15,922 matches
-
Narațiunea pe care o propunem cititorilor noștri face parte dintr-un volum inedit de proză scurtă al lui Alexandru Ciorănescu, foarte cunoscut mai ales ca lexicograf, istoric literar și comparatist. Născut în 1911 la Moroieni, într-o strălucită familie de intelectuali și decedat în 1999 la Santa Cruz de Tenerife, în Canare, scriitorul a fost decenii la rând profesor la Universitatea din Laguna, precum și visiting profesor la Paris, Madrid, Bahia Blanca, Londra și Oxford. Umbrită de activitatea științifică, beletristica sa redactată
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
nouă, că până acum nu i-am prea auzit glasul pe marginea acestui subiect. (De fapt, eu cred că nu i-am prea auzit glasul deloc, motiv pentru care ignor poziția sa în legătură cu politica culturală a mediilor.) Ce părere au intelectualii responsabili, implicați sau nu în structurile societății civile? De ce n-au reacționat atunci când Horia Bernea i-a incitat să se pronunțe, printr-o scrisoare deschisă referitoare la "folclor" adresată președintelui televiziunii naționale publicată cu doi ani în urmă în revista
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
explicit sub-mentale și infra-umane. Bănuiesc că atunci când dau peste postul Etno, sar peste el printr-o mișcare de deget, tot așa cum sar și peste alte inepții mitocănești. În răstimp poporul de rând se hrănește cu inepțiile și se modelează corespunzător. Intelectualii se ferecă în lumea lor autistă, deplângând în strict secret lipsa de educație a compatrioților lor cu care în curând nu vor mai avea nici o pistă de comunicare. Iar "poporul", autist și el, își face din muzica folclorică o pavăză
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
Iar "poporul", autist și el, își face din muzica folclorică o pavăză care, speră ei, îl pune la adăpost față de toate vicisitudinile: șomaj, discursuri demagogice, alegeri, furturi la nivel înalt, spaime de viitor etc., dar și articole plicticoase, scrise de intelectualii autiști în altă limbă decât româna pe care o știu ei. Dragi confrați întru condei, folclorul produs de industria patriotismului îi aruncă pe consumatorii săi placizi în brațele patriotului Vadim Tudor. E prea complicat să vă explic prin ce mecanism
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
al intelectualității maghiare imediat după Revoluția din 1956; despre "modelul" maghiar al acestui selectiv la dosare; despre păstrarea în structuri a foștilor angajați ai Securității (ÁVH); despre mila și toleranța postcomuniste față de turnători; etc. Desigur, situația autohtonă este mai gravă, intelectualii mai compromiși, legea lustrației mai precară. Ne putem întreba însă, chiar - sau mai ales - în acest context, dacă nu cumva tocmai idealizarea performanței celorlalți nu acționează autocenzurator, la blocarea și descurajarea unor inițiative menite să schimbe datele esențiale ale problemelor
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
editorială cvasi-maniacală: 110 pagini de introducere, aproape 150 de note, indice de nume, cîteva facsimile și încă o notă asupra ediției alcătuiesc un aparat auxiliar inevitabil întru corecta descifrare a cazului Golopenția, una din victimele cele mai pilduitoare pentru exterminarea intelectualilor sub comuniști, atît de repede uitată." Aranjamentul de ansamblu al volumului e în sine o metodă de deconstrucție, chiar și citirea sumarului intrigă. Probabil că cititorii își amintesc "cărțile enervante" din volumul trecut. Capitolul (rubrica) se numește acum "cărți greșite
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
proprii. Ei nu trebuie să se simtă obligați să emită oriunde și oricînd păreri, mai ales dacă acestea nu sunt bine fondate. Poblema aceasta am avut-o și aici, în Germania, în timpul războiului din Balcani, din Kosovo. În acea perioadă intelectualii de la noi s-au grăbit să se amestece, fără a cunoaște situația reală de acolo și acest fapt a constituit desigur o greșeală. Iar acum? Acum suntem cu toții ceva mai isteți și încercăm să cugetăm mai mult înainte de a da
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
acolo și acest fapt a constituit desigur o greșeală. Iar acum? Acum suntem cu toții ceva mai isteți și încercăm să cugetăm mai mult înainte de a da sentințe. Oricum tematica este deosebit de vastă. Iată pe scurt, ce cred: în vremurile noastre, intelectualii ar trebui să încerce să cugete mai intens asupra unor fenomene. Pentru mine a cugeta nu înseamnă neapărat a gîndi cu un oarecare recul față de eveniment, dar în fața "isteriilor" cotidiene, intelectualul trebuie să cîștige o oarecare distanță ce se obține
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
