915 matches
-
concentrează asupra organizării funcționale, mai degrabă decât asupra implementării neurobiologice a aceleiași organizări. Acestor perspective li se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software constă în simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în Searle, 1992, pentru o aprofundare a criticii inteligenței artificialeă. Astfel, prin contraargumentul „camerei chinezești”, Searle (1981Ă dovedește faptul că intenționalitatea și înțelegerea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a fi corp înseamnă nu doar a fi în lume, ci a aparține lumii. Trupul uman este întotdeauna deja în lume așa încât corpul în sine sau corpul obiectivizat nu poate exista în mod concret. Trupul uman este, dimpotrivă, un subiect intențional situat în spațiu, interacționând cu mediul și conectat lumii: dacă este adevărat că dobândesc conștiința propriului corp prin intermediul lumii, el fiind termenul neobservat, situat în centru, spre care toate obiectele își întorc fața, tot din același motiv este adevărat și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în acțiunea și în mișcarea proprii: motricitatea corporală este „intenționalitatea originară”, originea conștiinței concretizându-se prin sintagma „eu pot”. Prin motricitate este dovedit faptul că propriul trup nu este în spațiu, ca un obiect, ci locuiește spațiul, ca un subiect intențional și actanțial. Fenomenologul consideră experiența umană în mod necesar alcătuită corporal: subiectul este întotdeauna încarnat, experiența trăită constituindu-se la intersecția dintre mintea și corpul situate în spațiu. Relația subiectului cu lumea nu privilegiază așadar nici mintalul, nici materialul, nici
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru Deleuze și Guattari, simbioza corp-lume este una mașinică, preconștientă, generată de productivitatea mașinilor dezirante și conducând la posibilitatea explorării corpului fără organe, dezorganizat și antiproductiv, însă contingent (subconștientul este mașinică. În schimb, pentru Merleau-Ponty, fuziunea corp-lume accentuează latura conștientă, intențională a corpului-subiect, situat și orientat în spațiu, trăit prin percepție și prin experiență concretă. Dacă pentru cei dintâi corpul este o parte a fluxurilor lumii, brăzdată de conexiunile mașinice, pentru filosoful fenomenolog, trupul este agentul experienței și baza cunoașterii. Astfel
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
identității subiectului în spațiu, al politicii vitezei. Fenomenologul dromosof nu poate decât să semnaleze pierderea dimensiunii fenomenale a lumii și a subiectului, să reitereze nostalgic trăirea și percepția nemijlocite în mod tehnologic, observația directă și autenticitatea cunoașterii și a acțiunii intenționale. La fel ca Merleau-Ponty, Virilio încearcă să refacă legătura dintre minte și corp, identitate și spațiu, contextualizându-se împotriva doctrinelor care tratează percepția ca un rezultat simplist al lucrurilor exterioare asupra trupului sau a celor care insistă pe tema autonomiei conștiinței
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lucrurilor exterioare asupra trupului sau a celor care insistă pe tema autonomiei conștiinței. Ambii filosofi, deși situați în timpi diferiți și având coordonate diferite, sunt predispuși unui impuls umanist potrivit căruia tehnologia este dezumanizantă, iar „adevărata” experiență este cea nemediată, intențională și integră. Aceste atitudini sunt chestionabile în contextul hipertehnologizării contemporane, al realității virtuale, al teleprezenței și al noilor medii, în cadrul căruia experiența umană „fundamentală” a spațiului nu mai poate fi strict una nemijlocită, separată de filtrările aparaturilor și ale tehnicilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și contingent, ci și să sugereze o teorie a subiectului postuman din spațiul virtual. Această teorie nu mizează exclusiv pe ideea mașinii inconștient-productive (existențiale, dar și sociale, în perspectivă deleuzo-guattarianăă, dominatoare astăzi sub emblema ciberneticii sau exclusiv pe ideea subiectivității intenționale, centrată asupra propriei conștiințe umane situate în lume (în linia perspectivei merleau-pontyeneă. Dimpotrivă, încearcă să găsească o zonă de echilibru între ele. Această viziune conciliatoare a postumanului poate fundamenta postumanismul în latura sa precaută și temperată, împăcând umanismul cu transumanismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
comunităților electronice sau ale democrației digitale. Ilustrând și concomitent chestionând subordonarea corporealității la practicile social-discursive, așa cum este aceasta întâlnită la Foucault, viziunea reconciliatoare a studiului de față dorește a propune alternative creatoare și rezistențe locale în spațiul conflictelor social-politice globale. Intenționale și active, conform modelului merleau-pontyian, conective și rizomatice, urmând paradigma deleuzo-guattariană, aceste practici susțin confruntarea dintre putere și contraputere, pe linia ideologiei foucaultiene. O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie” a intereselor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
