844 matches
-
le place atât de mult femeilor să se lase umplute de bărbați. Tot acel geamăt, icnet, zvâcnet ei Îi părea ridicol. Mama și tata nu făceau așa. Părinții nu se fut niciodată. Degetarul de vată se lovi de un obstacol insurmontabil și se blocă. Era complet blocat. Nu reușesc, spuse șoptind. Mă doare. — Frumusețea la durere rabdă, o certă Miria, aruncând proiectilul Însângerat care traversă baia, trecu prin deschizătura ferestrei și dispăru undeva afară, poate pe trotuarul de dedesubt. O privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
alcătuit din cuvinte puține, chiar numai dintr-un singur cuvânt) și să constituie sinteza cea mai concisă a conținutului acelei scrieri. Însă dificultatea găsirii titlului celui mai adecvat este atât de mare Încât ea devine, pentru cei mai mulți literatori, un obstacol insurmontabil sau, cum se spune În breasla scriitorilor, o piatră de poticnire. De aceea sunt extrem de numeroase titlurile nepotrivite, chiar fără legătură cu fondul lucrării respective. Printre puținii scriitori, care reușesc să Învingă acest obstacol, se numără și Constantin Brin. Titlurile
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu știi ce-i odihna, să devii un robot și să ajungi până acolo Încât nici la biserică să nu poți merge ca să te rogi și să asculți liturghia, ca să nu mai vorbim că ea, nevasta, constituie un obstacol cvasi insurmontabil În calea devenirii cetățenești a soțului. Așa se Întâmplă În majoritatea cazurilor, fie că ne referim la căsnicii legitime, fie la cele ilegale sau așa zisele concubinaje. Există, desigur, și femei blânde, supuse, dar acestea reprezintă un număr infim, neglijabil
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
sau o însumare calitativă. O relativă fericire ar simți omul care s-ar abandona acestei deveniri și, dincolo de orice problematică chinuitoare, ar încerca să soarbă toate posibilitățile oferite de clipă, fără raportarea continuă ce descoperă în fiecare moment o relativitate insurmontabilă. Experiența naivității este singura cale de salvare. Dar pentru acei care simt și concep viața ca o îndelungă agonie, problema salvării rămâne o simplă problemă. Pe această cale, mântuire nu va fi. Revelarea imanenței morții în viață se realizează în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
însuși, - atunci eu sânt un ne-om. Magie Și fatalitate Îmi vine greu să-mi închipui bucuria oamenilor cu sensibilitate magică, a acestor oameni care simt că pot totul, cărora nici o rezistență nu le pare prea mare și nici un obstacol insurmontabil. Magia presupune o astfel de comuniune cu viața, încît orice manifestare subiectivă este o expresie a pulsației totale a vieții. Este în ea toată plenitudinea integrării în fluxul vieții, toată exuberanța activării în sensul și direcția imanentă a acestei vieți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lipsită de elemente contradictorii, de antinomii și deznădejdi, fiindcă nu cunoaște tragismul marilor pasiuni. Sânt infinit mai fecunde acele existențe care, trăgând toate consecințele, nu încetează de a se contrazice, nu încetează de a fi devorate de contradicții organice și insurmontabile. Resemnarea înțeleptului răsare dintr-un gol interior, iar nu dintr-un foc lăuntric. Prefer să mor de un foc interior decât de vidul și resemnarea înțeleptului. Întoarcerea În haos Înapoi înspre haosul inițial, înspre haosul absolut! Să desfășurăm subiectiv un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
la o stare de indiferență și apatie, de stingere lentă și de monotonie liniștită, din care nu pot reieși acele reacțiuni personale și dureroase caracteristice pesimismului. A fi pesimist înseamnă a prezenta un paradox organic, ce dă naștere la contradicții insurmontabile și fatale, care explică efervescența atât de profundă a tuturor pesimiștilor. Și cum să nu fie un paradox organic în această îmbinare a unor frecvente depresiuni cu un nu mai puțin frecvent elan? Că în cele din urmă depresiunile consumă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
face din revoluția națională o mișcare de elan pur, semnificativă din punct de vedere psihologic, dar irelevantă practic. Să crape indivizii, să triumfe națiunea? În timp de război, orice nu! este trădare. Dar în timp de pace, dacă alternativa este insurmontabilă, mai bine să crape și națiunea și indivizii. Naționaliștii vor trebui să-și învingă atâtea și atâtea prejudecăți și să înțeleagă că nu-și pot face o apariție onorabilă în fața istoriei, înainte de a fi găsit o ieșire din situația teoretică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
