1,373 matches
-
întrucât ea are ca subiect principal efectivele armate, planurile de expansiune și de război. Cu timpul, probabil, prin sincretism și asimilare cu obiceiurile celor din jur ( Sărbătorea măsuratului oilor ) aceasta a pierdut semnificația inițială. De asemenea, spre sfârșitul lui August insularii sărbătoreau ziua grâului, Bogdai gune , un fel de ziua recoltei .* Bucătăria "rețete culinare". (Muftak -bucătărie) Pe insulă turcii făceau și comercializau zaharicale în special dulceață de trandafiri și smochine, rahat , bragă . Dulceața de trandafiri. Există trandafiri anume de dulceață .Aceștia
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
puteau conserva prin uscare la umbră , evitând mucegăirea . Când se procura zahărul se proceda ca mai sus. La un moment dat au început să fie renumite perele pergamut care fuseseră aduse din Turcia și intraseră pe rod. Băutura preferată a insularilor era raki țuica ( prin contaminare cu restul populației din jur ) . Aceasta se adăuga la aperitive care erau servite în sahanele întinse , iar ciorbele se serveau în sahanele adânci. Apreciate de insulari erau plăcintele și baclavalele care nu lipseau la ocaziile
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
din Turcia și intraseră pe rod. Băutura preferată a insularilor era raki țuica ( prin contaminare cu restul populației din jur ) . Aceasta se adăuga la aperitive care erau servite în sahanele întinse , iar ciorbele se serveau în sahanele adânci. Apreciate de insulari erau plăcintele și baclavalele care nu lipseau la ocaziile festive. Alvița: Pentru a face alviță era nevoie de zahăr, nucă, și un anume lemn care face spumă (leagă zahărul) când este pus în apă și încălzit. Rahatul: Amidon granulat din
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
bun. Arome, Zahăr. Braga: Se face un terci de făină de porumb, se strecoară printr-o sită, se amestecă cu o anume cantitate de făină de grâu, puțină drojdie și se lasă să fermenteze , după care se îndulcește. Cafeaua: Pentru insulari secretul cafelei era acela de a fierbe o cantitate mică de licoare 1-2 ceșcuțe. De aceea aveau ibrice de 2-3 cafele cel mai mult patru. Dacă se face o mare cantitate se pierde caimacul. Cazanul de încălzit apă pentru cafea
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
Acasa > Strofe > Timp > GEORGETA RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului IARNĂ INSULARĂ Pribeag și deșirat printre ruine Gândul trudește-adesea-n miez de noapte Se răsucesc ghirlande reci de șoapte Și nesfârșiri de dor... de dor de
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
Acasa > Strofe > Timp > GEORGETA RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului IARNĂ INSULARĂ Pribeag și deșirat printre ruine Gândul trudește-adesea-n miez de noapte Se răsucesc ghirlande reci de șoapte Și nesfârșiri de dor... de dor de bine. Întunecați, bolnavi de neputință Plâng nori de plumb peste nisip și pietre Din trupul lor țâșnesc
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
vânt neiertător ce-și ia tainul De răvășire... și sporește chinul Când chiparoși în coama lui îndoaie. Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară, Triști pescăruși sosiți din larga zare Privesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară. PLECĂM DIN NOI ÎN FIECARE IARNĂ Plecăm din noi în fiecare iarnă Să adunăm din ghețuri visuri mute Când ne-nfășoară în tăceri durute Zăpezile ce-au început să cearnă. Doar Cerurile ne primesc ofranda Arce de curcubeie în cunună
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
-i rază îi simți mângâierea? ți-atinge lin fruntea săgetări de lumină alb minaret pe cerul senin ce rece e insula mută ghețarul exilului meu curcubeul iubirii puntea ce-așează între mine și tine un strop de divin Dumnezeu! NOAPTE INSULARĂ clinchet de stele zurgălăi din lacrimi de lună măslini tremurând urgisiți portocali-atârnând roade grele arbuști înfloriți... rătăciți prin urmele reci de furtună icnete rupte tablouri ciudate, rupestre marea chemându-și frământul zeițe de ipsos cu frunțile supte nisipuri, clepsidre-acareturi terestre
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
-s perechi... Scriu cu petale de floare de nalbă Cumintea-mi trăire, dragoste lină Nouri se zbat dar mi-e inima plină Notele-ngână partitura mea albă. ------------------------------------------------ Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 744, Anul III, 13 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