metodă facilitează punerea lumii între paranteze, însă nu negarea ei și, prin acest lucru, o întoarcere a conștiinței la ea însăși, nu ca la o substanță eternă, ci ca la o intenționalitate care atribuie sens lucrurilor. Constituirea fenomenelor de către conștiința intențională este descrisă în legătură cu percepția sau cu lucrul perceput ca un sistem complex de aparențe și unghiuri de vedere ale experienței imediate. Reducția fenomenologică permite accesul la esențele imanente ale conștiinței în experiență, neafectând caracterul absolut al conștiinței. Astfel se poate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
forme și instituții. „Putem conchide”, scrie Emil Păun, „că sociopedagogia urmărește să studieze relevanța și impactul educațional al factorilor de natură socială, precum și modalitățile de dirijare și control al efectelor acestora în planul formării individului prin influența educației ca acțiune intențională”. Lucrarea sa se ocupă însă de aspectele sociale ale educației realizate prin intermediul școlii („socializare”, „inculturație”, „aculturație”, „clasă de elevi”, „comunicare educațională”), deși - cum am arătat - admite o sferă mult mai largă a socioeducației, înglobând aici și educația adulților. Ne vom
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
istorie>>"214 . În legătură cu aceste afirmații subliniem că M. Florian trece totuși cu vederea cel puțin o deosebire esențială, relevantă pentru înțelegerea celor două orientări ale gândirii. Conceptele romantice de Erlebnis și Verstehen dezvoltate de tradiția hermeneutică vizează "o explicație teleologică, intențională" (pentru lămuriri în privința reprezentativității trăirii și a criteriului istoricității vezi nota precedentă) și presupun sesizarea condițiilor care fac dintr-o epocă, dintr-o cultură o totalitate ireductibilă, o configurație (Gestalt) valabilă în propria-i temporalitate. Or, în acest sens este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
În schimb, "dualismul metodologic" susținut de hermeneutica filozofică printre ai cărei exponenți se numără și Dilthey este înfățișat de același autor astfel: "Acțiunile oamenilor se deosebesc în mod principial de evenimentele ce au o determinare cauzală. Ele au o determinare intențională fiind îndreptate spre realizarea unui anumit țel. Stabilirea intenției ne oferă înțelegerea acțiunii. Prin corelarea lor cu entități cum sunt motivele și intențiile, acțiunile vor primi, spre deosebire de evenimentele din lume, o explicație teleologică. În opoziție cu explicația cauzală, explicația teleologică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
-o în capitolul I (3F). Înainte de aceasta, mai notăm că zona lor de interferență a fost conceptualizată ulterior sub raport metodologic de către von Wright. El avansează termenul de cvasicauzalitate, prin care este desemnată "interacțiunea specifică dintre conexiunile legice și acțiunile intenționale"93. Însuși sistemul științelor îi apare lui Dilthey ca un mare Zusammenhang. Întreaga noastră cunoaștere se limitează să constate 94 în spirit pozitivist niște principii: "regularitățile ce apar în succesiune și simultaneitate". În Einleitung..., filozoful german consideră că aceste principii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ceea ce poate fi spus și ceea ce nu comportă nicio evidență reală! Arhiva este "legea a ceea ce poate fi spus", spunea Foucault, dar totodată această arhivă expresie a puterii politice! este și Posibilitatea a ceea ce nu se spune într-un mod intențional pentru a menține monopolul pe discursul public și pe diverse practici ale cunoașterii-putere, interesată mai mult să ascundă și să intrumentalizeze constatările ce se pot desprinde de pe urma studiului trecutului istoric. Scrisul lui Foucault, perceput drept dificil, nu este deloc unul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru a-l privi de sus, de la distanță, a-l prezenta într-un limbaj personalizant și inconfundabil, întemeiat de enunțuri de arhivă, enunțuri istorice. Această condiție epistemică a gândirii foucauldiene este absolut necesară pentru ca Foucault să-și dezvolte un discurs intențional și suveran asupra temelor/problemelor ce i-au reținut atenția. Nebunia Nebunia, tratată istoric și filosofic, este o primă temă care l-a adus pe Foucault în prim-planul vieții academice franceze, încă de la o vârstă timpurie pentru o carieră
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discursului politic. De altfel, orice discurs politic nu se poate întemeia decât printr-un raport de imaginare și de ficționalizare pe baza unor nevoi reale, evidente în structura relațiilor sociale. Istoriile lui Foucault, deși sunt subiective sub raport ideatic și intențional, sunt obiective din perspectiva "metodelor" sale. Marile experimente din istoria științei s-au făcut după teorii fictive, fără niciun raport cu platitudinea realului compusă din fapte și evenimente umane, total diferite în raport cu potențialul de schimbare. Ceea ce îi preocupă pe istorici
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un număr restrâns de asociați participarea la viața socială capătă o mare importanță 69. Deși în cazul unei societăți unipersonale ideea de affectio societatis poate părea insolită, în doctrină s-a considerat că nu se poate neglija existența acestui element intențional și în această situație. Manifestarea lui constă de fapt în comportamentul asociatului ca organ parte a unei entități cu personalitate juridică, prin evitarea oricărei confuziuni între patrimoniul asociatului și cel al persoanei juridice societate comercială 70. Elementul psihologic affectio societatis
