1,340 matches
-
o Înțepătură În ochiul stâng. Se uită iar spre poartă. Deodată, auzi zarvă undeva În spate. Un al doilea cerșetor se apropiase de primul și părea că Între cei doi izbucnise o ceartă. Parcă recunoștea glasul lui Giannetto care Îl insulta pe celălalt pentru că Îi cotropise teritoriul. Apoi cei doi se apucară să se păruiască, Într-o devălmășie de mâini și de picioare. Dar primul Învinse repede: cu un răget, se aruncă asupra noului sosit, lovindu-l cu un șut puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
e mortul. — Poate? Ce Înseamnă asta? — Trebuie să vezi cu ochii dumitale, Îți spun. E la fel ca data trecută. Dante făcu un gest de supărare. I se părea că retrăiește noaptea de la San Giuda. Se ridică pentru a-l insulta pe Bargello, dar ceva din privirea omului Îl opri. Îl văzu cum se precipită pe scări, spre polițaii Înarmați cu lănci care Îl așteptau la poartă. I se păru că surprinde o expresie alarmată și pe fețele soldaților. Garda ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sporise În intensitate. În depărtare, se zăreau deja torțele celor două tabere care se Înfruntau. Era stranie această confruntare nocturnă, se gândi, În timp ce se oprea o clipă, aplecându-se din pricina efortului. Îi lipsea pe adversari de plăcerea de a se insulta față În față, de a-și alege potrivnicul cel mai urât, de a-și dezlănțui ranchiuna personală sub pretextul rivalității politice. Avea senzația că omul acela ascuns fusese ucis În mod deliberat, pentru a ascunde ceva mai grav. — Cine a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
personală dădea fuga. Pericolul cel mai imediat Îl reprezentau trei bărbați Înarmați cu platoșe greoaie, care alergau cu brațele Întinse ca să pună mâna pe el. Recunoscu plin de mânie tunicile gărzii mercenare a lui Acquasparta. Era și omul care Îl insultase pe treptele legației pontificale. Bastarzii aceia Începuseră deja să Îi ajute pe Negri, așa cum el bănuise dintotdeauna. Iar acum erau gata să Îl Înlăture, dacă nu pentru alt motiv, măcar ca să elimine un martor al afacerilor lor. Se simți pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În umbră pe eroul civilizator Alexandru, a cărui operă fundamentală n-o constituie expansiunea teritorială fabuloasă, ci așezarea lumii pe un alt vector al devenirii istorice. Chiar privit ca simplu agent al elenismului, el reprezintă enorm insa, nu vă voi insulta inteligența, detaliind ce a Însemnat pentru spațiul european (și nu numai) civilizația elenistică. Voi puncta doar câteva repere, devenite locuri comune În alexandrologie, care Îl legitimează pe regele macedonean drept o personalitate care și-a depășit substanțial condiția de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
au revenit; l-a avut ca om de încredere pe cineva din sat, Ifrim, care purta și locomobila la treieratul grâului. Când a fost student la Viena (îmi povestea tatăl meu) a avut un duel cu un neamț care-l insultase pe el și pe români, în general. A fost lovit cu sabia în cap, avea o cicatrice pe care o arăta cu mândrie. Cobora des de la curtea lui ținându-se în cârjă (era din trestie de mare, a folosit-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instanță internațională autoproclamată, mascând de fapt guvernul american. Aceste organisme vor extinde legislația americană și în restul lumii, înainte de apariția unei constituții proprii. Astfel, evaluatorii și asiguratorii vor fi responsabilii fragili ai guvernării hiperimperiului. Ei vor fi concurați, amenințați și insultați de organizații criminale, care vor încerca să-i elimine, și de alte organizații, relaționale, pe care ei vor încerca să le elimine. Fotbalul, despre care am spus mai înainte că este primul spectacol la nivel planetar, constituie încă de pe acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de acvariu, cu vreo colivie de papagal, cu vreun ara pe stinghie. Dar ușile celorlalți chiriași nu s-au deschis, nimeni n-a venit pe palier ca să se bucure de spectacolul fugii, nimeni n-a aruncat ironii, nimeni n-a insultat, și nu pentru că ploua nu s-a aplecat nimeni la ferestre ca să vadă caravanele în debandadă. Firește, fiind atâta zgomot, imaginați-vă, să ieși pe scară târând tot calabalâcul acela, lifturile zbârnâind la urcare, zbârnâind la coborâre, recomandările, alarmele subite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ducă, în fața casei soției medicului trebuie să fie acum o mare de oameni strigând, unii în favoarea ei, alții contra, cel mai probabil e că sunt toți în favoarea ei, ceilalți sunt în minoritate, cu siguranță nu vor să riște să fie insultați sau și mai rău. Nu poate nici să se ducă la ziarul care a publicat știrea, dacă nu sunt polițiști îmbrăcați civil la intrare, trebuie să fie pe acolo, pe aproape, nu poate