913 matches
-
care Brentano a regăsit ideea imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o primă vedere, Lisska pare a avea dreptate când afirmă că distincția dintre modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) și modul de a fi intențional al unei forme (esse intenționale) despre care vorbește Toma se supra pune cu distincția dintre fizic și psihic (intențional ) de la Brentano. Lăsând la o parte clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o primă vedere, Lisska pare a avea dreptate când afirmă că distincția dintre modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) și modul de a fi intențional al unei forme (esse intenționale) despre care vorbește Toma se supra pune cu distincția dintre fizic și psihic (intențional ) de la Brentano. Lăsând la o parte clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului de cunoaștere, iar actele care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dreptate când afirmă că distincția dintre modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) și modul de a fi intențional al unei forme (esse intenționale) despre care vorbește Toma se supra pune cu distincția dintre fizic și psihic (intențional ) de la Brentano. Lăsând la o parte clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului de cunoaștere, iar actele care țin de cunoaștere diferă de cele fizice, conform ultimei variante a criteriului cognitiv, prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului de cunoaștere, iar actele care țin de cunoaștere diferă de cele fizice, conform ultimei variante a criteriului cognitiv, prin aceea că pot recepta în mod intențional formele altor obiecte. Din cele expuse până acum pare că Lisska are dreptate când îi pune laolaltă pe Brentano și pe Toma, cu atat mai mult cu cât Brentano se referă la Toma că la o sursă a teoriei intentionalita
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rolul prioritar al intenționalității în cunoaștere. Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor lucruri, are un mod de a fi natural (esse naturale) în obiectele din realitate și un mod de a fi intențional (esse intenționale) în gândul unui cunoscător: (I.6.) Conform lui Toma, când mă gândesc la roșeața, ceea ce face ca gândul meu să fie un gând despre roșeața este forma roșeții. Cand ma gandesc la un cal, este la fel a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al intenționalității în cunoaștere. Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor lucruri, are un mod de a fi natural (esse naturale) în obiectele din realitate și un mod de a fi intențional (esse intenționale) în gândul unui cunoscător: (I.6.) Conform lui Toma, când mă gândesc la roșeața, ceea ce face ca gândul meu să fie un gând despre roșeața este forma roșeții. Cand ma gandesc la un cal, este la fel a forma calului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
există individualizata și combinată cu materia în calul din realitate și există imaterial și universal în minte. Într-un caz ea are esse naturale, mod natural de a fi, pe când în minte are un mod diferit de a fi, esse intenționale. (I.7.) Așadar, o pisică și ideea de pisică nu diferă în ceea ce privește natura lor, adică ideea de pisică este aceeași în ambele cazuri, ci în moduri de exemplificare a acestei naturi. Felix instantiaza (sau, mai bine, pentru a evita platonismul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Felix instantiaza (sau, mai bine, pentru a evita platonismul, actualizează) o idee de pisică într-un mod de a fi natural (esse naturale), iar în gândirea mea despre el actualizează aceeași formă (qua universal) într-un mod de a fi intențional (esse intenționale). Din cele spuse mai sus despre Brentano și Toma, rețin că intenționalitatea semnifică modul de a fi pe care o formă îl are în mintea unui cunoscător, mod de a fi care asigură conținutul unui act cognitiv. Acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau, mai bine, pentru a evita platonismul, actualizează) o idee de pisică într-un mod de a fi natural (esse naturale), iar în gândirea mea despre el actualizează aceeași formă (qua universal) într-un mod de a fi intențional (esse intenționale). Din cele spuse mai sus despre Brentano și Toma, rețin că intenționalitatea semnifică modul de a fi pe care o formă îl are în mintea unui cunoscător, mod de a fi care asigură conținutul unui act cognitiv. Acest mod de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie ceea ce este sau ceea ce îl face să fie într-un mod sau altul, este același în lucru și în cunosca tor, doar că în lucru are un mod natural de a fi, pe când în mintea cunoscătorului are un mod intențional de a fi. Observ că există o conexiune între asemănarea dintre aceste con cluzii și ultima formulare a criteriului cognitiv: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi. Observ că există o conexiune între asemănarea dintre aceste con cluzii și ultima formulare a criteriului cognitiv: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non-cunoscator nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Dacă m-aș opri aici cu definirea cunoscătorului, aș dispune deja de un criteriu cognitiv relativ simplu și clar. Există suficiente argumente textuale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din punct de vedere empiric. Și totuși nu mă pot opri aici, deoarece Toma face în repetate rânduri o afirmație care poate părea cel putin bizară, anume că forma culorii are în aer un mod de a fi imaterial și intențional. Redau aici două astfel de pasaje: (I.8.) Șed propter aliam rationem diaphaneitatis în me dio perspicuo, sequitur quod medium recipiat alio modo speciem coloris quam sit în corpore colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus