397 matches
-
postmodernist” nu este o metodă reală, ci o parodie menită să discrediteze pluralismul hermeneutic al demersurilor folosite în cercetarea postmodernă. Wilson își dovedește lipsa de bună-credință în valorizarea autentică a acestor demersuri. Dacă și-ar fi dorit să concilieze designul instrucțional modern cu gândirea postmodernă, ar fi putut prezenta metodele reale ale celei din urmă. Dar, în acest fel, nu ar mai fi putut estompa caracterul univoc și unilateral al gândirii moderne care fundamentează tehnologia educațională și designul curricular clasic. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
234. R.M. Gagné, The Conditions of Learning, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1966. 235. C.M. Reigeluth este unul dintre cei mai fervenți discipoli ai lui R.M. Gagné. De-a lungul deceniului nouă al secolului trecut a optimizat un model de design instrucțional bazat pe „paradigma condițiilor învățării”. A început în 1980 cu un studiu realizat împreună cu M.D. Merrill, B.G. Wilson și R.T. Spiller („The Elaboration Theory of Instruction: A Model for Structuring Instruction”, Instructional Science, 9/1980, pp. 195-219). Studiile din anii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
237. H. Simon, The Sciences of the Artificial, The MIT Press, Cambridge, 1983. 238. H. Simon a ignorat aceste reproșuri îndreptățite. Ele îi aparțin autorului acestei cărți. Reducționismele și simplificările lui Gagné ne-au determinat să aducem serioase amendamente modelului instrucțional pe care l-am conceput și l-am experimentat în școlile românești în anii 1980-1990 pentru determinarea eficacității generale a instruirii. Modelul meu de design instrucțional a fost inspirat de paradigma lui Gagné. A trebuit însă să-i completez sugestiile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cărți. Reducționismele și simplificările lui Gagné ne-au determinat să aducem serioase amendamente modelului instrucțional pe care l-am conceput și l-am experimentat în școlile românești în anii 1980-1990 pentru determinarea eficacității generale a instruirii. Modelul meu de design instrucțional a fost inspirat de paradigma lui Gagné. A trebuit însă să-i completez sugestiile cu principii mastery learning (Carroll, 1963; Carroll și Bloom, 1968); am adoptat taxonomia lui Bloom-Krathwohl-Harrow și am preluat procedura de operaționalizare a obiectivelor pedagogice propusă de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lui Metfessell și a colaboratorilor săi; toate acestea depășesc, evident, cadrul teleologic strâmt al paradigmei lui Gagné (vezi cărțile mele: Didactica Nova sau Arta de a-i învăța pe toți - aproape - totul, Aramis, București, 2005; Inspecția școlară și designul instrucțional, în colab. cu I. Jinga, Aramis, București, 2004). 239. Wilson, op. cit. (nota 2). 240. D. Schön, Educating the Reflective Practitioner, Basic Books, New York, 1987. 241. Realitățile americane constatate de Schön (1987) par universale. În orice caz, școala românească a asimilat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
București, 2004). 239. Wilson, op. cit. (nota 2). 240. D. Schön, Educating the Reflective Practitioner, Basic Books, New York, 1987. 241. Realitățile americane constatate de Schön (1987) par universale. În orice caz, școala românească a asimilat extrem de precar marile achiziții ale designului instrucțional modern tocmai din cauza a ceea ce Wilson (1997) numea the chasm between theory and practice, between researcher and practitioner. 242. Wilson, op. cit. (nota 2). 243. Este vorba despre lucrările lui C.M. Reigeluth Instructional-Design Theories and Models (Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, 1983
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
munca lor” (op. cit., vezi nota 2). 247. Wilson își numește inventarul de reguli care alcătuiește ghidul a laundry list of tips for doing ID with a postmodernist twist - adică „o listă de spălătorie cu bacșișurile necesare pentru a face design instrucțional cu contorsionatul dans postmodernist” (op. cit., vezi nota 2). 248. Wilson folosește expresii mult mai „tari” decât traducerea noastră: gap models of needs; gap-oriented strategies. Am preferat o formulă mai puțin expresivă, dar ceva mai precisă. 249. Vezi studiul lui W
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
for Research in Mathematics and Science Education, Final Report for Office of Naval Research Grant, San Diego, decembrie 1991. 254. Expresia hidden agenda poate fi tradusă și prin „planul secret”. Teoria existenței unui „subtext tainic” al oricărui proiect curricular sau instrucțional poate fi extinsă la orice discurs pedagogic. Această realitate indubitabilă justifică hermeneutica pedagogică și demersurile pedagogiei critice. B.G. Wilson pare să ignore importanța acestora; el se mulțumește cu argumentele destul de slabe expuse de D.D. Noble în studiul prea puțin semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Teachers College Records, 73 (2). Jervis, K., Montag, C. (eds.) (1991), Progressive Education for the 1990s: Transforming Practice, Teachers College Press, New York. Jinga, I., Negreț-Dobridor, I. (1999), Învățarea eficientă, Aldin, București. Jinga, I., Negreț-Dobridor, I. (2004), Inspecția școlară și designul instrucțional, Aramis, București. Johnson, M. (1967), „Definition and Models in Curriculum Theory”, în Educational Theory, 17 (2), pp. 127-140. Joyce, B.R. (1966/1972/1986), Models of Teaching, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Judd, C. (1918), Introduction to the Scientific Study of Education, Ginn