transformarea lor în instrument al luptelor politice. În mod cu totul ciudat, responsabilitatea morală a fost transferată de la instituție la membrii individuali ai acesteia. Adoptarea legii deconspirării celor care au făcut „poliție politică” a degenerat în dispute interminabile și dificultăți insurmontabile în identificarea echitabilă a responsabilităților celor implicați. În discursul multor oameni politici este insistent invocată acțiunea „securiștilor” care sunt responsabili nu numai de faptele lor din regimul trecut, ci și de multe probleme în procesul tranziției. În mod uimitor, s-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dădea nici o șansă de a câștiga. Procesul juridic al retrocedării a fost clar viciat de corupție și presiune politică. Prima încercare de retrocedare a proprietății s-a referit la proprietățile industriale naționalizate. Un asemenea obiectiv a fost abandonat din cauza dificultăților insurmontabile. Întreprinderile naționalizate la sfârșitul anilor ’40 nu mai existau în fapt. Ele au fost restructurate și dezvoltate ca rezultat al investițiilor masive din ultimii 50 de ani, fapt care împingea la absurd ideea de retrocedare. Aceasta nu putea fi considerată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
raportul său asupra anteproiectului codului european al contractelor, cunoscutul Profesor francez André Tunc exprima temerea față de: posibila ștergere a particularităților naționale, obstacole de ordin economic, greutăți de predare în învățământul superior juridic, dificultăți pe care nu le privea, însă, ca insurmontabile. În fața dilemei: un cod al principiilor sau un cod cazuistic, opinia sa era favorabilă unei căi de mijloc care să nu accepte numai principiile sau numai textele, astfel încât judecătorul fiecărui stat membru să poată judeca, fără a mai recurge la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Nu porniți de la premisa că oricum există limite În ceea ce privește viteza cu care se poate răspunde solicitărilor unui client sau cu care poate fi adus un produs pe piață. Considerați limitările de timp din prezent ca fiind piedici temporare, și nu insurmontabile. 5. Modelați comportamentul pe care Îl așteptați. Un manager care nu dă dovadă de rapiditate nu poate să Îndrume angajați competenți și competitivi În atmosfera supraîncărcată a afacerilor de astăzi. Obținerea rezultatelortc "Obținerea rezultatelor" Capcana nr. 33tc "Capcana nr. 33
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
versus religie Relația dintre psihologia evoluționistă și religie este una delicată. Sub anumite aspecte, psihologia evoluționistă este în opoziție cu religia, mai ales pe linia creaționismului promovat de aceasta. Sub altele însă, între aceste două abordări nu există o tensiune insurmontabilă. Astfel, psihologia evoluționistă consideră timpul (momentul t 0) din momentul în care strămoșii noștri au apărut ca specie; care este cauza acestei apariții este o întrebare pe care o punem în paranteză, căci nu este de interes pentru psihologia evoluționistă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
atât forma cea mai veche, tradițională a serviciului social, cât și cea mai importantă activitate în acest domeniu. Dificultățile care stau în calea muncii asistentului social cu familia problemă sau cu diferiți membrii ai acesteia, pot fi numeroase și adesea insurmontabile rezistența familiei la schimbare, ambivalența opiniilor și comportamentelor în interiorul familiei, refuzul părinților de a accepta contactul cu proprii copii și interviurile cu asistenți sociali etc. Chiar dacă nu trec prin crize acute, familiile cu persoane cu handicap se află sub presiunea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
tribunalele cutumiare, SLP etc.). Reformele Eboue se traduc în această regiune în imaginile derizorii, caricaturale, ale unui fals dialog între reprezentanții artificiali ai unei populații încă total alienate și o administrație de stăpâni, și unii, și ceilalți prinși în contradicțiile insurmontabile ale exploatării culturii de palmieri naturali. Producția forțată condiționează ansamblul elementelor situaționale. Iată o primă întrebare care se pune: de ce această producție forțată de ulei de palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în fața unei limite înfruntate și ea nu experimentează propria ei înălțare ca o consecință a acestei înfruntări și a căderii care o însoțește. Tragicul nu se naște aici din persistența cu care o conștiință ireductibilă încearcă să depășească o limită insurmontabilă. "Depășirea limitei" este un concept modern de tip romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul lor. Tocmai "conștiinciozitatea" față de limita care îl determină este premisa tragicului, și nu contestarea lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
