1,112 matches
-
Majoritatea evaluărilor au fost pozitive, dar această categorie este mai bine clasată printre absolvenții claselor normale decât printre cei ai claselor segregate (categoriile 9 și 8 pentru cei din clasele segregate și, respectiv, 4 și 5 pentru cei din clasele integrative). O categorie similară exprimă mândria de a fi absolvit școala respectivă; aceasta apare, de asemenea, în profilul adulților tineri din ambele grupe, având însă o conotație ușor diferită. În vreme ce absolvenții claselor segregate se refereau la mândria de a învăța la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ușor diferită. În vreme ce absolvenții claselor segregate se refereau la mândria de a învăța la acel liceu - pentru că „este cel mai bun liceu din oraș” - fără să facă referire directă la ei înșiși ca făcând parte din el, cei din programul integrativ vorbeau de fapt despre două aspecte ale acesti mândrii - rezultatele școlare bune și afilierea lor la acel liceu. Evaluările generale negative au fost prea rare ca să fie incluse printre cele mai frecvente categorii din grupele noastre de cercetare, deși „minimalizarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
celor tineri). Ca rezultat al confruntării dintre individ și sistemul educațional, mulți și-au exprimat îndoielile privitoare la adevărata lor identitate (categoria 5 din grupa celor de vârstă mijlocie). Aceste trăsături lipsesc aproape cu desăvârșire din relatările absolvenților din clasele integrative, indicând probabil faptul că ele nu se numărau printre aspectele importante ale amintirilor din liceu. Rezultatele pe scurt Rolul jucat de amintirile din liceu în ansamblul poveștii vieții a fost mult mai pregnant în cazul grupelor de absolvenți ai programului
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
1-10. Tannen, D. (1990), You just don’t understand, William Morrow, New York. Tetlock, P.E. (1991), „An alternative metaphor in the study of judgment and choice: People as politicians”, Theory and Pyschology, 1 (4), pp. 451-477. Tetlock, P.E., Suedfeld, P. (1988), „Integrative complexity coding of verbal behavior”, în C. Antaki (ed.), Analyzing everyday explanation: A casebook of method (pp. 43-59), Sage, Londra. Thompson, S. (1994), „Changing lives, changing genres: Teenage girls’ narratives about sex and romance, 1978-1986”, în A.S. Rossi (ed.), Sexuality
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
permite observația că în interiorul acesteia se pot constitui în mod spontan subgrupuri (componente grupale informale), pe bază de afinități reciproce, cu instituirea unor lideri informali corespunzători acestora. Aceste subgrupuri informale, cu tendințe de delimitare față de grup și cu slabe capacități integrative, își construiesc o contracultură normativă în raport cu cea centrală a grupului, dezvoltând interacțiuni generatoare de tensiune și conflict. Dincolo de aceste observații, clasa de elevi își prezintă dual imaginea de studiu din punctul de vedere al managementului clasei: o primă perspectivă o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
specificul conținutului ideilor noastre la titulatura preluată. Astfel încât, pentru noi, personalitatea de bază (vom utiliza abrevierea PB) desemnează o structură personalitară internă, mobilă și flexibilă, parțial polivalentă, cu care individul intră în câmpul profesional psihopedagogic. Ea este o structură complexă, integrativă, care conține două mari dimensiuni: personalitatea reală; aptitudinea psihopedagogică; ambele separate printr-o intervenție artificială, realizată în scop metodologic, deoarece în realitate cele două mari dimensiuni se suprapun. Personalitatea reală: reprezintă un ansamblu de procese, funcții și tendințe interne de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
rolurilor manageriale ale cadrelor didactice în activitatea de la clasă este orientarea și dirijarea resurselor umane și materiale, de care dispun clasa și procesul instructiv-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiții de eficiență maximă (I.Jinga). Viziunea integrativă asupra acestor roluri manageriale nu poate fi concepută în absența disponibilizării resurselor educaționale și manageriale. Selecția pe care am realizat-o cu privire la principalele funcții sau roluri manageriale ale cadrului didactic cuprinde următoarele componente: - planificarea; - organizarea: pregătirea materialelor, dinamica activităților educaționale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
noțiunile teoretice să găsească o proiecție practică la nivelul sarcinilor concrete de intervenție în dezvoltarea personalității. Schimbarea raportului dintre componenta medicală și cea educativă la nivelul teoriei și practicii cu persoanele având nevoi speciale este un prim demers al pedagogiei integrative ca funcțiune ce trebuie aplicată imediat. Managementul clasei de elevi se află în fața unei noi provocări, pretențiile pedagogice trebuiesc mărturisite realist, iar dezideratul integrării în științele generale ale educației trebuie să fie redeschis. Astfel, pe bazele schimbate ale cadrului acțional
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