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
constă în ajustarea reciprocă a procesului de educație, pe de o parte, și a caracteristicilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte. Vom spune, prin urmare, că un elev este adaptat atunci când realizează, în egală măsură, adaptarea pedagogică (sau instrucțională) și adaptarea relațională. Primul tip de adaptare desemnează răspunsul adecvat al elevului la exigențele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-și însuși informațiile transmise și de a le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
schimbă impresii cu alții care poate nu au călătorit, generând astfel un efect formativ-informativ secundar. În paralel, tot mai multe companii străine investesc acum în România, învățând să aprecieze virtuțile societății române pe de o parte, și aducându-și aportul instrucțional prin importul de idei și strategii de organizare a afacerilor, pe de alta. Internaționalizarea însăși constituie o pârghie de transformare majoră, care indică atât gradul de încorporare, cât și pe cel de adaptare și care stabilește condițiile pe care le
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
unei singure activități didactice (lecție sau grup de lecții), ea va avea ca rost să contribuie la evaluarea formativă a activității didactice. Atunci când măsurarea se face prin prisma unuia sau mai multor obiective terminale specifice (ale unui capitol sau unități instrucționale care cumulează mai multe activități didactice) ea va avea ca scop să contribuie la evaluarea sumativă a procesului instructiv-educativ. Noile programe școlare sunt organizate într-o structura care să permită centrarea pe competențele ce urmează a fi formate la elevi
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
variante ale acestora, vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 191-192; Albulescu-Albulescu 2000: 39.. 342 În literatura de specialitate se realizează distincția între proiectarea secvenței educaționale și proiectarea activității didactice (Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 178-179 aceste două nivele ale proiectării sunt prezentate alături de proiectarea unei unități instrucționale, planificarea trimestrială/anuală, programa analitică a disciplinei de învățământ și planul de învățământ ca exemple pentru proiectarea proceselor educaționale, diferențiată de R. M. Gagné și L. J. Briggs de proiectarea de sisteme educaționale): proiectarea secvenței educaționale implică relevarea (la nivel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
săptămânală pentru o anumită subtemă: data, categoria de activitate, obiective de referință, unități de conținut, respectiv (în alt tabel) data, jocuri și activități dimineața, jocuri și activități după-amiaza Rafailă 2003: 66-68. 348 Structura proiectului de activitate didactică pentru schema modelul instrucțional românesc (coroborare a mai multor ,,surse de inspirație"), vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 186. 349 De exemplu, moment organizatoric, captarea atenției, anunțarea temei și a obiectivelor urmărite, reactualizarea structurilor învățate anterior, prezentarea noului conținut și formularea sarcinilor de învățare, dirijarea învățării, obținerea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
de Fizică Harvard; - 1976, 1979, Fraser, folosirea Proiectului de Știință Australian; - 1976, 1978, 1979, Fisher; - 1976, Northfield; - 1977, Eash, folosirea curricula școlară centrată pe inovație; - 1978, Ainley, curriculum local - facilitățile standardizării științifice; - 1979, Evans & Sovell, prezența/absența modificării de design instrucțional; - 1980, de Riano, implicarea sau neimplicarea în activitatea de grup; - 1980, Fraser, folosirea inovației în individualizare; - 1982, Felner, folosirea programului de prevenție pentru reducerea stresului elevilor transferați; - 1983, Baba & Fraser, folosirea noii curricula; - 1983, Kuhlemeier, folosirea noii curricula de fizică
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu deficiențe de auz, cu deficiențe structurale ale scheletului, precum și copiii care, din punct de vedere fizic, sunt variabili după înălțime. Ținând cont de acești parametri fizici, biologici și medicali, în strânsă dependență și cu parametrii de tip social și instrucțional, cadrul didactic va lua cele mai bune decizii rezultate din combinațiile de alternative posibile. Selecția se va face printr-o susținere criterială armonioasă, punându-se la acest nivel pe primul plan argumentele de tip medical și fizic. Este recomandabilă și
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
planul relațiilor educaționale. Interacțiunea în clasa de elevi produce o organizare socială a clasei sau, așa cum ar spune Mehan, o ordine instituită a clasei. Această ordine este sursa inegalității, a succesului sau a insuccesului adaptativ în clasa de elevi. Activitățile instrucționale, arată Ullich (vezi Ullich, Dieter, Pädagogische interaktion, Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995), presupun atât o organizare de tip secvențial (întrebări, răspunsuri, evaluare), cât și o organizare de tip ierarhic (deschidere, desfășurare, încheiere), în a căror dinamică elevul se integrează
