară a scopurilor și a obiectivelor instrucționale pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
judecată de valoare ?”: * măsurarea facilitează culegerea informațiilor privitoare la caracteristicile sau proprietățile rezultatelor înregistrate despre însușirile procesului, acțiunii sau fenomenului instrucțional. Prin intermediul măsurării se înregistrează obiectiv mărimea rezultatelor (în metri, secunde, ore, kg, etc.). Acțiunea de măsurare presupune operaționalizarea obiectivelor instrucționale; acolo unde acest lucru nu poate determina rezultate măsurabile se impune formularea clară a scopurilor și a obiectivelor instrucționale pentru a putea deveni, într-o perspectivă, criterii de evaluare. Educația fizică și sportul dispune de instrumente de măsurare specifice, etalonate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fenomenului instrucțional. Prin intermediul măsurării se înregistrează obiectiv mărimea rezultatelor (în metri, secunde, ore, kg, etc.). Acțiunea de măsurare presupune operaționalizarea obiectivelor instrucționale; acolo unde acest lucru nu poate determina rezultate măsurabile se impune formularea clară a scopurilor și a obiectivelor instrucționale pentru a putea deveni, într-o perspectivă, criterii de evaluare. Educația fizică și sportul dispune de instrumente de măsurare specifice, etalonate și standardizate, ceea ce permite o măsurare riguroasă a rezultatelor. Atletismul este în particular, o ramură de sport în care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fundamentale” până la „ciclul curricular de specializare”. Deprinderi motrice specifice atletismului au fost prezentate în capitolul 1, iar aici precizăm că ele sunt prevăzute de programa școlară la capitolul ,,conținuturi”, pentru polivalența lor în realizarea obiectivelor educației fizice școlare. În procesul instrucțional din învățământul obligatoriu de cultură generală, elevii își însușesc elemente tehnice din atletism (exercițiile din școala alergării, sărituri, aruncări; diferiții pași de alergare; predarea - primirea bățului de ștafetă, etc.) și probe de atletism (alergări de viteză, sărituri, aruncări). Orice probă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
condiționare operantă, promovând principiile instruirii programate liniare; * perioada 1960-1980 în care R.M.Gagne demonstrează importanța diferențierii condițiilor învățării și corelează formele învățării ierarhizate cu taxonomia obiectivelor; * începând cu anii 90, în care se dezvoltă și se diversifică construcția de softuri instrucționale, cu dublă focalizare: pe tehnologie și pe obținerea performanței în învățare. Proiectarea unității de învățare presupune stabilirea: * numărului de ore repartizat acesteia; * resursele folosite în evenimentele didactice aferente; *stabilirea conexiunilor între obiectivele de referință și obiectivele operaționale specifice unităților de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
spate pe cel din față; aruncarea discului - formarea rep * vățîn ; * învățarea e * învățarea p fortului final, a aruncării de tip lansare; piruetei specifice elanului acestei probe; elanului cu efortul final; Linia învățare a aceste că recomandată de noi în procesul instrucțional de predare - ncări de tip lansare cuprinde următoarele exerciții: prizei și acomodarea cu discul: * așezarea discului în palma * balansarea brațului cu discul spre partea lui (dreapta sau stânga) cu ecerea greutății corpului de pe un picior pe celălalt (stg - dr sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Monitoring the trening process of Brigita Bukovec in 100m hurdles, Proceedings I, Universit* of Konstanz, Germany. 9. Colibaba-Evuleț, D., Bota, I., (1998), Jocuri sportive, Teorie și metodică, Editura Aldin, București. 10.Colibaba-Evuleț, D., (2003), Metodologia operaționalizării obiectivelor educațional formative sau instrucționale, revista Știința Sportului nr. 34, București. 11. Donskoi, D., (1973), Biomecanica, bazele tehnicii sportive, Editura Stadion, București. 12. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 13. Dragnea, A., Teodorescu, S.(2002), Teoria sportului, Editura
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ca educatorul să aibă o imagine de ansamblu bine conturată asupra întregului curriculum corespunzător unui an de studiu. Instrumentul de lucru introdus în acest sens este unitatea de învățare, numită în literatura de specialitate și “unitate de instruire” sau “unitate instrucțională.” O unitate de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă, fiind caracterizată de următoarele aspecte: - determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referință; - este unitară din punct de vedere tematic; se desfășoară
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
