9,535 matches
-
oricărei birocrații și premisele unei libertăți absolute, plasează fenomenul Balcic într-un spectru valoric și stilistic foarte larg. Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și de coerentă este, în esență, școala noastră de pictură interbelică. Indiferent de stilistica proprie și de estetica personală ale fiecărui artist - și pe aici s-au perindat atitudini de o extremă diversitate, de la Victor Brauner, Corneliu Mihăilescu etc. și pînă la Sever Burada, C. Artachino și mulți alții, ca să nu
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
care a continuat a-l exercita în afara oricăror compromisuri. A sprijinit promovarea tinerilor muzicieni în prim-planul vieții muzicale a timpului. A contribuit la debutul pe atunci a tinerilor Dinu Lipatti, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu. Grație inițiativelor sale, în perioada interbelică, Bucureștiul devenise un important centru muzical european... Multe prime-audiții, mulți creatori și dirijori de primă mărime au concertat la Ateneul Român; mă refer la Ravel, la Stravinski, la tînărul Karajan. în anul 1964, în ultimul an al vieții, Geroge Georgescu
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
rareori echivalînd cu sofisticarea tehnicistă a limbajului critic), face să fie ignorat caracterul cu adevărat Ťmonumentalť al activității unor foarte buni critici ai actualității." Cuvinte pe care avem toate motivele a crede că le aprobă din eter magiștrii noștri din interbelic, nu tocmai "depășiți", așa cum le-ar plăcea unora a-i socoti, și pe care nădăjduim că le-ar contrasemna cei mai lucizi și mai dotați confrați ai noștri din actualitate. Spre a risipi impresia falsă a divorțului iminent dintre infrastructura
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
ei mai mari și mai mici întru contracararea acestei presiuni a impersonalului, care a căutat dintotdeauna să lărgească sau să mențină între viață și text Ťgolulť de biografie, de subiectivitate. Nu este - oare - așa-zisul impresionism al marilor noștri critici interbelici efectul unui astfel de efort al sustragerii de sub regimul Ťanonimatuluiť (care-i înghite pe cei slabi), rezultat Ťcreatorť al nevoii de confesiune? O - adică - luptă cu inerția propriei lor naturi...". Lupta între cei "slabi" și cei "puternici"? între "anonimatul" în
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
poate ieși din cele paisprezece versuri!)". Apreciată astfel în condiția sa, cronica e urmărită și pe coordonata sa evolutivă. Revenirea speciei pe făgașul normal, în anii '60, apare analizată pertinent, în relație cu doi factori: paradigma criticii indigene din perioada interbelică și starea literaturii momentului de aproximativă "liberalizare". întîi de toate are loc o reconstituire a punților rupte de proletcultism, apoi o restaurare a autorității "instituției" critice, atît în sine cît și ca un alibi pentru ochiul atoateveghetor al forurilor politice
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ci pentru că de momentul decernărilor s-au legat nenumărate alte episoade care nu aveau nici o legătură cu activitatea specifică a artistului și cu munca sa din atelier.. Din instituție profesională severă și rece, așa cum a fost el cîndva, prin perioada interbelică, premiul a ajuns un fel de organizație civică și apolitică prin absorbția tuturor culorilor politice, dar și una umanitară sui generis ce tinde să se substituie ajutorului social prin încurajări, e drept, mai mult morale. Iar de aici se poate
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
pentru pictură, sculptură, grafică, decorative, scenografie etc.etc. doar cu totul întîmplător se acorda în l990 și...sau 2000 și... , pentru că, de fapt, el putea fi plasat la fel de bine și în sec.XIX, și la începutul lui XX, și în perioada interbelică, și în aceea de tristă aducere aminte a realismului socialist. Singura dovadă onvingătoare că el se referă la un an oarecare al sfîrșitului sau al începutului de mileniu este doar faptul că se acordă în acel an și nu în
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
relatate copios în Jurnal, care ar putea fi menționate explicativ în sprijinul susținerilor referitoare la asambalarea în timp a profilului conceptual și artistic. Am insistat, însă, deliberat asupra perioadei consumate în Polonia, întrucât, cum opina prozatorul însuși, spre finele perioadei interbelice, W. Gombrowicz, B. Schulz și St. I. Witkiewicz alcătuiau triada aflată în fruntea tendințelor avangardiste, șansa regenerării literaturii polone în planul universal. Cei trei reprezentau: "Witkiewicz, un nebun disperat - afirmarea intenționată a nebuniilor artei pure; Schulz, un nebun sacrificat - rătăcirea
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
