1,248 matches
-
pe cea de a doua, a conturat obiectul de studiu al sociologiei cunoașterii. Aceste două coordonate nu sunt însă net separate în contextul teoriei clasice ori în cel al cercetărilor contemporane din acest domeniu, așa cum ne-am putea aștepta. Dimpotrivă, interconexiunile dintre ideologie ca loc privilegiat al interesului și dominației și ideologie ca tip de gândire ce nu îndeplinește sau se îndepărtează de criteriile de obiectivitate științifică sunt evidente. Această realitate are drept cauză, în principal, faptul că, atunci când ia în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în construcția realității sociale și, prin asta, în cunoașterea acestei realități, voi pune sub lupă raporturile existente între mit și ideologie și, respectiv, între ideologie și utopie. Descriindu-le ca pe elemente fundamentale ale imaginarului social și aducând în atenție interconexiunile existente, îmi propun, practic, să evidențiez modul în care conceptul de ideologie își poate recupera valențele epistemologice în cunoașterea socialului. Încă o precizare devine, în acest context, necesară: mă voi concentra mai puțin asupra mitului, care poate fi înțeles, așa cum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
faze ale mentalității utopice în perioada modernă, pe care le consideră a fi ideal-tipuri, ele neavând, prin urmare, statutul unor construcții epistemologice sau metafizice, ci, mai curând, pe acela al unor proiecții metodologice. Ca atare, aceste etape trebuie privite în interconexiunea lor, întrucât niciuna dintre ele nu se regăsește ca formă perfectă și unică a imaginarului unei epoci. Prima formă a mentalității utopice este aceea a chiliasmului orgiastic anabaptist, care își regăsește originea la nivelul straturilor oprimate ale societății, ce urmăresc
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un demers care oferă posibilitatea menținerii fenomenului dominației prezent ca relația socială asimetrică în orice tip de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă", adică acel tip de interconexiune a indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii împărtășite, al acordului comun și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca instrument care, așa cum am văzut pe parcursul celorlalte capitole, contribuie la construcția socială a realității, trebuie să fie regândită. Caracterizarea publică a procesului cunoașterii și participarea diverselor segmente sociale la acesta, schimbările socio-politice majore intervenite într-o lume aflate în interconexiune economică, politică și socio-culturală, reconfigurarea societății și efectele pe care aceasta le are asupra identității comunitare constituie suficiente motive pentru a încerca să aflăm posibilitatea unei regândiri a cunoașterii și ideologiei în condițiile postmodernității. Cu privire la cunoaștere, putem spune că, întrucât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
muncii din ultimii ani"485. Poziționându-se în această logică, una a relațiilor economice extinse la scară planetară, postmodernismul se manifestă, din punct de vedere cultural, într-o formă ideologică, urmărind legitimarea unui discurs în care piața devenită globală -, prin interconexiunile sale cu socialul și politicul, joacă un rol deosebit de important. Înțeleasă, în analizele dezvoltate în extensia tradiției marxiste, ca factor determinant al noii ordini a lumii, piața delimitează, așadar, o logică proprie "capitalismului târziu", a cărei semnificație este preponderent ideologică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este caracterizată ea însăși de o logică a contradicției și că, prin urmare, spațiul "universal" pe care-l presupune sub aspect economic, politic sau socio-cultural nu poate fi decât unul al diferențelor, dar al unor diferențe aflate în relație de interconexiune. Tocmai această "universalizare a diferențelor" este cea care reclamă, și în epoca globalizării, prezervarea identității indivizilor și grupurilor sociale. Este vorba, practic, de ceea ce revendică, în continuare, prezența ideologiei. 4.2. Ideologia și logica globalizării Pe parcursul capitolelor anterioare am încercat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a demonstra că tendințele accentuate astăzi de reafirmare a problemelor identitare sunt, de fapt, tendințe specifice procesului globalizării, în esență un proces socio-istoric dialectic. Accentuez, de aceea, asupra înțelegerii globalizării ca expansiune a societății la scară globală, caracterizată prin interconexiuni economice, politice și socio-culturale (care rezultă din această expansiune), prin revirimentul tendințelor etnonaționaliste și fundamentaliste, cât și prin transferul acestui proces din planul empiric în cel al conștiinței sociale și individuale. În acest context, argumentez că, deși înțelege fenomenul în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
omogenitatea internațională. Plecând de aici, trec în revistă aspectele importante ale dimensiunii politice a procesului globalizării, care, ca și dimensiunea culturală, nu se află în relații de interdependență necesară cu globalizarea economică. Sugestia mea este că între acestea există doar interconexiuni reciproce și că, din unghi politic, globalizarea proces dezvoltat în logica universalismului și a particularismului impune existența a două lumi ale relațiilor inter-naționale: lumea etatocentrică și lumea multicentrică. Acestor două lumi li se asociază cele două tipuri de globalizare amintite