punctelor tari cu amenințările și a punctelor slabe cu oportunitățile conduc la strategii propulsive în condiții de risc, iar cea a punctelor slabe cu amenințările la strategii de restrângere sau reorientare. Din perspectiva investigației noastre interesează prima categorie, respectiv strategiile instrucționale de dezvoltare. Am pornit de la premisa că satisfacerea obiectivelor instructiv- formative specifice educației fizice și sportului va fi realizată la parametrii superiori și va avea influențe majore în sfera educației morale, intelectuale, politehnice, estetice, dacă strategiile instrucționale specifice educației fizice
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
categorie, respectiv strategiile instrucționale de dezvoltare. Am pornit de la premisa că satisfacerea obiectivelor instructiv- formative specifice educației fizice și sportului va fi realizată la parametrii superiori și va avea influențe majore în sfera educației morale, intelectuale, politehnice, estetice, dacă strategiile instrucționale specifice educației fizice și sportului din învățământul preuniversitar civil vor fi adaptate particularităților categoriilor de minori internați în centrele de reeducare, precum și specificului organizării activității acestora. Fundamentarea elaborării strategiilor instrucționale de dezvoltare vizează: •socializarea individului ca proces de integrare a
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
majore în sfera educației morale, intelectuale, politehnice, estetice, dacă strategiile instrucționale specifice educației fizice și sportului din învățământul preuniversitar civil vor fi adaptate particularităților categoriilor de minori internați în centrele de reeducare, precum și specificului organizării activității acestora. Fundamentarea elaborării strategiilor instrucționale de dezvoltare vizează: •socializarea individului ca proces de integrare a acestuia în societate prin acceptarea și însușirea rolurilor și normelor comportamentale, prin formarea respectului față de reguli și față de ordinea socială specifică societăților democratice moderne; •utilizarea mijloacelor specifice educației fizice și
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
colaborează, își asumă sarcini și roluri personale în contextul echipei, respectă reguli și învață să accepte decizia arbitrului (judecătorului) ca normalitate a acțiunii educative de îndreptare a încălcării regulii. În contextul celor exprimate anterior principalele direcții de acțiune ale strategiilor instrucționale de dezvoltare se conturează astfel: 1.Promovarea și realizarea activităților de educație fizică și sport ca activități de grup realizate în echipe în care membrii acestora interacționează pe timpul desfășurării lor. 2.Promovarea și realizarea activităților de educație fizică și sport
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
transfrastic, apar alte sisteme de conexiuni, care nu corespund criteriilor sintactice, ci țin de mărcile și instrucțiunile relaționale cu incidență pe o distanță mai scurtă sau mai lungă. Aceste conexiuni textuale au două proprietăți esențiale: • "Se bazează pe ocurența mărcilor instrucționale cu funcția convențională de a semnala destinatarului că o anumită unitate trebuie să fie înțeleasă în cadrul relației pe care o întreține cu o unitate sau alta." (Charolles 1993: 311) • "Sînt capabile să funcționeze pe distanță lungă și nu intră în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu idealul clasic al variațiunii ritmice (nici una din cele patru perioade nu are aceeași structură ritmică). Punctul final semnalează că o unitate de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să împiedice închiderea primelor trei segmente și să le lase în așteptarea ultimului, care joacă un rol argumentativ decisiv. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles-Liège, Mardaga, 1990:7 3-83. - Jean-Michel ADAM
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
inserare, narativ și argumentativ. Doar așa exclamațiile, evaluările sau ultimele două fraze din primul paragraf aparțin direct de argumentare. Este vorba de o secvență descriptivă organizată (strada, curtea, casa, camera, patul...) care apare strâns legată de o secvență de tip instrucțional (o serie de acte de făcut: "Imaginați-vă"..., "imaginați-vă"...). În acest caz, putem vorbi de o "dominantă secvențială", deoarece secvența instrucțională domină descrierea. În schimb, scurta secvență de dialog între femeie și enunțător este inserată în această secvență descriptiv-instrucțională
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o secvență descriptivă organizată (strada, curtea, casa, camera, patul...) care apare strâns legată de o secvență de tip instrucțional (o serie de acte de făcut: "Imaginați-vă"..., "imaginați-vă"...). În acest caz, putem vorbi de o "dominantă secvențială", deoarece secvența instrucțională domină descrierea. În schimb, scurta secvență de dialog între femeie și enunțător este inserată în această secvență descriptiv-instrucțională. Cât privește finalul primului paragraf ("Nu am rămas [...] o agonie"), el nu se citește ca inserție de secvență, ci ca secvență narativă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]