îngenunchind în clipele durutePe lacrimi reci din roua diminețiiCu pumnii strânși dar sufletul deschisStrivind în gând amărăciunea viețiiDar pribegind prin colțul meu de vis...MI-E DORMi-e dor de-un colț de țară, liniștit,... XXII. GEORGETA RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013. IARNĂ INSULARĂ Pribeag și deșirat printre ruine Gândul trudește-adesea-n miez de noapte Se răsucesc ghirlande reci de șoapte Și nesfârșiri de dor... de dor de bine. Întunecați, bolnavi
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
în gând amărăciunea viețiiDar pribegind prin colțul meu de vis...MI-E DORMi-e dor de-un colț de țară, liniștit,... XXII. GEORGETA RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013. IARNĂ INSULARĂ Pribeag și deșirat printre ruine Gândul trudește-adesea-n miez de noapte Se răsucesc ghirlande reci de șoapte Și nesfârșiri de dor... de dor de bine. Întunecați, bolnavi de neputință Plâng nori de plumb peste nisip și pietre Din trupul lor țâșnesc
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
vânt neiertător ce-și ia tainul De răvășire... și sporește chinul Când chiparoși în coama lui îndoaie. Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară, Triști pescăruși sosiți din larga zare Privesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară. Citește mai mult IARNĂ INSULARĂPribeag și deșirat printre ruineGândul trudește-adesea-n miez de noapteSe răsucesc ghirlande reci de șoapteși nesfârșiri de dor... de dor de bine.Întunecați, bolnavi de neputințăPlâng nori de plumb peste nisip și pietreDin trupul lor țâșnesc vii
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
mirați de ploaieUn vânt neiertător ce-și ia tainulDe răvășire... și sporește chinulCând chiparoși în coama lui îndoaie.Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară,Triști pescăruși sosiți din larga zarePrivesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară.... XXIII. GEORGETA RESTEMAN - SONETUL ALEXANDRINEI CHELU - O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 741 din 10 ianuarie 2013. Tocmai am încheiat un an la sfârșitul căruia nu mică mi-a fost bucuria lecturării scrierilor unei
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
abia la jumătate. Macaralele gigantice, care încarcă și descarcă containere ,par niște jucării pe lângă mastodonții trecuți prin nenumăratele furtuni ale mărilor sau oceanelor lumii. Marfa lui este deja în hangar ,ambalată în cutii sigilate venite tocmai din Taiwan,o țară insulară cu recunoaștere restrânsă ,ținută foarte aproape de chinezi ,în Marea Chinei de Est. Țara asta are o istorie fascinantă ,ca mai toate țările orientale. a fost populată întâi de un val mare de refugiați din China ,apoi pentru puțină vreme au
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
iubi, că de pripas sunt doar potăile. Altfel de ce ne naștem? Sunt om ca orice om, dar om, Tu ești ca mine, suntem miliarde, de ce să ne considerăm atomi? Deși-n atomi este o inimă ce arde. Miliarde de sălbatici insulari, vorbim tot mai puțin și tot mai rar, Cp are fiecare jobul lui, ce-i pasă viața nu știu cui? Ce-i pasă că se moare neîncetat, e cel mai ieftin faptul c-ai uitat De-aproapele carele ne este totuși om
AMORUL UNEI MARMURE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371686_a_373015]
-
surpriza a fost deosebit de plăcută, ținând seama de faptul că până acum o consideram pe Doamna Profesor Agachi un scriitor talentat și afirmat în domeniile eseisticii și al prozei, remarcându-se printr-un roman de referință în literatura română, intitulat Insularii, ceea ce a motivat și acordarea titlului de membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova. Iată, însă, că distinsa autoare ne oferă, de această dată, un volum cuprinzând peste 130 de poezii, structurate în 15 capitole judicios, fericit formulate, dintre
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
distrugeau satele, a impus o relație "trupească" cu pămîntul. Începînd de atunci, satul reprezintă o comunitate solidară, ca o armată organizată împotriva vîrtejului de influențe, de dominații, de decizii exterioare. Ideea romanității asociate celei a satului tinde spre o proiecție insulară sublimată. Satul este locul legăturii între dreptul istoric și dreptul natural, imanent, al națiunii. Cultul țăranului antrenează la rîndul său atașamentul pentru folclor, considerat expresia fundamentală a geniului național, precum și atașamentul la religia ortodoxă, considerată expresia spiritualității populare. Această dublă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
