2,070 matches
-
am luat parte ca tînăr preparator, în 1961. Președintele sindicatului era în acea vreme un conferențiar care studiase la Moscova mișcarea muncitorească din România; acest personaj avea mari dificultăți cînd trebuia să pronunțe cuvinte ceva mai lungi, cum ar fi “intelectualitate” sau “materialitate”, și ne spusese, mîndru, la curs, că la procesul comuniștilor de la Craiova participase și scriitorul francez Henri Barbuse: vorba feciorului din filmul despre Tănase, “monseur se scrie, monseur se citește”. S-a întîmplat ca tocmai atunci profesorul meu
Cum se folosea limbajul "academic" în Epoca de Aur () [Corola-journal/Journalistic/67790_a_69115]
-
Cred că avem o problemă complicată, de neînțelegere perfectă a limbii române pentru un membru al Guvernului", a transmis președintele, râzând. "Ministerul Culturii nu este un Minister care să aibă foarte mulți bani. Dar este un minister care lucrează cu intelectualitatea din România, cu creatorii din România. Iar cultura românească este, zic eu, în proporție de circa 90% o cultură de limbă română", a adăugat șeful statului. "N-aș vrea ca ministrul Culturii din România să fie urmărit de poveștile cu
TRAIAN BĂSESCU i-a UMILIT pe ROZALIA BIRO și CLAUDIU MANDA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79044_a_80369]
-
nu are niciun biped în familie și că în România se nasc tot mai puțin bipezi. Cred că avem o problemă complicată de înțelegere a limbii române. Ministerul Culturii nu e un minister care are mulți bani, dar lucrează cu intelectualitatea din România. Cultura românească este 90% o cultură de limbă română. Am apreciat foarte mult miniștri ca Marko Bela sau Kelemen Hunor. Nu este vorba despre o observație făcută unui ministru care provine din minoritatea maghiară, dar nu aș vrea
TRAIAN BĂSESCU, despre ROZALIA BIRO și CLAUDIU MANDA: Propuneri nepotrivite by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79050_a_80375]
-
ale criticii, Marian Papahagi alege, cum e normal, calea interferenței dintre subiectul cercetător și obiectul cercetat. Altminteri, supraestimarea uneia sau alteia duce categoric la eșecul demersului. Și iată-l pe acest critic remarcabil, cu un temperament neliniștit, astâmpărat de o intelectualitate suverană. El nutrește astfel idealul unei metode care să depindă de modul "ascultării" textului, mereu același și mereu altul, niciodată apodictic. De la orice metodă se poate culege câte ceva, nici una să nu subjuge. Din cele câteva precizări de mai sus, s-
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]
-
încetățenită a criptizării treptate. Pur și simplu, n-ar fi vorba de hermetism în cazul poetului nostru. După obicei, partea a doua a cărții are în vedere scriitori străini ca Gozzano, Umberto Saba, Ungaretti, Montale, Cardarelli, din nou Murilo Mendes. Intelectualitate și poezie cuprinde studii despre lirica toscană, "De amoris natura", San Francesco d'Assisini, Gioacchino da Fiore, Jacoponi da Todi, Giacomo da Lentino, Guittonui d'Arezzo, Guido Guinizzelli, Guido Cavalcanti, Cecco Agilieri, Folgore di San Gimignano. Chiar și numai această
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]
-
continuat în bună măsură și după 1989. (Nu vreau să ignor o traducere și o antologie Ghyka, dar ele nu mi-au căzut în mînă și nici n-am observat că li s-ar fi acordat mare atenție de către noua intelectualitate.) Foarte recent însă, în ultimele cîteva luni, au apărut cel puțin două documente importante menite să aducă puțină lumină. Este vorba de un articol lung, temeinic și detailat în Wikipedia, redactat de un învățat român stabilit de cîteva decenii în
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
din expediente, uneori la limita supravietuirii. S-a afirmat că în această perioadă ar fi scris (sub pseudonim) cîteva romane polițiste. Nu le cunosc, dar m-ar interesa să le văd. Matila Ghyka rămîne o figură de prim rang în intelectualitatea interbelică, fără de care istoria culturală a României rămîne incompletă, după cum teoriile lui, scrutate meticulos, ar duce la rezultate dintre cele mai interesante.