nici să telefoneze, pentru că liniile de comunicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Strickland în termeni de o asemenea natură încât nu-ți poți stăpâni un oarecare sentiment de compătimire pentru nefericitul preot. Reticența lui decentă este stigmatizată ca ipocrizie, frazele lui alambicate sunt etichetate fără cruțare drept minciuni, iar tăcerea lui este insultată cu termenul de înșelăciune. Și pe baza micilor păcate condamnabile la un autor, dar scuzabile la un fiu, istoricul german acuza întreaga rasă anglo-saxonă de pudoare exagerată de mironosiță, de înșelătorie, pretenții exagerate, necinste, viclenie și slabă pricepere culinară. Personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
știam ce rol important joacă opiniile celorlalți în viața femeilor. Asta aruncă o umbră de nesinceritate asupra emoțiilor lor cele mai profunde. Se știa unde locuia Strickland. Partenerul lui de afaceri, într-o scrisoare violentă trimisă la banca lui, îl insultase spunându-i că se ascunde. Iar Strickland, printr-un răspuns cinic și amuzant, îi spusese partenerului exact unde poate să-l găsească. După câte se părea, stătea la un hotel. — N-am auzit niciodată de hotelul ăsta, spuse dna Strickland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
spate într-un gest brusc. Poate chiar a roșit pe sub fard. S-a ridicat în picioare și. a spus: — Monsieur n’est pas poli. Și a ieșit din cârciumă. Eram cam supărat. — Nu văd de ce a fost nevoie s-o insulți. La urma urmei, nu-ți făcea decât un compliment. — Asemenea lucruri mă fac să vărs! îmi răspunse el cu asprime. L-am privit cu multă seriozitate. Pe fața lui se citea într-adevăr un dezgust adânc și totuși chipul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
atelier. Pe șevalet era un tablou pe jumătate terminat, înfățișând un țăran italian zâmbitor, care ținea un ciorchine de struguri deasupra capului unei fete cu ochi negri. — Chiar dacă nu i-au plăcut, trebuia să fie politicos. Nu trebuia să te insulte. A arătat că te disprețuiește și tu îi lingi mâna. Ah, îl urăsc! — Draga mea copilă, dar omul ăsta e genial. Sper că nu îți închipui că mă cred și eu genial? Aș fi dat orice să fiu, dar știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
departe, Însă nu izbuti. După a doua tentativă eșuată, pufni disperat: - Lasă-mă să trec, babo! Să piei În infern cu lemnele tale! În loc să se dea la o parte, femeia se Întoarse ca să-l poată vedea la față. - De ce mă insulți, priorule? Eu Îi ajut pe oamenii buni din Florența. Va fi un rug pentru eretici, la turnul familiei Cavalcanti. Iar lemnele mele sunt uscățele, numai bune ca să scoată fum alb. - Pe cine ai pofti să arzi, cotoroanțo? Vezi-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
umorul negru și grobianismul, l-ar fi inventat clasa politică românească de azi care edifică pasiunea pentru arhitecturi inovatoare, incredibile, pentru mijloacele împilării neamului, pentru irezistibilă deposedare de condiții materiale, pentru umilire și îngenunchiere. Atuni când președintele Traian Băsescu a insultat pe cea mai ilustră personalitate istorică a României contemporane, Majestatea Sa Regele Mihai, a insultat istoria însăși. Președintele guvernator, după propriul model de uzurpator al funcțiilor în Stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, drept o contragreutate
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
pasiunea pentru arhitecturi inovatoare, incredibile, pentru mijloacele împilării neamului, pentru irezistibilă deposedare de condiții materiale, pentru umilire și îngenunchiere. Atuni când președintele Traian Băsescu a insultat pe cea mai ilustră personalitate istorică a României contemporane, Majestatea Sa Regele Mihai, a insultat istoria însăși. Președintele guvernator, după propriul model de uzurpator al funcțiilor în Stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, drept o contragreutate la valorile Coroanei pe care Traian Băsescu o pune pe același cântar cu tumultoasa curte
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
actual vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, fost, actual și viitor senator, cunoscut om politic liberal etc? Carevasăzică, eu cu cine să polemizez? Cui să-i atrag atenția că, într-o polemică literară, nu-i deloc frumos și nici moral să-ți insulți adversarul sau ce-o fi el și nu-i deloc demn de o revistă a Uniunii Scriitorilor din România (cum scrie pe frontispiciul României literare) să spui că, dacă Eugen Simion nu observă marile realizări din ultima vreme ale Uniunii
OCHIUL MAGIC MINTE DE ÎNGHEAŢĂ APELE de EUGEN SIMION în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363034_a_364363]
-