vastă. Iată pe scurt, ce cred: în vremurile noastre, intelectualii ar trebui să încerce să cugete mai intens asupra unor fenomene. Pentru mine a cugeta nu înseamnă neapărat a gîndi cu un oarecare recul față de eveniment, dar în fața "isteriilor" cotidiene, intelectualul trebuie să cîștige o oarecare distanță ce se obține tocmai prin-tr-o gîndire aprofundată... În timp, este desigur o reacție mai înceată, dar acest lucru este necesar. D-nule Safranski, credeți că filozofia va supraviețui în sensul ei tradițional, într-o
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
tinerețe și căutări când aveam nevoie de mentori și modele. Mi-a fost și una și alta. Și tandru sfătuitor și atent cititor al primelor mele scrieri dramatice. Sârbu era o pasăre rară într-o Craiovă patriarhală din care majoritatea intelectualilor fie plecaseră la București fie în țări străine. El scria toată ziua în bucătărie. Vorbeam despre orice, doar despre scrierile lui nu pomenea niciodată nimic. Nu avea dreptul să publice, era exilat într-un oraș oarecum amorțit și n-am
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
dai seama că ei sunt cu totul altceva decât găinarii oploșiți pe lângă Corneliu Coposu ori decât turnătorii cu mâini tremurânde din partidul liberal. Nu sunt singurul care face asfel de predicții sumbre pentru România. O fac destui dintre ziariștii și intelectualii români. Degeaba. Deodată cu ultima fărâmă de pâine din țară, iliescienii au furat și sacul. Nebăgând de seamă, nefericiții, că odată cu lucrurile furate au introdus în sac și ilustrele lor trupuri.
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
Elena Zottoviceanu La o vârstă când cei mai mulți se retrag într-o liniște binemeritată pentru a se bucura de roadele unei vieți pline (evident cu excepția intelectualilor din România care abia își duc zilele) d-na Lory Wallfrisch își continuă cu neabătută perseverență eforturile pe tărâmul muzicii, doar zona s-a schimbat: dacă timp de zece ani în pribegia ei prin lume a dus o luptă în
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
mai mult. * O afirmație îngrijorătoare face dl Traian Ștef în numărul din aprilie al Familiei orădene: "Președintele României, dl Ion Iliescu, a avut cîteva întîlniri regionale în problema culturii.[...] Nu prea știm cine a participat din regiunea în care locuiesc intelectualii din Oradea. N-au fost invitați nici scriitori, nici artiști plastici, nici actori, nici regizori, nici bibliotecari, nici cîntăreți, nici dansatori, nici păpușari, nici măcar ingineri, nici șeful de la Cultură". Și dacă tot a venit vorba despre cultura pe baza căreia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
felul de scriitori și artiști fără nici o valoare care s-au bucurat de distincțiile fostului regim. Cum să-l premiezi în 2002 pe dl Mircea Radu Iacoban și, dacă tot ești la Iași, să nu-i vezi pe atîția remarcabili intelectuali din urbea moldovenească de care dl Iliescu și-ar putea lega numele? Și cum să crezi că regia românească de film și teatru se oprește la Nicolaescu și Vaieni, ca și cum Ciulei, Pintilie, Daneliuc, Dabija, Măniuțiu nici n-ar exista? * În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
pricina, Cronicarul ține să-i mulțumească dlui Pițu pentru atenția acordată vieții și operei dlui Manolescu. Se teme totodată de nașterea unui cult al personalității și-l invită cordial pe dl Pițu să se uite și prin biografiile altor eminenți intelectuali români de astăzi. În fine, citim în Familia și un interesant experiment făcut cu ajutorul studenților din anul IV al Literelor orădene în legătură cu felul în care văd ei publicațiile culturale actuale și cum și-ar dori să fie. Mai exact, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
în jurul Barcelonei își afirmă identitatea națională a dat rezultate notabile în literatură. Piața Diamantului este un punct geometric al Barcelonei (un fel de Place d´Étoile) iradiind simbolurile și culorile folosite de Mercè Rodoreda: sărbătorile comunității, localurile vechi populate de intelectuali, modelele de străveche arhitectură. Autoarea, Mercè Rodoreda, și-a publicat cartea în 1962, la peste douăzeci de ani de tăcere editorială, și de atunci Piața Diamantului a fost tradusă în aproape treizeci de limbi. Faima scriitoarei s-a adăugat catalanilor
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
doi, nici editorii nu au dorit să reamintescă texte compromițătoare interbelice. Dezbaterea a izbucnit cu adevărat abia atunci cînd a apărut în Franța studiul amintit mai sus. Tonul impus de Laignel-Lavastine nu era neapărat cel necesar, cel corect - au fost intelectuali români care s-au apropiat cu mai mult profesionalism de aceste subiecte delicate (Zigu Ornea, Adrian Marino, Marta Petreu și alții). Însă a fost nevoie ca un astfel de studiu să apară peste granițe, să aibă cronici în reviste franceze