enim sunt în susceptivis secundum modum ipsorum: et ideo color est quidem în corpore colorato sicut qualitas completă în suo esse naturali; în medio autem incompletă secundum quoddam esse intenționale; alioquin non posset secundum idem medium videri album et nigrum. Albedo autem et nigredo, prout sunt formae completae în esse naturali, non possunt simul esse în eodem: șed secundum praedictum esse incomple tum sunt în eodem, quia iște modus essendi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acestora din urmă: și, de aceea, culoarea este în tr-adevar în corpul colorat că o calitate completă în modul său de a fi natural; dar în mediu [culoarea este în mod] incomplet, în acord cu un mod de a fi intențional; de altfel, prin același mediu nu se poate vedea și ceva alb, și ceva negru. În măsura în care albul și negrul sunt forme complete în modul [lor] de a fi natural, nu pot fi și multan în același [loc]; dar, în acord
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se apropie de modul în care ceva este în altceva în potenta. Iar cele opuse sunt simultan în același [loc] în potenta. (I.9.) Sicut etiam et formă coloris în pariete habet esse naturale, în medio autem deferente habet esse intenționale tantum (S. th., I, q. 56, a. 2, ad 3). La fel cum și forma culorii are un mod de a fi natural în perete, iar în mediul care o poartă are doar un mod de a fi intențional. Fragmentul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse intenționale tantum (S. th., I, q. 56, a. 2, ad 3). La fel cum și forma culorii are un mod de a fi natural în perete, iar în mediul care o poartă are doar un mod de a fi intențional. Fragmentul citat în (I.8.) este foarte bogat în informații, însă pe mine mă interesează doar problemă cunoașterii și întrebarea dacă mediul, în cazul de față aerul, poate fi inclus în categoria cunoscătorilor sau nu. Dacă formă culorii poate avea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este foarte bogat în informații, însă pe mine mă interesează doar problemă cunoașterii și întrebarea dacă mediul, în cazul de față aerul, poate fi inclus în categoria cunoscătorilor sau nu. Dacă formă culorii poate avea un mod de a fi intențional în mediul dintre obiect și cunoscător înseamnă fie că în categoria cunoscătorilor trebuie să introducem și entități precum aerul sau apă, fie că intenționalitatea nu este marca cunoașterii. Robert Pasnau optează pentru prima variantă și considerând că trecerea de la non-cunoscator
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cazul aerului. În ciuda faptului că, oferind acest răspuns, îl îndepărtez pe Toma de Brentano, cred că mă apropii de o mai bună înțelegere, în sensul de mai adecvată, a criteriului cognitiv. În fond, a afirma că formele au un mod intențional de a fi în aer, de exemplu, nu face decât să dea seama de faptul că informația despre obiecte există nu doar în simțurile sau în intelectul unui cunoscător, ci și în jurul lui, în mediu. Dacă ne gândim, de exemplu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ne gândim, de exemplu, la felul cum aerul este traversat per manent de unde radio care transmit informații, independent de faptul că acestea sunt sau nu receptate de aparate radio care să le decodeze mesajul, afirmația că formele au un mod intențional de a fi în aer nu mai sună atât de bizar. Înainte de a încerca o a patra reformulare a criteriului cognitiv, care să țină seama de faptul că intenționalitatea nu aparține doar domeniului cunoașterii, cred că o examinare a diferitelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unei forme (esse naturale) nu trebuie înțeles că un mod fizic de a fi al unei forme. 3. Modul material de a fi al unei forme (esse materiale) a coloana B din tabel a este compatibil nu doar cu modul intențional de a fi al unei forme (esse intenționale), cum se întâmplă în cazurile C2, C3, C4, C6, ci și cu modul imaterial de a fi al unei forme (esse immateriale), ca în cazurile D2, D3, D4, ceea ce ridică întrebarea: cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un mod fizic de a fi al unei forme. 3. Modul material de a fi al unei forme (esse materiale) a coloana B din tabel a este compatibil nu doar cu modul intențional de a fi al unei forme (esse intenționale), cum se întâmplă în cazurile C2, C3, C4, C6, ci și cu modul imaterial de a fi al unei forme (esse immateriale), ca în cazurile D2, D3, D4, ceea ce ridică întrebarea: cum e posibil ca ceva material, precum aerul sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materială imaterial într-unul și același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un film despre bufnite este un obiect material care conține anumite informații. Aceste informatii au un mod intențional de a fi (esse intenționale) pe DVD și există altfel decât în natură, adică au în acest obiect un mod imaterial de a fi (esse immateriale), deoarece pe DVD nu există bufnitele în cauză. Informațiile de pe DVD pot rămâne mult
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un film despre bufnite este un obiect material care conține anumite informații. Aceste informatii au un mod intențional de a fi (esse intenționale) pe DVD și există altfel decât în natură, adică au în acest obiect un mod imaterial de a fi (esse immateriale), deoarece pe DVD nu există bufnitele în cauză. Informațiile de pe DVD pot rămâne mult timp co date dacă nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi care așteaptă instrumentul potrivit pentru a fi decodate și cu noscute. 4. Aerul, organul de simt și intelectul au un compor tament omogen prin aceea că toate pot deține, pe lângă forma lor, forma altor obiecte în mod imaterial și intențional. 5. Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]