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
valorile pe care societatea deschisă le respinge fără menajamente. Iată și motivul pentru care vor fi repudiați. Deși extrem de polemică, cartea nu e resentimentară și nici vindicativă. Sobră și politicoasă în ton, principalul ei merit este că rămîne în granițele intelectualității de dreapta. Cu alte cuvinte, intelectualii de stînga nu sunt pomeniți pentru simplul fapt că nu sunt considerați niște interlocutori credibili. Iar cei de dreapta se vor supăra numai dacă vor uita că au de-a face cu un manifest
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
de uneltire contra ordinii sociale", celălalt, profesor de filosofie, cu orientare de stânga, a ajuns unul dintre marii nomenclaturiști, ministru, membru al C.C. al P.C.R., președinte al Academiei Române, având, alături de alți tovarăși "de nădejde", un rol criminal în privința "reeducării" tinerei intelectualități românești. Nu numai că și-a renegat fratele, purtat în lanțuri spre "fabricile morții" de la Jilava și Aiud, ci a participat direct la zdrobirea unor destine. Comportamentul era acela de securist, care din înălțimea posturilor lui "de răspundere" dirija cinic
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
sumbră amintire: Glavnoe Upravlenie Ispravitelno-trudovîh Lagherei, adică Administrația Generală a Lagărelor de muncă, și care și-a găsit și corespondentul românesc în Canalul Dunăre-Marea Neagră și toate celelalte colonii de muncă silnică, unde a fost exterminată o bună parte a intelectualității noastre. Prin sâmburele ei tare, Frica și pânda, reprezintă încă un memento, încă un semnal de alarmă pentru ca acel ucigaș pe "metru pătrat" să nu mai apară. Noua carte a lui Florin Constantin Pavlovici are meritul de a ne împrospăta
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
prima clipă că nu va putea să-și perpetueze puterea decât într-o țară a creierelor mici. Drept urmare, activitatea sa și a instrumentelor docile din guvern a vizat anihilarea punctelor de rezistență la politica îmbrățișată de camarila securisto-activistă. Urât de intelectualitate, disprețuit pentru măsurile bolșevice puse brutal în practică (de la instigarea unor categorii sociale împotriva altora, la semnarea rușinosului tratat prin care ne închinam politica externă Uniunii Sovietice), Ion Iliescu a știut cine îi sunt adversarii. Ca primă mișcare, a făcut
Ați fi de acord să se desființeze universitățile proaste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7588_a_8913]
-
cazuri notorii. Ele se situează îndeobște între teroare și meschin calcul pragmatic, între "temniță și Academie". În situația simpatizanților extremei drepte, nu funcționa nici temnița nici Academia, deoarece era vorba de o mișcare ce, în perioada în care atrăgea elita intelectualității românești, nu se afla la putere, fiind, din contra, persecutată de autorități. Așadar, unde e oportunismul, unde e carierismul, unde "răsplata jertfei patriotice"? Am ajuns acum la rubrica moralei propriu-zise. O explicare "serioasă" a conceptului ar fi defectă, crede cineva
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
ideile șocant și spectaculos formulate de promotori. Un poet astăzi uitat, din marginile simbolismului, D. Karnabatt, nu putea, desigur, decât să respingă vehement "barbarul ideal de artă al bogătașului (...) maestru" și "pângăririle ce le face măreței moșteniri de artă și intelectualitate ce ni le-au lăsat veacurile", mergând până la a se întreba dacă "nu-l leagă nimeni pe acest dement" (v. Estetica "futurismului", în ziarul Seara, nr. 377, din 1911). Alții, dintre cei citați, înscriși ei înșiși în fluxul înnoitor al
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
Strat și numerele invitatei din străinătate Monique Schnyder. Distracție și divertisment ne ofera din plin toate televiziunile. Un recital de dans trebuie să ofere mult mai mult. Rămâne pentru noi o problemă dureroasă faptul că în perioada interbelică toată floarea intelectualității românești frecvență recitalurile Floriei Capsali sau ale lui Gabriel Negry. Trebuie să acceptăm, însă, ca acest lucru se petrecea pentru că acele recitaluri ofereau tot atâta hrană spirituală cât un poem sau o simfonie. Spectacolele date pentru Liceele de Coregrafie în
Partea plină a paharului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7602_a_8927]
-
dincolo de viața materială) în peisagiile diafan-catifelate, în naturile sale moarte, strofe din Baudelaire. Esența spiritualizată. Th. Pallady nu este numai pictorul nostru cel mai rafinat, dar unul dintre cei mai nobili artiști ai epocii. El reprezintă o minunată sinteză a intelectualității românești, o biruință aristocratică a acestui neam mult înzestrat și mult risipitor. Bucuria de a fi trăit în același veac cu Th. Pallady mi-a dictat aceste rânduri fugare, într-o frumoasă înserare de noiembrie, la capătul unei zile însorite
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
natură general intelectuală, Pascal Pia, care îi considera umanismul „demodat”. Părerea biografului actual este că algerianul de origine modestă, fiu al unei femei analfabete, n-a fost niciodată cu adevărat acceptat de elitele pariziene din Saint- Germain-des-Près, cartierul șic al intelectualității din epocă. Lenzini dresează o lungă listă de intelectuali, de la Edgar Morin la Alain Finkielkraut, atacați sistematic în timpul vieții de nulități invidioase, îndeosebi academice. Partea proastă, conchide Lenzini, este lipsa de substanță a acestor atacuri, unele pur personale, ca și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