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
fără voie, și România. Aci, viziunea de ansamblu a fenomenelor politice (și politicianiste!), a orizontului tulbure instaurat În toate țările, nu numai ale Europei, ci și ale Americii sunt disecate de Francisc Ion Dworschak În maniera istoricului de carieră, a intelectualului obiectiv. Pe acest fundal al situației create, se lămurește starea de fapte ale evreilor În raporturile lor de conlocuire cu nativii români. O incizie În adevărul crud al situației a realizat istoricul Eugen Weber, de la Universitatea California, din Los Angeles
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
e mult mai simplu decît lasă să înțeleagă Lavastine: Ionesco avea în Ministerul Propagandei cunoștințe care i-au înlesnit viza pentru Franța și i-au permis să-și scape pielea. Lavastine nu e mulțumită cu o explicație pe care toți intelectualii care au trăit în regimuri totalitare o înțeleg spontan. Ea ține cu orice chip să găsească în Ionesco un companion pentru Eliade și Cioran în aventura ascunderii trecutului propriu. Cum altceva Ionesco n-avea de ascuns, episodul Vichy este speculat
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
-și ascundă înclinațiile ideologice și politice din tinerețe. Cum a procedat, în concepția autoarei, Ionesco, am văzut. Să vedem cum au procedat, în aceeași concepție, ceilalți doi. Ei ar fi dorit, cu orice preț, să se impună ca scriitori, ca intelectuali francezi (Eliade, și ca american), pretinde Lavastine. Era modul cel mai nimerit de a scăpa de trecutul românesc. Trebuie spus că valoarea operei în impunerea celor doi nu pare a fi luată cîtuși de puțin în calcul de Lavastine, preocupată
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
influențați de presa mizerabilistă a unor securiști cu ora, turnători din plăcere și foști adulatori cu simbrie ai ultimilor ani ai ceaușismului. Cînd Săptămîna a renăscut în formula mult mai jegoasă a României mari, mă certam cu tot soiul de intelectuali care se hlizeau citind murdăriile publicate despre alții, după rețeta flegmei aruncate pe reverul cui trece pe lîngă o șleahtă de golani. A mai apărut și în esență cinicul cotidian al găinilor violate, cu o funcție demoralizantă chiar mai gravă
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
necesar ca să înceapă construirea unei lumi noi. Pe cînd acum - există un fel de somnolență într-o lume mai accesibilă, mai ușoară. Viața este mult mai ușoară pentru ei decît a fost pentru noi. R.B.: După 11 septembrie mai ales, intelectualii s-au numărat printre primii care au luat o atitudine. Ce credeți că ar putea schimba un scriitor, un intelectual în lume? A.R.-G.: Poate schimba literatura, este singurul lucru care-i stă în putere, dar aceasta înseamnă deja
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
mai ușoară. Viața este mult mai ușoară pentru ei decît a fost pentru noi. R.B.: După 11 septembrie mai ales, intelectualii s-au numărat printre primii care au luat o atitudine. Ce credeți că ar putea schimba un scriitor, un intelectual în lume? A.R.-G.: Poate schimba literatura, este singurul lucru care-i stă în putere, dar aceasta înseamnă deja foarte mult. Dacă scriitorii pot schimba literatura, pictorii-pictura, muzicienii-muzica, în cele din urmă ei schimbă lumea. R.B.: Întrevedeți în evoluțiile
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
la începutul anilor '70, cei doi au intrat împreună în politică. Astfel, Gilles Deleuze a luat parte activ la Grupul de Informare asupra Inchisorilor (GIP) precum și la comisia de anchetă asupra afacerii Jaubert. Tot împreună au adus în discuție funcția intelectualului. La colocviul Michel Foucault/Gilles Deleuze: un dialog au participat universitari francezi și români, între care îi menționăm pe Alain Brossat, de la Universitatea Paris VIII, filosoful Philippe Artières, de la Centrul Michel Foucault din Paris, Bogdan Ghiu, Sorin Alexandrescu, Ciprian Mihali
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
de vîrf de seară, am putut vedea, puse Sub semnul întrebării, suferința lui Christos și suferința umană. Moderatorul emisiunii, un cunoscut poet autohtonist, comunist și ateu, care s-a convertit momentan la occidentalism, democrație și credință, a chemat cîțiva iluștri intelectuali la emisiunea sa ca să le mărturisească profunda nedumerire pe care o încearcă în privința Divinității. Cu alte cuvinte, să-i întrebe dacă găsesc că e moral proiectul lui Dumnezeu legat de suferință! Cu o figură spășită și mai solemnă decît un
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]