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
simțită prezența într-un ritm accelerat. Globalizarea economică, așa cum voi arăta, nu impune cu necesitate și o cultură globală, deși globalizarea culturală este în plin avans. Între aceasta din urmă și globalizarea economică nu există relații de interdependență, ci de interconexiune. Întrebarea care se ridică în continuare este următoarea: globalizarea politică, adică abandonarea concepției potrivit căreia statul-națiune este unitatea primară în cadrul relațiilor internaționale, este o consecință necesară a globalizării economice? Cu alte cuvinte, poate globalizarea economică să influențeze, în vreun fel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în cadrul relațiilor internaționale? În acest context, conjectura pe care o avansez este aceea că între globalizarea economică, pe de o parte, și globalizarea politică și socio-culturală, pe de altă parte, nu se interpun relații de necesitate, de interdependență, ci de interconexiune. Toate aceste fenomene reprezintă, în fapt, dimensiuni ale procesului socio-istoric al globalizării. Interacțiunea dintre aceste aspecte globalizante, în particular dintre globalizarea economică și cea politică relevă totuși o erodare a statutului de unitate politică primară a statului-națiune. Însă atâta vreme cât statul-națiune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spațiu unic? Potrivit anumitor teoreticieni, o cultură globală ar presupune, înainte de toate, cel puțin diminuarea importanței culturilor particulare și, prin aceasta, a identității comunitare a diferitelor societăți naționale sau grupuri etnice. Arătam mai sus că globalizarea economică se află în interconexiuni continue cu ceea ce am identificat a fi dimensiunile globalizării politice și, respectiv, socio-culturale. Nu este însă vorba, după cum am subliniat deja, despre o interdependență necesară. Putem conveni că globalizarea economică nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării, de vreme ce organisme
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globalizării s-ar apropia periculos de mult de imaginea unui proiect de inginerie socială, nemafiind interpretată în termenii unei dezvoltări dialectice contingente. Ca atare, pentru a rămâne în spațiul contingenței, trebuie să apelăm la o distincție conceptuală, aceea dintre termenii interconexiune și interdependență. Astfel, în vreme ce ultimul termen ar implica o condiție de vulnerabilitate mutuală între evenimentele economice, pe de o parte, și cele politice și socio-culturale, pe de alta, noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să apelăm la o distincție conceptuală, aceea dintre termenii interconexiune și interdependență. Astfel, în vreme ce ultimul termen ar implica o condiție de vulnerabilitate mutuală între evenimentele economice, pe de o parte, și cele politice și socio-culturale, pe de alta, noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare 532. Așadar, între dimensiunile economică, politică și, respectiv, socio-culturală ale globalizării există interconexiuni reciproce, care au loc în cadrul acestui proces socio-istoric al cărui mecanism de desfășurare este unul dialectic. Revenind acum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mutuală între evenimentele economice, pe de o parte, și cele politice și socio-culturale, pe de alta, noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare 532. Așadar, între dimensiunile economică, politică și, respectiv, socio-culturală ale globalizării există interconexiuni reciproce, care au loc în cadrul acestui proces socio-istoric al cărui mecanism de desfășurare este unul dialectic. Revenind acum la ideea de cultură globală, faptul că se poate vorbi despre o interconectare complexă între dimensiunea economică și cea culturală a globalizării
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de tip particular, așa cum este, bunăoară, cea națională, e marcată de eclectism, dar acesta operează în cadrul unor constrângeri culturale stricte 543, care țin tocmai de condițiile determinate socio-istoric în care s-a format. Desigur că o cultură globală, aflată în interconexiuni strânse cu dimensiunile economică și politică ale procesului globalizării, poate fi proiectată. Dar, tocmai pentru că e o proiecție sustenabilă tehnic, ea este marcată, în mod genuin, de elementul artificial. Aceeași situație se regăsește și în cazul emergentei idei a identității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