Tucă. Aceștia au evocat personalitatea omului de cultură și au rememorat diverse momente petrecute alături de acesta. Astfel, Mihai Cimpoi a spus despre Păunescu că a fost "un rapsod al întregului neam românesc", iar Gheorghe Duca a spus că întreaga națiune, intelectualitatea din Republica Moldova este alături de familia Păunescu și de poporul român. Faptul că înaintea mea au vorbit doi frați basarabeni (Cimpoi și Duca, n.r.) este o dovadă că n-a uitat de unde a plecat, că a avut o viață pilduitoare și
Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare () [Corola-journal/Journalistic/49553_a_50878]
-
este deloc neindicat". Cronicarul introduce o distincție între universul celor două opere, încercând să-l scoată pe autorul Năpastei din sfera criticilor aspri ai „stării civile": „Nu este vorba de o deosebire de straturi sociale (la Caragiale - ciocoimea; la Rebreanu - intelectualitatea burgheză), ci de praguri morale. Pe lângă universul crud al lui Rebreanu, viziunea lui Caragiale e aproape senină". La secțiunea „Însemnări", Doinaș polemizează cu Sică Alexandrescu, pe marginea regiei dramatice (Șt. Aug. D., Argumentele unui optimist, p. 85-87). Redactorul îl dezaprobă
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
nostru istoric, cu efecte la fel de nefericite asupra celor ce se întâmplă azi. Rareori sunt exprimate speranțe, rareori câte o tresărire de umor. Mircea Dinescu deplânge situația țărănimii, dezafectarea satelor (continuând-o pe cea începută în comunism), deprofesionalizarea muncitorilor și proletarizarea intelectualității prin sărăcire totală. O speranță de mai bine nu-și poate îngădui Mircea Dinescu decât luându-se după vorba că „vacile slabe sunt urmate de cele grase”. Ar fi prea frumos, conchide Dinescu, și așa la mai mult de o
În labirintul tranziției (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5727_a_7052]
-
sa timpurie, Coca Rădulescu. Idila lui Blaga cu această ființă clorotică a stat sub semnul unui roman, Sparckentaxxke (1936), al scriitorului englez Charles Langbrige Morgan, promotor al unei aspirații de spiritualizare, de trăire în parametrii idealității. Sub aceeași zodie a intelectualității alese se plasează și ultima prezență semnificativă din viața lui Blaga, Elena Daniello. Era „une amitié amoureuse", în „perioada cea mai grea", după 1950, după cum subliniază d-na Daniello: „Fără mine, cred că se prăpădea, o ducea neînchipuit de greu
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
contrastează în răstimpuri cu atmosfera romantică. Este de amintit faptul că în anii primei conflagrații mondiale unii dintre soldații germani purtau în raniță versurile marelui poet. Muzica lui Ullmann?... definește atmosfera unei adresări apropiate intimității colocviale, proprii zonei burgheze a intelectualității germane. Concerte la biserica evanghelică din Roșia, la sinagoga din Făgăraș, la cea din Brașov, la Muzeul de Artă din orașul de la poalele Tâmpei, un altul la Biserica Neagră, concerte pe parcursul cărora creații ale compozitorilor amintiți au fost juxtapuse momentelor
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
în numărul 3. Ca de fiecare dată, se face apel la Caragiale pentru a arăta „tragicele stări de lucruri pe care poporul nostru a reușit să le măture o dată pentru totdeauna”. În schimb, azi, „Prima dată în istoria culturii românești, intelectualitatea este prețuită, iubită, respectată, chemată să-și unească forțele cu marile forțe creatoare ale poporului, să slujească ideile cele mai nobile ale omenirii”. Zaharia Stancu însuși este un reprezentant al acestei intelectualități și va candida din nou ca deputat în
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5392_a_6717]
-
schimb, azi, „Prima dată în istoria culturii românești, intelectualitatea este prețuită, iubită, respectată, chemată să-și unească forțele cu marile forțe creatoare ale poporului, să slujească ideile cele mai nobile ale omenirii”. Zaharia Stancu însuși este un reprezentant al acestei intelectualități și va candida din nou ca deputat în Marea Adunare Națională. Contracandidați nu există. De-a lungul lunilor care vor urma, pînă în martie, Gazeta va avea rubrici speciale dedicate candidaților - în afară de Zaharia Stancu, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Ion Lăncrănjan
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5392_a_6717]
-
sub apăsarea unor calcule de moment, volumul de față fiind cea mai curajoasă lucrare pe care a scris-o pînă acum. În ritmul acesta, dacă va acoperi și celelalte decenii de după 1950, Boia va reconstitui verosimil (și fără omisiuni) epopeea intelectualității române în secolul XX. Să așteptăm așadar continuarea cărții de față, spre a încheia un ciclu și pentru a îndrepta culpa de omisiune la care s-au pretat atîta timp istoricii noștri. Să dau un singur exemplu de omisiune contemporană
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
un capriciu sau - cum cu umor spune autorul - pentru a-și înfrânge „criza de la mijlocul vieții”, Tony Judt decide să învețe limba cehă. În felul acesta, el descoperă nu doar o lume necunoscută (Europa de Est), ci și cât de ignorantă era intelectualitatea occidentală față de ceea ce se petrecea dincolo de Cortina de Fier. Nepăsarea și dezinformarea i s-au părut a fi cele două identități ale unei categorii de oameni egolatri, naivi și incapabili să înțeleagă realitatea, complăcându-se în papagalicirea dogmelor preluate din
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]