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
îngreuiere. Sunt folosite, în gimnastica medicală, în care bolnavul execută mișcarea fără ajutorul altei persoane sau al unui aparat. 35. MIȘCARE PASIVĂ = Act motric provocat și condus de forțe exterioare subiectului, a cărei participare este de cele mai multe ori de ordin intențional. Mișcările pasive sunt conduse de kinetoterapeut sau partener sau de pacientul însuși sau aparate (mecanoterapie) în scopul măririi sau recuperării mobilității articulare sau funcționalității anumitor grupe musculare. 36. MIȘCARE CICLICĂ = Act motric al cărei structuri se repetă periodic. Fiecare ciclu
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Angajarea elevului în activitate poate ajunge la cote optimale și se va concretiza în randament școlar sporit, în performanțe școlare calitativ superioare. Acestea vor reflecta o constelație de factori ai personalității (cognitivi, conativi, afectivi), care se vor materializa în ”comportamente intenționale și decizionale, latente și stratificate, încărcate de valențe motivaționale și integrate în conduite și producții, supuse maturizării”, dar în același timp dirijate prin învățare și exercițiu. Randamentul școlar va apărea astfel ca expresie obiectivă a raportului dintre cantitatea de muncă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
-i străin propriul destin, personajul blecherian va încerca să se orienteze în dorința de a-și defini existența. În acest proces de autodefinire, văzul ocupă un loc primordial. Cu acest simț operează de altfel și fenomenologia. Personajele blecheriene descriu lumea intențional, substituindu-se obiectelor pe care le percep. Acest demers a început din Întâmplări în irelitatea imediată, când personajul simte că identitatea pe care o are trebuie schimbată cu alte identități pe care le percepe și cărora li se substituie până la
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
este cea pe care o enunță Emanuel în momentul în care este examinat pentru prima dată de doctor: retras din viața aceasta. Iar confirmarea vine foarte repede după ce acest moment a fost consumat, personajul găsindu-și altă identitate, în urma percepției intenționale a realității: ,,se simțea identificat cu șoarecele până în cea mai măruntă atitudine. Umbla tot atât de îngrozit, tot atât de zăpăcit"263. Personajul lui Blecher se mișcă astfel, conform teoriei lui Husserl, într-o lume deja interpretată. Din punct de vedere fenomenologic, Emanuel, la
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lume deja interpretată. Din punct de vedere fenomenologic, Emanuel, la fel ca și celelalte personaje blecheriene, are un văz cultivat pe care nu l-a obținut foarte ușor, reușind ,,să smulgă fenomenul din ascunderea lui"264. O astfel de percepție intențională o are, fără îndoială, și eul liric bacovian: ,, Vedeam ce nu se vede, vorbeam ce nu era"265. Analizând teoria lui Husserl, Heidegger observa că toate fenomenele care apar și pe care le percepem sunt în strânsă legătură cu verbul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
o parte a existenței manifeste. El este esența misterioasă, metafizică și simbolică. Termenul de "Esență" (Esența-Suflet, Esența-Tată) va avea peste tot sensul definit aici. Termenul de "Creator" este de asemenea un simbol format cu ajutorul unei comparații simbolice idealizante cu cauzele intenționale ale activităților voluntare ale omului. II. Cu toate acestea, misterul "există". El există pentru spiritul uman sub forma manifestă a universului. Existența universală este apariția misterului, adică, la modul simbolic, crearea ,,Creatorului". Așa cum omul reflectează și gîndește înainte de a cizela
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Cauza este dispariția soarelui. Care este atunci cauza mișcărilor aștrilor? Înainte de Newton, singurul răspuns posibil era referirea la un Dumnezeu, eliminat însă de cugetare. Se pune deci din nou problema de a ști dacă Dumnezeu este un personaj real și intențional sau un simbol al misterului. Neputînd să se mai refere la un dumnezeu real și deocamdată nici la simbolistică, Hume pusese pe drept cuvînt la îndoială însuși principiul gîndirii logice: cauzalitatea. Critica cunoașterii inițiată de Descartes risca să se învîrtă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
alternante (ex.: pronosupinația mișcărilor); dismetria - incapacitatea de a estima amplitudinea de mișcare pentru o anumită acțiune; disinergia - descompensarea mișcărilor prin ruperea mișcărilor voluntare ale unei acțiuni în componentele sale; tremor - tremurătură a membrelor când se încearcă execuția unei activități (tremurătură intențională); tremurături - neintenționate, când apar în repaus; nistagmus - mișcări involuntare ale globilor oculari, laterale, circulare, în sus și în jos; disartria - tulburări de vorbire; mișcări coreiforme - mișcări neregulate, bruște, cu răsuciri fără scop, disritmice cu distribuție variabilă etc.; -mișcări atetozice - continue
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]