23,182 matches
-
ajusteze în permanență activitățile pentru a ținti o gamă cât mai largă de interese. Dinamica grupului este foarte importantă pentru autocunoaștere și inter cunoaștere, precum și pentru climatul clasei de elevi, din acest motiv este importantă monitorizarea și controlul permanent al interacțiunilor. Este foarte importantă gestionarea neînțelegerilor, stimularea participanților pasivi sau controlul celor care monopolizează discuțiile de lucru, pentru obținerea de rezultate satisfăcătoare pentru cât mai mulți elevi. O altă preocupare permanentă trebuie să fie neutralizarea tensiunilor sau îndreptarea acestora către o
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
imunitatea gazdei și efectele nedorite (nocive) asupra organismului gazdei. Se analizează factorii ce pot duce la perturbarea florei intestinale: medicamente (antibiotice, cortizonice, imunosupresoare, IPP), boli hematologice, neoplazii etc. Sunt citate cele mai recente indicații ale probioticelor. INTRODUCERE Organismul uman are interacțiuni complexe cu mediul înconjurător și cu alte organisme, printre care și cu lumea nebănuit de complexă, nevăzută, a microorganismelor, în care avem dușmani, producători de boli, dar și prieteni minusculi, care sunt necesari pentru supraviețuire. Astfel, numeroase bacterii participă la
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
mai mică la antigenele ingerate. Acest fenomen, mediat parțial în intestin și parțial în ficat, reduce răspunsul exagerat, prevenind alergiile și bolile autoimune. Bacteriile intestinale eliberează semnale chimice recunoscute de receptorii specifici - denumiți receptori toll-like (TLR) - ai sistemului imunitar ereditar. Interacțiunea ajută la menținerea integrității structurale a suprafeței intestinale și intensifică rezistența suprafeței epiteliale împotriva lezării. Un deficit al oricărui tip de moleculă de semnalizare poate induce inflamația, care poate fi un precursor al bolilor inflamatorii intestinale. Alte roluri ale florei
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
specific mediilor mai puțin instruite. Extinderea semantică și funcțională a adverbului automat este explicabilă, urmând un traseu deja parcurs de alte cuvinte asemănătoare. Adverbe ca normal sau natural - "din moment ce-i la muncă, normal c-ascultă radio" (IVRA = L. Ionescu-Ruxăndoiu, coord., Interacțiunea verbală în româna actuală, București, EUB, 2002); "- Eu eram supărată. Dar n-a fost lucru curat. - Normal , ibid. ; " Natural că aș avea mai multe probleme suplimentare, dar problema cheie ar fi aceasta pe care v-am expus-o", kappa.ro
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
minunat joc al focalizării treptate, repetate a personajului, redimensionat permanent în relație cu celelalte. Această focalizare permite recompunerea pas cu pas a trecutului, fără apelul la o serie de racoursiuri, ci prin povestirea cu rol evocativ, a confesiunii rezultate din interacțiune umană. O serie de mistere prezidează devenirea personajelor comune ale provinciei în dramatis personae. Ce altceva este această fantomă care binevoiește să se arate numai unora și care trăiește ca un cîine credincios în preajma comunității fără s-o tulbure prea
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
trebuie să-și dezvolte deprinderi suplimentare pentru identificarea și diminuarea acestor tentative sensibilitate redusă la specificitatea problemelor clienților în lipsa datelor parași non-verbale, foarte utile în procesul diagnostic și transferențial; consolidarea unei încrederi și nevoi exagerate de resursele din cyberspace în detrimentul interacțiunilor directe, față în față; crearea unei relații mai superficiale, incapacitatea de a stabili raportul psihologic la parametrii unei relații față în față/ o relație cu încărcătură afectivă și intelectuală la fel de veritabilă, deși poate fi compensată prin tehnici specifice exprimării scrise
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
pe parcursul existenței. Comunicarea nonverbală - proces de transmitere a informațiilor prin mijloace diferite de cuvinte (gestica, mimica, postura, contact vizual etc.) care pot susține și facilita înțelegerea sau care pot fi în dezacord cu mesajele transmise verbal. Comunicarea verbală - formă de interacțiune umană care face apel la limbajul scris sau oral. Comunicarea verbală eficientă presupune în contextul consilierii aplicarea abilităților de ascultare activă, de adresare de întrebări eficiente, de a oferi și primi feed-back. Consilierea individuală - relație de consiliere profesională de tip
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