modificarea personalității, a gândirii și reprezentărilor educatorilor în vederea mobilizarii lor pentru realizarea dezideratului integrării școlare. Așadar, sistemul de formare al cadrelor didactice poate fi considerat ca un potențial element preferențial pentru introducerea în școală și universitate a ideii și practicii integrative. Nu este greu de înțeles de ce e absolut necesară sensibilizarea cu conceptul de integreare, precum și cu o strategie specifică de calificare a cadrelor didactice în conformitate cu aceste obiective. Această problemă constituie încă o temă fundamentală de investigare pentru specialiștii domeniului științelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
instituțiilor ce produc cooperare. Capitolul al șaselea introduce elemente structurale În analiza cooperării, din punctul de vedere al teoriei schimbului social, teoriilor capitalului social și rețelelor sociale, toate asociate sociologiei economice. Cel de-al șaptelea capitol va introduce un model integrativ al câmpurilor sociale ce poate explica mai bine dinamica acțiune-instituții În realizarea cooperării sociale. Conceptele de bază pe care vom construi demersul teoretic sunt organizare, acțiune, instituții, relații sociale. Construcția teoretică a lucrării impune explicitarea premiselor caracteristice și a capacității
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe seama a două surse: diviziunea muncii și coordonarea. Diviziunea muncii este un proces de diferențiere a corpului social. Distribuirea diferențiată a cunoașterii produce diferențierea rolurilor și diviziunea muncii; odată diferențiate, acestea vor conduce, mai departe, la problema asigurării unor Înțelesuri integrative care să facă posibilă organizarea socială. Mecanismele de coordonare constau dintr-un inventar de „rețete sociale” pe care actorii le au la dispoziție pentru integrarea propriilor roluri sociale. Creșterea gradului de raționalizare și instituționalizarea (În sensul de legitimare și luare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
diferite În funcție de modul de constituire a rețelelor de relații, chiar dacă presiunile de conformare reglatorii, normative sau cognitive sunt aceleași. În cele ce urmează vom introduce În analiza cooperării social-economice elemente structural-relaționale, pentru a dezvolta În ultimul capitol, un model teoretic integrativ. Un astfel de model acordă o mai mare importanță acțiunii sociale față de modelele neo-instituționaliste sociologice, dar În condițiile unor determinări structurale obiective. Cooperarea este deopotrivă un proiect social, cultural și politic, dar depinde și de modul de constituire al relațiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
presiunile instituționale și/sau structurale, acțiunea strategică fiind Întotdeauna posibilă În interiorul instituțiilor sau al structurii. Instituțiile și structurile sunt rezultatul acțiunilor individuale, dar devin independente În raport cu acestea ajungând să le constrângă. În cele ce urmează, vom propune un model explicativ integrativ al cooperării economice și sociale În care considerăm dinamica factorilor reglativi, culturali și structurali odată cu asumarea unei concepții acționale explicite În privința actorilor pentru explicarea patternurilor sociale ale cooperării organizate/instituționalizate. Vom considera deopotrivă piețele ca și multitudinea formelor organizaționale și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ale școlii incluzive 207 A. Principiile generale 207 B. Principiile specifice 208 B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale În școala incluzivă 208 B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrative 209 B.3. Principii de intervenție/influențare educativ-integrativă 209 B.4. Principii de Întărire a influenței educative 209 B.5. Principii de evaluare 210 B.6. Principii de raportare/atitudinale 210 B.7. Principii de dezvoltare 210 Anexa 3 Declarația
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de risc sau vulnerabili la excludere și marginalizare (UNESCO, 2000). De aceea, strategiile Învățării trebuie adaptate astfel Încât să corespundă diversității și numeroaselor stiluri de Învățare și dezvoltare ale elevilor. Astfel, au apărut ideea de integrare educativă, ca reflex al curentului integrativ global din societate, și educația integrată, ca practică efectivă și concretă, reprezentând, În mod indubitabil, ceva nou și original, surprinzător și controversat, pe fondul tradiționalismului de secole al educației. Pentru a delimita mai bine cele două perspective privind școlarizarea copiilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mod indubitabil, ceva nou și original, surprinzător și controversat, pe fondul tradiționalismului de secole al educației. Pentru a delimita mai bine cele două perspective privind școlarizarea copiilor educabili cu cerințe speciale/dizabilități, putem recurge la următoarea sinteză (Ungureanu, 2000): - perspectiva integrativă, comprehensivă 1 - urmărește identificarea unor strategii, modele, metode și tehnici prin care școlile obișnuite să se adapteze și să fie capabile de a acorda asistență educativă eficientă și copiilor cu cerințe speciale, alături de ceilalți copii din comunitate; - perspectiva segregaționistă, delimitativă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
