500 matches
-
târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au fluență, inteligibilitate și se folosesc de ea pe plan interior, fără a cunoaște limbajul mimico-gestual. În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care dintre cele două predomină
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține o conversație pe o temă cunoscută cu persoane familiare un nivel acceptabil. Evaluarea abilităților de comunicare la începutul programului inteligibilitatea vorbirii, limbaj receptiv, limbaj expresiv, interacțiunia fost realizată cu ajutorul Scalei Webster, domeniul Comunicarea. Rezultatele evaluării inițiale relevă deficiențe la nivelul tuturor subdomeniilor, exceptând claritatea limbajului, unde se situează la nivelul 2, la toate subdomeniile se situează la nivelul 1 de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
poluate fonic: în școală, pe stradă sau pe stadion; * posibilitatea comunicării educatorilor, lectorilor, profesorilor cu grupuri de copii, elevi, studenți pe care îi pot coordona simultan și permanent, inclusiv în afara clasei (incintei) pe o rază de 30-50 m. p.; * o bună inteligibilitate, într-o anumită suprafață, știut fiind faptul că distanța dintre vorbitor și auditor modifică nivelul de înțelegere al vorbirii (scade proporțional cu distanța). În această situație, într-o clasă de utilizatori FM, elevul din ultimul rând sau cel de pe hol
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
simțim dependenți. Cred că - în mare măsură - identitatea noastră ne e dată (și) de felul cuvintelor cu care ne-am împrietenit, ne împrietenim și ne vom împrieteni. Ideile nu se cuceresc, ele se trezesc (și) în noi... Ca oameni, aparținem inteligibilității. Fără ea, nu am înțelege nimic: nici lumea, nici viața, nici semenul, nici sinele. Dacă vrem să câștigăm bani și prestigiu, atunci este obligatoriu să mergem în ritmul vremurilor; dacă vrem să pătrundem în profunzimile spiritului, atunci vom merge în
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
gândi unicul în multiplu, multiplul în unic: unitas multiplex, și în același timp, dificultatea de a concepe identitatea în non-identitate. Astfel, pentru a concepe modul în care unitatea europeană se localizează în dezunire și eterogenitate, trebuie folosite două principii de inteligibilitate susceptibile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic presupune că două sau mai multe "logici" diferite sunt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonist), fără ca dualitatea să se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
forme ale sacralității vieții, fertilității, morții, instituțiilor sociale etc. Atena revelă caracterul "sacru", sau originea "divină", a anumitor meserii și vocații implicând inteligență, abilitate tehnică, invenție practică, dar și autostăpânire de sine, seninătate în încercări, încredere în coerența și deci inteligibilitatea lumii. Se înțelege de ce patroana acestei metis va deveni, în vremea filosofilor, simbolul științei divine și al înțelepciunii umane. Afrodita reprezintă o creație nu mai puțin remarcabilă a geniului grec, deși se situează la un nivel cu totul deosebit. Zeița
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
față de celelalte. În consecință, Mudde este o "curea de transmisie" între studiile teoretice și cele empirice privind populismul. Expunând elemente teoretice doar în măsura în care acestea sunt susceptibile să participe la explicarea empirică a fenomenului populist, reușește să creioneze un cadru de inteligibilitate solid și, mai ales, ușor de înțeles și utilizat. Argumentele centrale expuse înprimul capitol al acestei lucrări, avându-l drept coautor pe Cristóbal Rovira Kaltwasser, au putut cu ușurință fi internalizate și testate în diverse studii de caz realizate către
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o structură de inteligibilitate: nici imitare a unui model, nici adevăr absolut, ci mediere imaginara între conștiința și lume. Pornind de la faptul ca exigenta artistică nu este exigenta de adevăr, ci de verosimilitate, reprezentarea nu dublează pur și simplu realul, dar îl interpretează în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de interpretare", pe care autorii lor sunt incapabili să le formuleze într-o "metodă de discurs" (Passeron, 1996, p. 94), adică de interpretare în funcție de un "discurs" destinat argumentării. Absența sa face că descrierea în sociologie să trimită la "scheme de inteligibilitate" care, în multe cazuri, derivă din cunoașterea practică și o fac să își piardă toate forțele argumentative și probatorii, dizolvându-se în "realitățile substanțiale", ridicate pe nedrept la rangul de explicație. De exemplu: burghezia, concepută la Marx ca fiind proprietara