aptitudini sociale, artistice, muzicale, fizice etc. Este important să le identificăm pe cele la care suntem buni, precum și pe cele care necesită imbunătățire, prin exercițiu, ambiție și perseverență. Succesul într-un domeniu nu ține de o singură aptitudine ci de interacțiunea dintre ele, de personalitatea și de interesele noastre. 4. Interesele tale Ultimul chestionar pe care ți l-am aplicat ne oferă informații legate de interesele tale, valori și stilul de muncă preferat. Acestea aspecte au rolul esențial în alegerea specializării
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
tip hotelier cu un număr mare de camere, în scopul exploatării cât mai eficiente a spațiului, sunt întrunite toate condițiile ca balanța în privința beneficiilor să încline către nerezidenți. La 2 Mai, în schimb, pe fondul existenței unei lungi tradiții de interacțiune cu turiștii, se vor găsi soluții adecvate pentru problemele de apropriere. Normele sociale discutate anterior conduc la evitarea fenomenului de dispersare a rentelor, specific în Vama Veche. Evitarea dispersării rentelor s-a produs și datorită faptului că dezvoltarea unei relații
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie: acțiune colectivă, dilema prizonierului, cadrul de analiză și dezvoltare instituțională, comportament blatist 1.1. Introducere Să luăm în considerare următoarele exemple: a) Bugetul național - bugetul național al României este stabilit în fiecare an prin intermediul Legii
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
secțiunea 1.3.1 prezentăm componenta variabilelor exogene ale cadrului, anume condițiile biofizice, atributele comunității și regulile funcționale, la 1.3.2 prezentăm arena de acțiune, alcătuită la rândul ei din situația de acțiune și participanți, la 1.3.3 interacțiunile și rezultatele lor, iar la 1.3.4, criteriile de evaluare a cadrului. 1.2. Bunurile comune - aspecte generale, soluții clasice, soluții ostromiene 1.2.1. Ce sunt bunurile comune? Pentru a înțelege care sunt caracteristicile esențiale ale bunurilor comune
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sens negativ) mai mult una dintre cele două porțiuni ale pășunii . Includerea acestor probleme într-una din posibilele caracterizări formale ale situației este realizată în jocul privatizării , ilustrat în figura 1.4. Din moment ce indivizii nu mai sunt angajați într-o interacțiune socială, jocul se transformă într-unul de tip jucător contra natură, ce face parte tradițional din teoria deciziei, nu din teoria jocurilor . Matricea plăților conține așadar un singur număr pentru fiecare profil, aceasta fiind plata atașată individului. Să presupunem că
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem cerceta dincolo de imensa diversitate a interacțiunilor sociale regularizate în piețe, ierarhii, familii, sporturi, legislaturi, alegeri și alte situații pentru a identifica fundamentele universale care stau la baza tuturor acestor structuri?” (Ostrom, 2005, p. 5). CADI reprezintă construcția teoretică prin care se oferă un răspuns acestor întrebări
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
primul rând, necesitatea unui limbaj unificat care să abordeze instituțiile, înțelese ca reguli și norme ; în al doilea rând, necesitatea unui cadru capabil să explice cooperarea dintre indivizi, dat fiind faptul că modelele clasice din teoria jocurilor prezic că rezultatele interacțiunilor sociale nu vor fi Pareto optime , în pofida cercetărilor empirice și studiilor experimentale care sugerează contrariul (vezi spre exemplu McKelvey, Palfrey, 1992; Binmore et al., 1995; Ochs, 1995). Astfel, rezultatele empirice și experimentale indică următoarele: (1) un grad ridicat de cooperare
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
finit de ori; (3) echilibrul Nash nu oferă predicții bune la nivel individual; (4) indivizii nu învață echilibrul Nash în dileme repetate (Ostrom, 1998, p. 5). Cu alte cuvinte, indivizii nu sunt detașați de cadrul contextual în care au loc interacțiunile sociale, ci mai curând internalizează regulile și normele funcționabile într-un spațiu dat, prin intermediul cărora depășesc problemele de cooperare. Așadar, CADI oferă explicații pentru comportamentul uman în situațiile în care indivizii se confruntă cu probleme de acțiune colectivă și bunuri
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
aleg între acțiuni, fiind condiționați de controlul asupra deciziei, de informațiile pe care le dețin, de rezultatele pe care le așteaptă și de costurile și beneficiile aferente rezultatelor (Ostrom, Basurto, 2009, p. 6). CADI este alcătuit dintr-un spațiu al interacțiunilor sociale specific teoriei jocurilor, denumit arena de acțiune (format din situațiile sociale și din participanții angajați în ele). Asupra arenei de acțiune exercită influență o serie de variabile exogene (condițiile materiale, atributele comunității și un set de reguli funcționale în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