de utilitate publică“ - scrie Ochiul magic. Serios? Și celelalte (Cultura, Contemporanul, Caiete critice...) nu sunt utile publicului, ele nu fac parte din cultura română? Ele nu trebuie ajutate? Domnule Varujan, Domnule Manolescu, nu vi se pare că forțați logica și insultați adevărul? Memoriul este semnat de câțiva scriitori importanți din această țară, printre ei - i-am citat deja - N. Breban și Augustin Buzura. Din lașitate, din teamă, din șiretenie politicianistă, din diplomație politicească evitați să-i numiți. Mă agresați pe mine
OCHIUL MAGIC MINTE DE ÎNGHEAŢĂ APELE de EUGEN SIMION în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363034_a_364363]
-
Îndemnul „Iubește-ți aproapele” se regăsește în religia evreilor și creștinilor. Eu aș adăuga „respectă-ți aproapele ca pe tine însuți”. De ce? Pentru că în viață am avut fiecare altercații, conflicte, poate că sunt și îngeri care nu cunosc așa ceva. A insulta un om, un aproape prin definiție este semnul lipsei de respect față de propria persoană. Nu vreau să fiu lup moralist. Am greșit, Doamne, iartă-mă, așa cum nu m-au iertat cei pe care i-am „provocat”. Un om în vârstă
RESPECTĂ-ŢI APROAPELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363302_a_364631]
-
greșit, Doamne, iartă-mă, așa cum nu m-au iertat cei pe care i-am „provocat”. Un om în vârstă este mai sensibil la insulte, deși am văzut că și un om în vârstă ( adică trecut de 60 de ani) poate insulta urât pe tineri. Nici tinerii nu se lasă mai prejos. Ba sunt ș cruzi, te trimit fie acasă, fie la morgă, la cimitir, una-două. O fătucă m-a numit idiot, anost, etc. Așa o fi, cum poate fi un om
RESPECTĂ-ŢI APROAPELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363302_a_364631]
-
umorul negru și grobianismul, l-ar fi inventat clasa politică românească de azi care edifică pasiunea pentru arhitecturi inovatoare, incredibile, pentru mijloacele împilării neamului, pentru irezistibilă deposedare de condiții materiale, pentru umilire și îngenunchiere. Atuni când președintele Traian Băsescu a insultat pe cea mai ilustră personalitate istorică a României contemporane, Majestatea Sa Regele Mihai, a insultat istoria însăși. Președintele guvernator, după propriul model de uzurpator al funcțiilor în stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, Paul Lambrino, drept
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
pasiunea pentru arhitecturi inovatoare, incredibile, pentru mijloacele împilării neamului, pentru irezistibilă deposedare de condiții materiale, pentru umilire și îngenunchiere. Atuni când președintele Traian Băsescu a insultat pe cea mai ilustră personalitate istorică a României contemporane, Majestatea Sa Regele Mihai, a insultat istoria însăși. Președintele guvernator, după propriul model de uzurpator al funcțiilor în stat inventează un prinț moștenitor în persoana distinsului său cumătru, Paul Lambrino, drept o contragreutate la valorile Coroanei pe care Traian Băsescu o pune pe același cântar cu
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
cuvioasa este orb și nu înțelege pe Dumnezeu. Sf. Antonie cel Mare - Părerea ta este exact contrariul părerii mele, dar mă voi lupta toată viața că tu să ai dreptul să ți-o spui. Voltaire - Ne ridicăm deasupra celor care insultă, iertându-i. Napoleon Bonaparte - Rugăciunea este, după ființă ei, apropierea și unirea omului cu Dumnezeu; iar după lucrare, rugăciunea este puterea susținătoare a lumii, împăcarea cu Dumnezeu. Sfanțul Ioan Scararul - Mintea percepe o lumină, simțirea altă. Lumină minții este cunoștință
CITATE MEMORABILE (60) de ION UNTARU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363465_a_364794]
-
rând, să ținem post însoțit mereu de rugăciune pentru că acestea sunt cele mai eficiente arme cu care alungăm ispitele și răutățile din viața noastră, la fel cum, prin acestea, Domnul Iisus Hristos alunga diavolii din oameni. Este mai ușor să insultăm preoții și să trăim comod, după propriile noastre legi și norme, scoțându-L pe Dumnezeu din viața noastră și ocolind casa Lui și cuvântul Lui. Dar trebuie să realizăm că ne lipsim astfel de pacea, liniștea și dulceața sfintelor slujbe
BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ SAU PIATRA DE POTICNIRE PENTRU CEI ORTODOCSI DOAR CU NUMELE de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362412_a_363741]
-
intră nestingherit în casa amantului și îi surprinse în cele mai arzătoare momente. Furia și durerea lui nu cunoscură margini! După ce devastă casa în care onoarea lui fusese călcată cumplit în picioare, o târâ pe Maria de păr, lovind-o, insultând-o ca un nebun prin tot satul, până la casa părinților ei unde, o lepădă în curte ca pe o zdreanță murdară și ruptă sub privirea consternată și îngrozită a acestora. Rușinea și dezonoarea căzu ca un trăsnet nimicitor asupra întregii
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]