1,125 matches
-
personală (crescând atractivitatea activităților școlare); identificarea, recunoașterea și valorificarea efectelor pozitive, directe și indirecte, asupra copiilor integrați și a colegilor acestora. II. Modalități de răspuns la nevoile educaționale a elevilor cu CES: II.1. Asigurarea evaluării individuale complexe În echipă interdisciplinară: Fie că este vorba de evaluarea realizată În vederea includerii În programul de integrare și a acordării serviciilor de sprijin educațional, fie că este vorba de evaluarea de la Începutul sau sfârșitul anului școlar, de la sfârșitul sau Începutul semestrului, aceasta se realizează
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
este vorba de evaluarea realizată În vederea includerii În programul de integrare și a acordării serviciilor de sprijin educațional, fie că este vorba de evaluarea de la Începutul sau sfârșitul anului școlar, de la sfârșitul sau Începutul semestrului, aceasta se realizează În echipă interdisciplinară (cadru didactic, profesor de sprijin/itinerant, profesor logoped, părinți) fiecare membru având roluri bine determinate. Atât Învățătorii, cât și profesorii au conștientizat că este foarte importantă depistarea precoce a dificultăților cu care se confruntă copiii În activitatea școlară, confirmarea sau
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
acordarea unei atenții sporite notei, În defavoarea evidențierii progresului individual al elevului; comparațiile Între elevi; acordarea feed-back urilor tangențiale sau incomplete; neglijarea rolului/implicării familiei În evaluarea și luarea deciziilor privind elevul. II.2. Asigurarea intervenției focalizate pe elev În echipă interdisciplinară Asumarea de către școală a responsabilității ce-i revine de a găsi soluțiile optime pentru asigurarea școlarizării cu șanse egale a tuturor copiilor din zona În care funcționează, fără discriminare este reflectată În primul rând de atitudinile și comportamentul majorității cadrelor
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
intercunoașterii, interrelaționării și comunicării; dezvoltarea personală; exersarea abilităților și deprinderilor de lucru În echipă; abordarea dintr-o nouă perspectivă a relației profesor-elev și profesor-profesor; abordarea În manieră interactivă a predării-Învățării recuperării; valorificarea potențialului și valorizarea fiecărui copil din clasă; abordarea interdisciplinară; experimentarea/exersarea autoevaluării și interevaluării pentru elevi și cadrele didactice. b. Adaptarea metodelor de lucru la clasă Principalele strategii de Învățare eficientă la nivelul clasei și În cabinetul de educație incluzivă sunt Învățarea activă și Învățarea prin coperare. Învățarea activă
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
Bibiliografie Buzducea Doru, Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005. Chelcea S. și Iluț P., Encicopedie de psihosociologie, Editura Economică, București , 2003. Miftode Vasile , Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998. Capitolul 9 Teoria sistemelor 9.1 Aspecte conceptuale ale termenului de sistem Un ansamblu de entități reunite prin interacțiune și interdependență formând un întreg se numește sistem. În concepția lui Andreson, Carter și Lowe (1999), un
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
București, 1996, p. 71. 30 Cristina Neamțu, Personalitatea-determinant fundamental în asistența socială, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, p. 205, 2003. 31 Vasile Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998, p. 15. 32 apud Vasile Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998, p. 8. 33 Vasile Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998, p. 15. 32 apud Vasile Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998, p. 8. 33 Vasile Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998, p. 8. 34 Doru Buzducea, Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Vasile Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998, p. 8. 33 Vasile Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială în perspectivă interdisciplinară, Editura Proema, Baia Mare, 1998, p. 8. 34 Doru Buzducea, Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005, P.139 35 S. Chelcea și P.Iluț, Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București , 2003, P. 350. 36 Karla Krogsrud Miley, Michael
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
o serie de aspecte legate de aplicațiile ecotehnologice ca disponibilități tehnico-economice în facilitarea unui pachet de soluții eficiente de rezolvare a problemelor de mediu necesar în contextul dezvoltării durabile. Utilitatea conținutului constă în dezvoltarea de înțelegeri și capabilități de operare interdisciplinară în abordarea unor proiecte complexe în care au reprezentare și componentele referitoare la mediu. În acest sens au fost abordate teme care vizează particularitățile de rezolvare tehnică a unor aspecte ce țin de prevenirea și combaterea poluării atmosferice, hidrosferice sau