fiziologice, prezintă manifestări repetate de inadaptare la cerințele și exigențele programei școlare (de exemplu, copiii hiperactivi, copiii traumatizați de mediul familial dezorganizat, cei cu carențe afectiv-comportamentale etc.). Pornind și de la această realitate, pentru a realiza o intervenție educativă, recuperatorie și integrativă eficientă, este necesară o cunoaștere sistematică și diferențiată a particularităților de dezvoltare și a capacităților de Învățare ale fiecărui copil supus expertizării complexe În cadrul comisiilor respective (județene sau școlare). Rezultatul acestor investigații va constitui elementul central În jurul căruia se va
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; - principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv În scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrativetc " B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrativetc " B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții integrative" - principiul integrării exhaustive se referă la acoperirea tuturor modurilor și gradelor posibile de integrare, precum și la perseverarea În timp, până la finalizarea procesului de integrare; - principiul continuității În integrare reclamă desfășurarea Într-o manieră fluentă, de preferință lentă, fără salturi, ruperi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a programului de integrare educativă; - principiul colaborării continue și intense În educația integrată presupune interacțiuni concrete și frecvente ale unor persoane cu diferite arii de competență. B.3. Principii de intervenție/influențare educativ-integrativătc " B.3. Principii de intervenție/influențare educativ‑integrativă" - principiul mainstreaming-ului rațional, sistematic și continuu se referă la introducerea educabililor cu cerințe speciale În curentul principal al educației cu toate precauțiile de rigoare și cu toată responsabilitatea, cu moderație, tact, dar și cu perseverență și promptitudine; - principiul adaptării, dezvoltării
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
legislative internaționale din ultima perioadă, vom observa că în evaluarea nevoilor persoanei cu handicap se produce un transfer de paradigmă, o trecere de la modelul medicalizat al pacientului bazat îndeosebi pe îngrijire medicală, susținut și de acțiuni caritabile, la cel social integrativ. În noua viziune a documentelor internaționale, persoana cu handicap este considerată cetățean cu drepturi depline, iar comunitatea are obligația ca, prin serviciile create, să-i asigure șanse egale spre a-și putea ocupa locul legitim în activitățile vieții. Potrivit principiului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
discipline de frontieră, interrelate, cu un potențial teoreticoaplicativ uriaș în înțelegerea naturii umane și a stării de sănătate și boală: Psihologia Evoluționistă și Consilierea Genetică. Adresat specialiștilor clinicieni, cercetătorilor și studenților, volumul expune, în premieră pentru România, într-un cadru integrativ, ancorat în cele mai recente dezvoltări teoretico-metodologice, domeniile de frontieră ale Psihologiei și Biologiei - Psihologia Evoluționistă și Consilierea Genetică - cu impact pentru cercetarea și practica (de exemplu, promovarea sănătății și tratamentul patologiei) în aceste domenii emergente. Prezentarea autorilor: Daniel David
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și biologie. Prezentul volum, intitulat Fundamente de Psihologie Evoluționistă și Consiliere Genetică Integrări ale Psihologiei și biologiei, prezintă bazele Psihologiei evoluționiste și ale Consilierii Genetice. Adresat specialiștilor clinicieni, cercetătorilor și studenților, volumul expune, în premieră pentru România, într-un cadru integrativ, ancorat în cele mai recente dezvoltări teoretico-metodologice, domeniile de frontieră ale psihologiei și biologiei: Psihologia Evoluționistă și Consilierea Genetică - cu impact pentru cercetarea și practica (de exemplu, promovarea sănătății și tratamentul patologiei) în aceste domenii emergente. Opiniile exprimate în acest
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nu se adaugă simplu celorlalte dimensiuni ale ființei, intelectuală, morală, estetică și fizică și nu intră Într-o relație orizontală cu acestea, ci este o dimensiune sintetizatoare ce se desprinde din analiza oricărui aspect al personalității, o diversiune integrabilă și integrativă. Educația religioasă este mai aproape de educația estetică alături de educația artistică sau de educația morală; ea poate fi pusă În relație cu educația intelectuală. În cazul religiei gândirea rațională nu este exclusă. Educația creștină este considerată singura sursă a omului de
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
la problematica școlarizării unor copii cu nevoi speciale și la cuprinderea acestora În unități școlare obișnuite sau În structuri școlare cât mai apropiate de școlile obișnuite (aplicabilă În contextul Învățământului integrat). Integrarea școlară poate fi: a) din perspectiva etapelor demersului integrativ Întâlnim: integrarea fizică care constă În reducerea distanțelor fizice dintre copiii cu nevoi speciale și ceilalți copii, prin utilizarea În comun a unor spații, materiale, echipamente, prin interacțiunile, intercomunicarea și familiarizarea reciproce; integrarea funcțională/pedagogică participarea În comun la procesul
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]