țintă am fost m-au făcut să cred că în cultura română dezbaterile pe o problemă, dialogul (ca schimb contradictoriu de păreri, dar dialog, nu păruială), analiza pe o temă etc. sînt, vai, cu neputință. La fel ca-n vremea interbelică. La noi nu există dezbatere pe o chestiune dată, la noi nu este enunțat în mod argumentat dezacordul cu o altă opinie, la noi apar direct insulta, păruiala, tentativa de asasinat moral. - Ai scris cel mai inteligent comentariu (din câte
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
ispite. La tentațiile care te abat de la drumul și scopul tău. Tu-mi prezinți niște ispite - iar eu îți spun că ispita cea mare a vieții mele de acum e istoria ideilor în cultura română. De aceea mă interesează cultura interbelică, de aceea am scris o carte despre ultimele trei decenii ale scolului al XIX-lea - cartea mea despre Caragiale -, de aceea am ajuns să citesc }ugui, Pătrășcanu, Beniuc, de aceea răscolesc colecții din presa anilor '40 sau Scînteia anilor '50
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
speranței zero, prozastic sau minimalist, ironic și bășcălios de care s-au lăsat magnetizați cei mai tineri. Era o experiență literară multiplă, ce ne situa, în sfîrșit, la anumite cote de emulație atinse doar în glorioasa și mitificata noastră epocă interbelică. Iar acel elan nu avea nici o etichetă și încă nu manifesta complexul de inferioritate tipic românesc: cel al imitației tardive. Abia mai tîrziu am realizat ce galinacee aberante au ieșit din incubatoarele teoretice și universitare, încălzite la roșu, în care
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
de Gabriel Ștrempel), altul fiind o antologie din literatura română medievală (alcătuită de un colectiv condus de Dan Horia Mazilu). Aria de cuprindere a scriitorilor reprezentativi e deci foarte largă, de la Dimitrie Cantemir, Heliade și marii clasici, trecând prin perioada interbelică de unde au fost selectați Goga, Arghezi, Bacovia, Rebreanu, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale și Panait Istrati și ajungând în perioada contemporană la Marin Preda, Nichita Stănescu și Marin Sorescu - ceea ce e un prim merit evident al colecției, acela de a
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
poate agrava. Personal, pentru a prelua titlul cărții, între boierii minții și ciocoii minții, îi voi prefera întotdeauna pe boieri". ...și revistele sătești. n tradiția culturală bănățeană, publicațiile sătești ocupă un loc privilegiat. Numai în zona Oravița apăreau, în perioada interbelică, peste cincizeci de reviste, iar efectul lor cultural poate fi și astăzi evaluat prin enorma densitate a poeților țărani, a condeierilor, cum li se mai spune, din spațiul Banatului montan. Două asemenea reviste au preluat deja mesajul acestei solide tradiții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
economia reală generează o dinamică extraordinaeră a actului artistic și a circulației obiectului de artă. IV. Locul artistului contemporan în noul context În ceea ce privește supraviețuirea artistului, ea nu trebuie dramatizată, chiar dacă artistul nu mai este prețuit la fel ca în perioada interbelică sau la începutul secolului. Grigorescu, în epoca lui, era un reper al timpului, în jurul lui se coagulau energiile contemporanilor. La fel Luchian, Pătrașcu, Tonitza. Astăzi rolul simbolic al artistului s-a erodat. În ciuda acestei realități, artistul român nu este tocmai
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
pe unicul drum pe care gîndirea autohtonă putea accede la o filosofie de tip apusean? Ion Dur se străduiește a ne oferi o imagine obiectivă a gînditorului "socratic", a profesorului care, în optica d-sale, a jucat, "în spațiul cultural interbelic, un rol maiorescian": "Exegeza profundă a transformat însă Ťzgomotulť produs în jurul operei și personalității lui Nae Ionescu într-o energie care să intensifice judecata cît mai echilibrată, tot așa cum celebrul Demostene își șlefuia dicția pe fundalul tumultului pricinuit de valurile
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
Andrei Terian Printr-o ironie a istoriei literare, drumul "mulcom" al receptării liricii lui Blaga pare să se fi proiectat asupra operei înseși. Poezia blagiană nu a zdruncinat orizontul de așteptare interbelic, dar a convins progresiv, iar contestările au fost pe cât de puține, pe atât de puțin inteligente (cazul Beniuc). Astfel încât, cu excepția cunoscutei sincope din deceniul 6, ascensiunea poeziei sale a parcurs un traiect relativ rectiliniu, aproape monoton. O cauză a fenomenului
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
matricii stilistice" cu termenii oferiți de fenomenologia imaginarului, rămânând astfel în același cerc vicios. Consecința acestei stări de lucruri este cât se poate de bizară: unul din poeții care a contribuit decisiv la "diferențierea" (în sens lovinescian) a liricii noastre interbelice este, în mod paradoxal, captivul unui canon mitofil și arhaizant, care se refuză istoricității. Văzută ca expresie a unui lirism aseptic, poezia lui Blaga inspiră astăzi respect, dar nu entuziasmează, dovadă chiar reticența optzeciștilor în a-l asuma pe poet