stabilit că, din punct de vedere economic, este observabil un avans fără precedent al capitalismului, există în aceeași măsură și răspunsuri culturale dezvoltate dialectic, la nivel local, în cadrul globalizării, la adresa acestuia. În plus, deși dimensiunea culturală poate fi influențată datorită interconexiunilor de dimensiunea economică a globalizării, aceasta din urmă nu poate determina emergența unei culturi globale care, ideologic, ar integra întreaga umanitate, conferindu-i un tip de identitate care să o înlocuiască pe aceea proprie grupurilor locale de apartenență. În cel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globale cu un conținut omogen. Din perspectiva critică la adresa culturii globale omogene, pe care o asum aici, aceasta funcționează doar ca un surogat ideologic pentru instituirea unei identități colective la scară planetară. Indicarea artificialității sale nu înseamnă, desigur, minimizarea importanței interconexiunilor identitar-culturale la nivel global, ci doar sublinierea posibilității de recuperare a ideologiei în limitele identităților colective ale unor comunități particulare. Pe de altă parte, evidențierea limitei pe care ideea unei culturi globale omogene o impune ideologiei nu își propune să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sistemului”. Această 64 Condor I., Drept financiar, Editura Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1994, p.122 65 Hoanță N., op. cit., p. 169 66 Corduneanu C., op. cit., p. 22 67 abordare este mai complexă, favorizând explicarea unor concepte, sistematizarea cunoștințelor, Înțelegerea interconexiunilor dintre prelevările fiscale, sistemul financiar public și sistemul financiar privat, dar și identificarea și eliminarea eventualelor distorsiuni provocate de incoerența impozitelor aplicate. Totodată, considerăm că pentru sistemele fiscale este deosebit de relevantă ideea că acestea se delimitează prin doi parametri esențiali
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ființe umane sunt înțelese că un tot, însă nu unul static, ci unul dinamic, în care, pe lângă sinteză, există și cultivarea diferențelor. Termenul prin care este de semnată ordinea dinamică în scrierile tomiste este cel de continuatio, continuationis a continuitate, interconexiune, concatenare. Înțelegând articulațiile acestui tip de ordine se poate vedea cum anume este posibil să ne gândim la obiecte individuale. Procesul care are loc aici este unul de cvasi-reflectie, un soi de întoarcere a intelectului către ima ginile sensibile create
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caracteristic un larg spectru de instrumente financiare puse În circulație. A.Smith a acordat o atenție deosebită cambiei, ca unuia din cele mai importante instrumente ale pieței de capital. La mijlocul XVIII, cambia și operațiunile efectuate prin intermediul ei juca rolul de interconexiune a trei sectoare ale economiei naționale - comerțul, sectorul industrial și sectorul bancar. Au fost analizate și obligațiunile emise de stat (datoriile de stat ale Franței și Marei Britanii, care circulau În XVII-XVIII sub formă de obligațiuni), piața acțiunilor (fiind menționate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
diferite aranjamente complexe. Firmele aparținând fiecărui segment organizațional major operează la niveluri geografice diverse și Îndeplinesc funcții diferite În cadrul economiei globale. Dar cel mai important lucru este acela că segmentele sunt interconectate Între ele În forme din ce În ce mai complexe. Prin asemenea interconexiuni se ajunge, de exemplu, ca o firma de dimensiuni reduse dintr-o țară anume să fie direct legată de o rețea productivă globală, În timp ce majoritatea firmelor similare deservesc numai arii geografice limitate. Aranjamentele principale organizaționale pe care le pot forma
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
un proces de extindere și expansiune continuă, un promotor al concurenței acute ce apare În Întreg sistemul financiar bancar și se prezintă ca o tendinț obiectivă a tuturor modificărilor realizate. Ca rezultat al procesului de globalizare, se intensifică interdependența și interconexiunea economiilor naționale, ceea ce poate fi interpretat ca o integrare a statelor În structura sistemului economic unic internațional. Se deschid mari posibilități sistemelor financiar-bancare să beneficieze de la nivel național de posibilități mari de creștere, diferențiere a produselor și serviciilor prestate, să
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
că aceștia fuseseră capabili pentru a doua oară să-i detecteze super-creierul în acțiune - prima dată fiind atunci când comunicase cu Gosseyn Doi. Sentimentul de disconfort avea o puternică implicație de pervertire... intensitatea sa fiind înregistrată de aparate. Într-un fel, interconexiunea super-creierului cu realitatea brută a universului părea dintr-o dată să fie un fenomen mai prozaic... dacă ar fi putut fi examinat. În acțiune, ceea ce putea face el transcendea cunoscuta imensitate intergalactică; totuși, în mod evident, erau implicate fluxuri energetice. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ridică în picioare. - Domnilor, spuse el, refuz să-mi cer scuze pentru reacția mea. Am crezut că am învățat să accept super-creierul lui Gilbert Gosseyn în mod filozofic, dar ceea ce am văzut mi-a sugerat ideea că avem aici o interconexiune neurală cu ceva fundamental din univers. Și, într-un fel, grupul de nervi afectați se află într-o stare de suprastimulare. Înghiți în sec și apoi își termină gândul: - Este ca un fel de lumină acolo. Dacă i-am deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]