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
Elvira NICA Introducere Psihosociologia managerială are ca obiect o analiză multi și, uneori, interdisciplinară asupra managementului. Mai direct spus, urmărim a pune În evidență premisele umane (de natură psihosocială, culturală) ale activității manageriale. Managementul este un domeniu complex de activitate În cadrul căruia participă specialiști din diverse domenii ale culturii, oameni de știință din domeniul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
strategiile de management aderă, Încă, În mod predominant, la principiile tayloriste, cel mai important impediment poate fi protecția paradigmatică neschimbată din mintea inginerilor și managerilor.<footnote Wobbe Werner, op. cit., pp. 52-53. footnote> Crearea unor culturi industriale colaborative, pregătirea multi și interdisciplinară, formarea unor mentalități orientate spre om, elaborarea aptitudinilor de practicare a managementului schimbării, Învățarea de a lua decizii pe criterii valorice multilaterale și conflictuale etc., precum și conceperea de noi profesii pentru managementul global impun, toate, acțiuni de alt tip În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
în fiscalitate, în management, în matematică, etică și altele. 1.2. Rolul și necesitatea auditului financiar. Teorii care justifică demersul de audit Auditul, poate mai mult decât oricare dintre disciplinele de studiu din sfera contabilității, se constituie într-o materie interdisciplinară. Procesul de audit implică utilizarea nu numai a cunoștințelor din contabilitate, dar și a celor din alte domenii, cum ar fi: juridic, al eticii, analizei economico-financiare, matematicii, informaticii etc., constituind o provocare pentru orice profesionist contabil. De regulă, auditorul nu
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
că aceste situații financiare nu sunt denaturate semnificativ ca urmare a erorilor sau fraudelor și, ca atare, pot fi utilizate cu suficientă încredere în procesul de luare a deciziilor. Putem spune că auditul nu este privit numai ca o materie interdisciplinară, ci și ca un domeniu de activitate în care, în mod implicit, se impun anumite rigori, standarde de pregătire profesională, o anumită conduită etică de la care auditorul nu se poate abate fără a suferi consecințe profesionale sau materiale serioase. Teorii
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
la apropierea de ceea ce numim europenizarea administrației publice. Totodată, cele două dimensiuni menționate au în vedere faptul că autorul, pe baza cercetărilor efectuate, consideră pe drept cuvânt că cele două activități - auditul și contabilitatea, au devenit demult activități de analiză interdisciplinară și de concepție și nicidecum cu caracter birocratic, acesta din urmă fiind diminuat esențial de rolul sistemelor informatice moderne. În plus, printr-o clarificare a conținutului acestor două activități se subliniază legătura pe care auditul și contabilitatea o au în
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
18]... „Cibernetica studiază fluxul de informații în jurul unui sistem, și modul în care această informație este folosită de către sistem ca un mijloc de control în sine:face acest lucru pentru a anima sau nu sistemele indiferente. Cibernetica este o știință interdisciplinară, preluează la fel de mult din biologie ca de la fizica, la fel de mult din studiul creierului ca de la studiul calculatoarelor, și se preocupă de limbile oficiale ale științei pentru furnizarea de instrumente cu care poate fi descris comportamentul de toate aceste sisteme mod
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și regulile lor... dar chiar și atunci, există atât de multe feluri în care noțiunea de cibernetică poate fi abordată.” [21] „Ceea ce este șocant este faptul că există adevăr în fiecare noțiune și motivul este că cibernetica este o știință interdisciplinară. Trebuie să fie complicată.” 7. Peter Cuning [22] „Știința Ciberneticii nu este despre termostate sau mașini; această caracterizare este o caricatură. Cibernetica este despre finalitate, obiective, fluxurile de informații, controlul proceselor de luare a deciziilor și feedback (definit în mod
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a fluxului de furnizare a informațiilor de feedback.” 18. Francisco Varela [36] „Cibernetica de ordinul întâi este cibernetica sistemelor observate.” [37] „Cibernetica de ordin doi este cibernetica sistemelor de observare.” 19. WEB Dictionary of Cybernetics and Control [38] „... o abordare interdisciplinară a organizației, indiferent de realizarea materiala a unui sistem. Întrucât teoria sistemelor in general angajează holismul pe de o parte, și un efort de a generaliza caracteristici structurale, comportamentale și caracteristicile de dezvoltare ale organismelor vii pe de altă parte
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