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
poluate fonic: în școală, pe stradă sau pe stadion; • posibilitatea comunicării educatorilor, lectorilor, profesorilor cu grupuri de copii, elevi, studenți pe care îi pot coordona simultan și permanent, inclusiv în afara clasei (incintei) pe o rază de 30-50 m. p.; • o bună inteligibilitate, într-o anumită suprafață, știut fiind faptul că distanța dintre vorbitor și auditor modifică nivelul de înțelegere al vorbirii (scade proporțional cu distanța). În această situație, într-o clasă de utilizatori FM, elevul din ultimul rând sau cel de pe hol
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
ca atare vor fi denaturat înțelese de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții, sau în unele cazuri aceste mesaje sunt denaturate sau neînțelese. Inteligibilitatea fono-articulatorie a limbajului verbal la surzi nu depășește niciodată cotele modeste. În schimb, în mod firesc, copiii se folosesc de mijloace extraverbale precum gesturi evocatoare, limbaj corporal și facial. Din punct de vedere gramatical, de foarte mult timp s-a
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. (Idem, p. 44) Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au fluență, inteligibilitate și se folosesc de ea pe plan interior, fără a cunoaște limbajul mimico-gestual. În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care dintre cele două predomină
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
gestual și, de aceea, o astfel de tematică merită analizată și cercetată. În același sens, am realizat o radiografiere a tipurilor de gesturi întâlnite în relația profesor-elev, subliniind faptul că gesturile asigură reușita comunicării didactice prin adăugarea unui plus de inteligibilitate, cu ajutorul ideografelor și kinetografelor, rapiditate, prin utilizarea emblemelor și pictografelor și atractivitate, în special oferită de gesturile expresive și personale. Cercetarea educațională prezentată în capitolul 4 s-a înscris pe linia conceptului relațional de funcție-semn (introdus de Umberto Eco, 1976
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ascriptorilor apreciativi. Cuvintele de motivare și de susținere din partea profesorului determină elevii să participe activ în procesul de învățare. b) Analiza semantică a discursului didactic Stabilirea sensurilor pe care le cuprinde discursul didactic ca întreg sau pentru fiecare unitate discursivă, inteligibilitatea, lungimea frazelor, parantezele făcute, utilizarea și frecvența cuvintelor cheie, decalajul dintre intențiile explicite și cele implicite formulate de profesor etc. constituie dimensiunea semantică a discursului didactic. Pentru a înțelege referința tematică, să definim mai întâi referentul unui cuvânt: obiectul extralingvistic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor. Elementul intențional al dicursului implică nu numai profesorul, ci și elevul, în măsura în care acesta recunoaște pe lângă conținutul informațional al discursului și finalitatea sa pragmatică. De obicei, efectul discursului didactic al profesorului este evaluat de către elevi în funcție de următoarele tipuri de performanță: ▪ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor: sunt centrate pe delimitarea sensului și semnificației unităților de învățare și transpunerea lor în contexte variate. Menținerea discursul la un nivel ridicat de abstractizare (cel al definițiilor, paradigmelor teoretice), care îngreunează înțelegerea cunoștințelor sau la un nivel
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
discursul la un nivel ridicat de abstractizare (cel al definițiilor, paradigmelor teoretice), care îngreunează înțelegerea cunoștințelor sau la un nivel scăzut de abstractizare (exemple, experiențe de viață, observații), care îi va reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, influențează negativ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor. ▪ credibilitatea profesorului: poate să fie demonstrată atât prin deținerea rolului de expert în domeniul său de specialitate și în managementul clasei de elevi, cât și prin poziția degajată a corpului, mimica și gestica convingătoare, contactul vizual direct
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
învățat mult mai mult de la profesorii care aveau un limbaj al trupului prietenos decât de la profesorii distanți; [...] informațiile și cunoștințele sunt mai utile și mai aplicabile atunci când vin de la profesorii prietenoși 111. Gesturile facilitează învățarea prin adăugarea unui plus de inteligibilitate și rapiditate în însușirea conceptelor, teoriilor, principiilor, priceperilor și deprinderilor etc. Ancorarea discursului profesorului la nivelul observațiilor și al descrierilor, utilizând gesturi ilustrative și expresive, îi va reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