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Managementul clasei are atunci posibilitatea de a-și îndeplini și nobila misiune de a transcende granițele fizice și spirituale dintre copii și tinerii cu dificultăți adaptative și ceilalți copii din clasă/școală. Când integrarea va deveni regulă în orice caz instrucțional, nu va mai fi necesară decât o calificare superioară a cadrului didactic. Cu privire la schimbarea raportului dintre managementul clasei și psihopedagogia specială trebuie menționat că începutul acestuia ar fi bine să se găsească în modificarea personalității, a gândirii și reprezentărilor educatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în gabaritul liniei. Convingându-se încă odată că semnalul de ieșire este pe liber, mecanicul puse în mișcare locomotiva și încet, încet, șiragul de vagoane se pierdu în ceața ușoară care anunța o nouă zi. Impiegatul știa că mecanicul procedase instrucțional. În astfel de cazuri, mecanicul trenului care a lovit un om în parcurs, are obligația să oprească în prima stație, indiferent dacă are sau nu oprire prin mersul de tren, să anunțe evenimentul și de abia după aceea să plece
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
motivației învățării; îmbunătățirea predării, eficientizarea prin metodologie, mijloace optim valorificate; crearea unor situații de învățare adecvate. „Învățătorul folosește strategii adecvate pentru a introduce, explica și restructura conceptele predate pentru ca toți elevii să le înțeleagă. Învățătorul alege strategii potrivite și contexte instrucționale care să asigure participarea activă la lecție a elevilor.” (Gliga, L., 2002, p. 83) Funcția didactică a învățătorului se exprimă prin îndeplinirea statutului de model, partener, sfătuitor, ea se îndeplinește prin crearea unei atmosfere generale de securitate și încredere în
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
cu caracter oarecum metacognitiv. Nu numai ce să știe va fi important pentru elev, ci cum să știe, cum să caute, cum să semnifice cunoașterea - acesta pare a fi scopul noului parcurs educativ. Sugerăm, în continuare, câteva caracteristici ale conținuturilor instrucționale de tip e-learning. 1. O primă caracteristică a cunoașterii de acest tip rezidă în granularitatea și secvențialitatea acesteia. Cunoașterea didactică, principal referențial de accesat, este astfel structurată încât să existe o anumită independență a entităților care o compun, dar să
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
instrumentele specifice intervenției, propune instrumente de evaluare În literatura de specialitate se folosesc termeni, ca: terapie, instrucție de remediere, corectarea dificultăților de Învățare și intervenție specifică. Cel mai complex termen este cel de intervenție, deoarece presupune oricare măsură, fie ea instrucțională, pur psihologică, educativă sau chiar medicală. În același timp, acest termen redă cel mai clar obiectivul acțiunii În a interveni-adică a pătrunde În mecanismele psihologice ale Învățării și dezvoltării prin metode adecvate. Planul de intervenție este un text/grilă bine
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
sunt căile care duc la o bună educație 34. În realitate, s-a constatat că efectul este contrar celui scontat, obținându-se doar o deprofesionalizare accentuată a profesorilor. Exigențele normalității disciplinare tutelează elaborarea curriculumului, a sistemului de examinări, a strategiilor instrucționale din sala de clasă; interesele elevilor, inteligența și pasiunea profesorilor, nonconformismul și creativitatea reprezintă abateri de la normă. Dar aceste exigențe rămân necunoscute, mai mult, nu există presiuni deschise din partea comunității sau din alte zone ale vieții sociale care să oblige
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
desfășurate în cadrul lecției, ceea ce va reduce la minimum situațiile conflictuale din sala de clasă. Sala de clasă cuprinde mediul fizic și mediul emoțional. Altfel spus, se poate vorbi de șase factori care constituie cadrul educațional: profesorul, elevul, strategiile și tehnicile instrucționale, conținuturile, mediul social și mediul fizic. În ceea ce privește mediul fizic, profesorul ar trebui să aibă în vedere iluminatul (de exemplu, stângacii ar trebui să stea mai aproape de ferestre pentru ca lumina să nu fie blocată în timpul scrisului), aranjamentul mobilierului (în funcție de activități, strategii
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
motivați prin așa ceva. Timpul suplimentar pentru activitatea preferată poate constitui un stimulent pentru întreaga clasă (sistemul de stimulente trebuie gândit în așa fel încât, cu un minim de efort din partea profesorului, să se obțină maximum de participare din partea clasei). • Sprijinul instrucțional pozitiv. Elevii sunt motivați să rezolve temele în sala de clasă dacă profesorul se deplasează rapid de la unul la altul (lăudându-i, îndemnându-i, atenționându-i) și acordând un ajutor eficient în rezolvarea temei (observarea vizuală a instruirii). • Sistemele de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]