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
de dés... a lui Mallarmé și poemele lui Blaga există o distanță considerabilă, imposibil de trecut cu vederea. Să nu confundăm elipsa și lapidaritatea cu tăcerea: vorbind strict formal, poemele blagiene sunt printre cele mai "cuminți" din întregul nostru modernism interbelic, continuând să joace pe cartea metaforei și a simbolului. La Blaga, tăcerea este doar o temă, fără a fi și o tehnică, astfel încât ralierea poetului din Lancrăm la o presupusă "poetică a tăcerii" mi se pare greu de susținut. Demne
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
prin întrebări abile, cum tratează contradicțiile sau paradoxurile irecuzabile, cum se apropie abil și, mai ales, cum asculta. Și avea ce să asculte. Alaltăieri (titlul primei părți a volumului, în care sunt adunate interviurile cu cei care au cunoscut România interbelică) - memoria fluida, ispitita de epeisoade colaterale, surdinizând continuu alte amintiri mai greu de izolat și care se prind unele de altele că într-o bogată rețea neuronală. Ieri (discuții despre perioada comunistă) - memoria încă vie a unui destin care i-
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
primul volum le corespunde în volumul al doilea o perioadă de 31 de ani. Și ce ani! 1954-1985. Sînt anii "reeducării" în care pușcăriile din România sunt ticsite de scriitori și de tot ce a însemnat elita intelectuală și politică interbelică. Începe micul dezgheț de după Raportul Hrusciov, are loc revoluția din Ungaria și, imediat după înăbușirea acesteia, noua strîngere a șurubului la nivelul întregului lagăr comunist. Trupele sovietice sînt retrase din România, este anunțată oficial încheierea cooperativizării, apar primele semne ale
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
literară unde, după realismul socialist al anilor '50 urmează revoluția estetică a generației '60 și efortul generațiilor următoare de a nu coborî ștacheta impusă de aceasta în pofida politicii tot mai restrictive impuse de autorități în domeniul culturii. Clasicii literaturii române interbelice care și-au continuat activitatea și în primele decenii ale comunismului (Sadoveanu, Camil Petrescu, Arghezi, Bacovia, George Călinescu, Tudor Vianu etc.) dispar, iar mulți dintre scriitorii valoroși ai timpului emigrează și sînt trecuți imediat la index. Chiar și unora dintre
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
I. Agârbiceanu. Putem vorbi aici de inventarea (sau supralicitarea) unei tradiții a romanului, căci patru din aceste titluri sunt foarte discutabile ca aparținând cu adevărat speciei. Marea majoritate a titlurilor din cele o sută aparține, cum era de așteptat, epocii interbelice, pe care o prelungesc în această etapizare orientativă până în 1946, incluzând deci și anii războiului, până la instalarea oficială a regimului comunist în România. Colecția reține din această epocă (1920-1946) 55 de titluri. Sunt cinci romane de Liviu Rebreanu (Ion, Pădurea
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
neinspirată), D. }epeneag cu Hotel Europa și Dan Stanca cu Apocalips amânat. Unde e Mircea Cărtărescu? E "sechestrat" la "Humanitas"? Acum recolta romanelor se vede mai bogată. S-ar putea face loc în colecție prin reducerea romanelor minore din perioada interbelică. E bine dacă se vor opera unele modificări de repertoriu, remedieri imperioase, căci ar fi destule propuneri de revizuiri în selecția de o sută. Ar fi multe de spus, îndeosebi despre aceste din urmă două secvențe temporale, dar nu mi-
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
Petrovici, după ieșirea lui din închisoare, în anii "60, și și-a publicat amarele observații în suplimentul Aldine al ROMÂNIEI LIBERE din 3 septembrie. Aflăm astfel că fostul academician și ministru, autorul unei bibliografii vaste, figură marcantă a vieții universitare interbelice avea, la senectute, în preajmă, 25 de turnători care îi informau oral sau în scris pe ofițerii de securitate tot ce făcea și spunea "obiectivul". Ionel Necula are o judecată nuanțată despre "surse", nu e un înverșunat. El distinge în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
și fertil istoria literară, stilistica, istoria limbii și filologia. Critica de actualitate i-a constituit însă primul domeniu de afirmare. A debutat târziu într-un volum propriu, în 1973, la 47 de ani, ca Arghezi: Disocieri reunea studii despre scriitori interbelici și scriitori contemporani, poeți și prozatori, glosați fie pentru a pune în evidență evoluția limbajului poetic, fie pentru a stabili repere în evoluția narațiunii și a personajului. Al doilea volum, Relief contemporan (1974), era rodul aceleiași atenții îndreptate spre imediata
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]