priceperilor și deprinderilor etc. Ancorarea discursului profesorului la nivelul observațiilor și al descrierilor, utilizând gesturi ilustrative și expresive, îi va reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv sau unui exemplu, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. Exemple elocvente ne sunt oferite și de studiile de caz asupra comportamentului profesorilor în predare, realizate de Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Henings, profesor la Colegiul Union New-Jersey, care argumentează sporirea înțelegerii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturile de plictiseală, auditoriul transmite mesajul că ar fi bine ca profesorul să-și încheie discursul sau să aducă ceva nou. În concluzie, există o tipologie bogată și nuanțată a gesturilor în comunicarea didactică, care oferă un plus de atractivitate, inteligibilitate, spontaneitate și rapiditate în predarea unităților de învățare. Capitolul 4 Cercetarea educațională 4.1. Premise teoretice Semnificația educației este legată de semnificația comunicării didactice, fie că se manifestă în interiorul sau în exteriorul școlii prin generarea unor comportamente dezirabile durabile la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
consolidarea noilor cunoștințe, constituind ,,ancore" în lecțiile demonstrative. Ancorarea discursului didactic la nivelul observațiilor și al descrierilor, utilizând gesturi ilustrative și expresive, îi reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. De asemenea, pentru ca școala să devină prietenoasă și atrăgătoare, profesorii trebuie să folosească, din perspectiva lui Gabriel Albu, un limbaj (verbal și/sau nonverbal) al acceptării elevilor, deoarece numai așa se pot crea relații prin care aceștia să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o stană de piatră" cu mâinile la spate și o mimică inexpresivă. Descrieți ce simțiți, cât de mult influențează acest lucru transmiterea cunoștințelor și cum se exprimă gestual elevii. 2. Gesturile asigură reușita interacțiunii profesor-elev prin adăugarea unui plus de inteligibilitate, rapiditate și atractivitate comunicării didactice. Asociați următoarele categorii gestuale întâlnite în comunicarea didactică cu funcția specifică lor: a) embleme; gesturi stereotipe în condiții de disconfort; b) ilustratorii; gesturi caracteristice profesorului; c) reglatorii; gesturi care însoțesc o trăire organică; d) expresii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
spațiul public acționează din perspectiva opozițională a unei "contra-sfere publice". Într-un articol despre articularea critică a artei în spațiul public, prin confruntarea cu transformarea culturală industrială a sferei publice burgheze, Philip Glahn pune problema unei reexaminări a transformării cadrului inteligibilității, experienței și acceptării culturale 244. În măsura în care modelul burghez tradițional de sferă publică, înțeleasă ca situație ideală a exercitării discursului civic, s-ar fi constituit prin separarea sa față de sferele statului și vieții private, această arenă autonomă și extrapolitică de argumentare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
alternativă distinctă extrem de semnificativă de a conferi sens evenimentelor. Teoreticienii paradigmei narative, în frunte cu Fisher, sugerează că "povestea constituie o formă fundamentală de înțelegere umană care dă direcție percepției, evaluării și cunoașterii"579. Din perspectivă ontologică, forma narativă concepe inteligibilitatea ca pe "un produs al unor relații coerente între situații, subiecte și evenimente", în timp ce adevărul constituie "o proprietate care se referă în primul rând la narațiune și numai în al doilea rând la propoziții"580. Din punct de vedere moral
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în baza, pur și simplu, a relațiilor de producție: ""Poporul" formează o determinare obiectivă a siste-mului, diferită de determinarea de clasă; poporul constituie unul din poli sau contradicția dominantă într-o formațiune socială, cu alte cuvinte, o contradicție a cărei inteligibilitate depinde de ansamblul relațiilor de dominare politice și ideologice și nu doar de relațiile de producție"686. Astfel, conceptul de "popor"/"oameni", remarcă McKerrow, "nu are un conținut legat în mod clar de clasă (socială adăugirea mea)"687. Ca subiect
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]