uit mâine la capitolele de descensio ad Inferos și de ascensiuni aeriene. Am uitat să iau cu mine, cum îmi propusesem, Maestrul și Margareta (Bulgakov). Zborul fantastic este acolo mijlocul de a compensa existența unui univers real, garnisit de limite insurmontabile. Margareta trece în regnul vrăjitoresc, își depășește deci condiția umană, pentru că ieșirea din sistemul de limite istoric indus nu se mai poate face decât pe o cale șamanică. Interesant însă că aici depășirea condiției umane este declanșată dintr-o inițială
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
relativă. Hegel nu mizează pe limită; în cazul lui, trebuie să-ți pui problema cum să dai și să menții un statut limitei, nu cum să depășești (Aufheben-ul este aproape un autómaton). Dincoace, problema este cum să depășești o limită insurmontabilă, deci cum să dai un statut real depășirii. La Hegel, "refuzul peratologic" provine din debilitarea antropologiei, care trebuie să-și afle consolarea într-un "adevăr mai înalt", unul însă care nu mai este al omului. Pe când în peratologie, care este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dat, ci o opțiune. Autoritatea pe care o doresc este o autoritate a propriei persoane - o independență care le va permite o relație de egalitate cu ceilalți.”101 În epoca medievală se accentua în mod exacerbat polaritatea sexelor, distanța oarecum insurmontabilă dintre ele. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer doresc să reducă acest antagonism, încearcă să propună un melanj al genurilor, o cooperare reală între ele, de aceea au fost numiți „poeți androgini”102. Trăind însă o perioadă de tranziție, cei doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în viață și izbăvite de toate primejdiile, unele aproape insurmontabile (profeții Daniel și Iona, evreii rătăcind prin pustiu, Maria Egipteanca). După trei ani de rătăciri maritime, Constanța ajunge pe țărmul Britaniei, refuză să-și dezvăluie identitatea și, cum era de așteptat, se pune în serviciul tuturor: „Era așa robace și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dat, ci o opțiune. Autoritatea pe care o doresc este o autoritate a propriei persoane - o independență care le va permite o relație de egalitate cu ceilalți.”101 În epoca medievală se accentua în mod exacerbat polaritatea sexelor, distanța oarecum insurmontabilă dintre ele. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer doresc să reducă acest antagonism, încearcă să propună un melanj al genurilor, o cooperare reală între ele, de aceea au fost numiți „poeți androgini”102. Trăind însă o perioadă de tranziție, cei doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în viață și izbăvite de toate primejdiile, unele aproape insurmontabile (profeții Daniel și Iona, evreii rătăcind prin pustiu, Maria Egipteanca). După trei ani de rătăciri maritime, Constanța ajunge pe țărmul Britaniei, refuză să-și dezvăluie identitatea și, cum era de așteptat, se pune în serviciul tuturor: „Era așa robace și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dificultățile financiare... În 1970 Jupiter era În opoziție cu planetele din Taur! e) Tranzitele lui Uranus la Marte Conjuncție Dispoziție: Hiperactivitate. Individul simte dintr-odată că e În stare să mute munții din loc; nici un obstacol nu i se pare insurmontabil. Nu acceptă nici o piedică În calea Împlinirii dorințelor și pulsiunilor sale, are dorința de a se autodepăși - moral, material sau fizic. Evenimente: Afluxul de energie caracteristic acestui tranzit face posibile o mulțime de acțiuni pe care nici n-ai fi
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
nu e de aflat nici În existența de zi cu zi, nici În paginile de jurnal. Singurul corespondent desăvârșit al autoportretului compus de scriitor În jurnalul său intim este masca mortuară. Și totuși, În ciuda acestor opoziții ce par cu desăvârșire insurmontabile, jurnalul intim rămâne locul privilegiat al autoportretului. Dacă acesta nu e posibil În jurnalul intim, el nu e posibil nicăieri! Combinația de discontinuitate temporală (dar și de reflectare fragmentată a existenței) și de permanență a ființei mărturisitoare alcătuiește singurul cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]