universal. Dacă acesta ar fi fost aplicat în 1848 așa cum doreau vizionarii revoluționari conștiința civică ar fi fost alta... Conservatorii au ridicat în slăvi, în sprijinul propriilor interese, imaginea țărănească idealizată a patriei și au constituit astfel o patrie rece, insulară. Lovinescu îndrăznește chiar să critice pozițiile politice ale poetului Mihai Eminescu, celebrat ca întruchipare a geniului național, și să respingă atitudinile sale naționaliste și xenofobe. El separă admirabila operă poetică de angajamentele ideologice și politice: "Misticismul țărănesc maschează în realitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vine dinspre Estul cenușiu, în timp ce vîntul suflă dinspre Vest, elitele conducătoare românești vor inventa un triumfalism nu lipsit de resentiment. A existat un Octombrie roșu, va fi existînd și gestul sublimat al României ca stat al muncitorilor. Acest gest este insular. El este o provocare, dar o provocare nefericită care conduce spre izolare. Este vorba de a dovedi științific, prin lucrările lingviștilor și istoricilor, că România este deasupra normelor, adică orice interogație, orice preocupare în privința nivelului este inadmisibilă. Întîrzierea în dezvoltare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un șef de stat român total discreditat. Unul trece drept un reconstructor, iar altul drept demolator, unul este purtătorul unei imagini rezonabile a umanismului socialist, cu reflexe și ambiții planetare, celălalt vehiculează o imagine de stalinist retras în spațiul său insular. Publicarea în Statele Unite, iar apoi, în 1987, în Franța, a mărturiilor unui general de Securitate, refugiat în Statele Unite, Ion Pacepa, sub titlul francez de Horizons rouges (Orizonturi roșii), reprezintă o grea lovitură dată regimului român. Ea semnalează că unele medii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fără să aibă vreo reprezentare a viitorului. Post-decembrismul are parfumul post-pașoptismului. Fidelii lui decembrie 1989 rămîn izolați și oarecum pierduți într-o istorie care încă se caută. A ieși din comunism presupune o mutație socială și o răsturnare a imaginii insulare a națiunii, abia schițată sau refuzată. După 1989, România este o țară pe care vrei să o părăsești. "Mai bine mort decît comunist", cîntau tinerii în Piața Universității din București în nesfîrșitele seri calde de la începutul verii. Amărăciunea de după 1989
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
însemnat ocupație, sovietizare. Nu doar impunere de regim aservit, așa cum s-a întîmplat cu România. Dacă celor două absente li se adaugă încă una de o subțirime diplomatică tipic britanică lipsa (motivată) a unui Tony Blair, proaspăt victorios în alegerile insulare, pretextînd chiar prin contextul acestora încă acut atunci ne apropiem de substratul freudian al paradei. Paradă care să fim serioși! trebuia să aibă loc la Washington, capitală ce, de fapt, cîștigase războiul (și-i mai și salvase pe ruși), oferind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la tribuna discursului. Într-un moment în care noul scenariu european e deja semnat de Moscova și Washington. De care însă ignoranța paranoică a pantofarului n-are cunoștință. Cît îi va trebui unei îndepărtate Cube să-și regăsească paradisul ei insular, dacă aici, în plină Europă, României îi este atît de greu să se despartă, organic, de regimul trecut? Jumătate de secol? Dar ce înseamnă această jumătate în veșnicia unui destin asumat? 6 decembrie La sfîrșitul lui 1989, patru mari lăzi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de idei, Blake folosește o singură dată termenul arhetip, în poemul America, în contextul identificării "lumii de aur" (din Vîrstă de aur) cu vechea Atlantida din faimosul mit, descris de Platon în Timaios și Critias 94, despre un imens imperiu insular care în vremurile preistorice a intrat în contact cu atenienii și a fost înfrînt, insula în care se găsea fiind distrusă de cutremure și înghițită de valuri 95. Iată versurile lui Blake: "Tăcute rămîn Coloniile și refuză alarmă puternică. Pe-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
inventivitate pedagogică, realizând, pe lângă activități didactice deosebite, excelente manuale de religie sau alte suporturi curriculare. Fără să „amestecăm” indistinct funcțiile celor trei instanțe, subliniem necesitatea confluenței, a conlucrării și corelării acționale. Puterea unei societăți nu derivă dintr-o Însumare mecanică, insulară a forțelor unor instanțe separate, oricât de puternice ar fi fiecare dintre acestea, ci din jocul inteligent al interferențelor, continuităților și complementarităților. Tăria, ca și În alte situații, stă În unire. Biserica, școala și comunitatea, În interacțiunea lor, funcționează ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]