din situațiile sociale și din participanții angajați în ele). Asupra arenei de acțiune exercită influență o serie de variabile exogene (condițiile materiale, atributele comunității și un set de reguli funcționale în spațiul dat). Dinamica acestora conduce către anumite tipuri de interacțiune care determină rezultatele. Ele sunt supuse evaluării în conformitate cu un anumit set de criterii de evaluare (Ostrom, 2005, p. 13), astfel încât, dacă se dovedesc a fi suboptime, pot fi parțial ajustate sau fundamental înlocuite, în principal schimbând regulile care organizează interacțiunile
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
interacțiune care determină rezultatele. Ele sunt supuse evaluării în conformitate cu un anumit set de criterii de evaluare (Ostrom, 2005, p. 13), astfel încât, dacă se dovedesc a fi suboptime, pot fi parțial ajustate sau fundamental înlocuite, în principal schimbând regulile care organizează interacțiunile sociale. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de a oferi sau a produce bunuri și servicii, inclusiv capital, forță de muncă sau tehnologie, precum și surse financiare, de depozitare sau canale de distribuție” (Polski, Ostrom
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
minimală primită, fiind dispusă să încheie jocul în orice moment dacă nu i se oferă o sumă echitabilă (Ostrom, 1998, p. 12). Indivizii nu au în mod natural un comportament ce reflectă reciprocitatea, ci învață acest tip de comportament în interacțiunea cu ceilalți , astfel încât se poate afirma faptul că în cadrul oricărei populații există oameni care țin cont de norme de reciprocitate, fie că vor coopera întotdeauna, fie că vor coopera atunci când se așteaptă de la alții să coopereze sau vor coopera doar
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
asupra comportamentului indivizilor. McKelvey și Palfrey (1992), spre exemplu, arată că în situații experimentale cu 4 și 6 ture, doar între 1% și 7% dintre jocuri se încheie în prima tură, procentajul scăzând invers proporțional cu numărul turelor. Astfel, în interacțiuni repetate, participanții jocurilor dezvoltă încredere unul în celălalt și cooperează în virtutea reputației construite prin strategia cooperării, care, pe termen lung, aduce beneficii repetate. Mai mult decât atât, tratamentul experimental al jocurilor cu bunuri publice dovedește de asemenea faptul că normele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și evidenția importanța câștigului de bani ca obiectiv al participării în cercetarea întreprinsă” (Marwell, Ames, 1980, p. 926). Regulile sunt „entități lingvistice [...] care se referă la prescripții în general cunoscute și folosite de un set de participanți pentru a ordona interacțiuni repetitive, interdependente” (Ostrom, 1986, p. 5). Acestea reprezintă rezultatul eforturilor de a obține predictabilitate într-o situație prin: „(1) crearea de roluri, poziții; (2) stipularea felului în care participanții pot accesa sau pot părăsi respectivele poziții; (3) stipularea acțiunilor care
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de reguli orizontale, care acționează direct asupra situației de acțiune (vezi Ostrom, 2005, pp. 186-210; Polski, Ostrom, 1999, p. 16): a) Regulile de poziție, creează condițiile formale pentru existența unor roluri pe care indivizii le pot asuma odată angajați în interacțiune. Aceste roluri pot fi: angajatul, angajatorul, studentul, colegul, profesorul, copilul, voluntarul etc. b) Regulile de graniță decid modalitatea de a accesa sau de a părăsi o poziție. De exemplu, faptul că indivizilor le este interzisă conducerea unei mașini fără carnet
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și schimbării instituționale. Regulile verticale sunt: (1) regulile operaționale, (2) regulile de acțiune colectivă și (3) regulile constituționale. Prin regulile operaționale se decid aspecte ce țin de condițiile imediate ale mediului înconjurător. Traiul zilnic al indivizilor, precum și majoritatea covârșitoare a interacțiunilor sociale sunt structurate de reguli operaționale: legislație, contracte etc. Regulile de acțiune colectivă sunt acelea prin care se decid schimbări privind regulile operaționale. De fiecare dată când legislația în vigoare este schimbată, decidenții apelează, așadar, la regulile de acțiune colectivă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
rutieră, cât și regulile de ordine interioară într-o clasă de elevi, regulile de servire a cinei într-o familie, regulile de desfășurare a activității într o firmă, regulile de organizare a proiectelor într-un ONG, deci orice tip de interacțiune structurată în funcție de un set de reguli. Regulile de acțiune colectivă sunt manifestate în formurile decizionale ale acestor arene de acțiune (vezi secțiunea 1.3.2), fie ele parlamentul, comitetul de conducere al elevilor, reuniunile de familie, consiliul director al firmei
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]