-Vaslui, absolvent al Liceului M. Eminescu Bârlad, al Facultății de Filosofie Universitatea București, ziarist, expert CNA, Doctor în Filosofie, 1982 și Doctor în Științe ale Educației, 1997, profesor universitar, Director al Institutului de Educație Continuă, Director al Platformei de cercetare interdisciplinară MEDIAEC, coordonator al proiectului DICȚIONARE ENCICLOPEDII - Universitatea „Al I Cuza" Iași, Membru al Comisiei Naționale UNESCO, membru al Galeriei Internaționale 372 de Educație Continuă și a Adulților (HOF),USA și al mai mult de 20 de volume de logică, pedagogie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de la un nivel la altul având valoare propedeutica sporită și fiind stimulenți motivaționali reali. Modularitatea, punând accentul pe logica Învățării conduce la depășirea fărâmițării monodisciplinare a planului de Învățământ. Informația nu este divizată În discipline, ci În unități de informație interdisciplinară, În care studiul se axează pe o problemă, pe o legătură legică, pe o idee. În locul supraîncărcării, adesea invocată pe baza analizei planurilor de Învățământ, apare sinteza interdisciplinară (definitorie pentru structura internă a modulilor) și strategia drumului optim În realizarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Învățământ. Informația nu este divizată În discipline, ci În unități de informație interdisciplinară, În care studiul se axează pe o problemă, pe o legătură legică, pe o idee. În locul supraîncărcării, adesea invocată pe baza analizei planurilor de Învățământ, apare sinteza interdisciplinară (definitorie pentru structura internă a modulilor) și strategia drumului optim În realizarea studiilor (definitorie pentru capacitatea studentului și interesele sale). Se obține astfel o economicitate ridicată În utilizarea timpului și a cadrelor. Caracterul coerent al modulilor, diversitatea lor Într-o
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de Învățământ s-au refugiat Într-o ultraspeciaiizare extremă, al cărui prim rezultat a fost abandonarea preocupării pentru impactul științei asupra vieții economico sociale Într-o zonă periferică, adițională conținutului și cu statut opțional. Este semnificativ faptul că actuala orientare interdisciplinară a conținutului Învățământului este În primul rând rezultatul orientării științei spre asumarea unei responsabilități sociale spre satisfacerea cerințelor practice și, mai puțin, sau În orice caz, numai ca o orientare derivată subsecventă, poate fi considerată și o consecință a evoluției
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cu caracter cvasiadministrativ, izolate, fără a decurge dintr-o concepție unitară și armonioasă, susceptibilă de a se cristaliza Într-un model de plan de Învățământ universitar conceput pe baza individualizării rutei profesionale a studentului. În strânsă legătură cu orientarea sa interdisciplinară și cu diversificarea sa prin lărgirea posibilităților de opțiune, conținutul Învățământului universitar tinde să-și asume și formarea unor competențe și abilități, prin includerea stagiilor de practică profesională În planurile de Învățământ. Această concepție nouă asupra conținutului Învățământului superior a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al cooperării sau raționalității), deschiderea semioticii spre probleme logico-filosofice, tot acest "pragmatic turn" ce caracterizează evoluția actuală a științelor limbajului oferă repere pentru o abordare mai complexă și riguroasă a practicii științifice, pentru o fundare interdisciplinară a acestei practici, pentru joncțiunea fecundă limbaj/gîndire/acțiune. 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare Epistemologie a simțului comun, pod între natură și cultură (cf. ultimul congres internațional al IASS International Association for Semiotic Studies din 1997 a fost simptomatic intitulat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sociale a semnelor pentru că a face semiotică înseamnă a face critică socială, a influența dezvoltarea societății. Importantă practică socială și chiar politică, semiotica se poate constitui ca un mod activ de intervenție asupra socialului și culturalului. Văzută ca o "diseminare interdisciplinară" de Umberto Eco sau ca o "conștiință semnică" (Alessandro Serpieri) ce trece prin toate sistemele modelatoare începînd cu cel al limbajului și terminînd cu întreaga cultură, semiotica este o fascinantă deschidere (nu întîmplător unul din primele tratate de semiotică literară
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
faptul că fiecare știință implică procese semnice, semiotica devine o metadisciplină avînd celelalte discipline drept obiect de studiu, fie că acestea studiază ele însele procese semnice (medicina, științele sociale), fie că nu (fizica, chimia). Această postură metadisciplinară este necesarmente și interdisciplinară, implicînd dialogul semiotică/teoria sistemelor, se-miotică/teoria informației, semiotică/științele comunicării, semiotică /hermeneutică. De aceea s-a vorbit de semiotică explicită (lucrarea de față inter alia) și de semiotică implicită practicată după modelul Monsieur Jourdain de fiecare dintre noi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]