849 matches
-
iau În considerare aspectele corelate somato-psihice. Ele se Întemeiază pe observațiile privind tipul constituțional. Din acest motiv ele au, În primul rând, o semnificație dominant psihobiologică. Tipurile morale depășesc Însă cadrul somato-psihic. Ele se Întemeiază pe valoarea individului rezultată din interiorizarea valorilor morale, culturale și spirituale care-l definesc. În acest sens, aceste tipuri caută ca să vadă ce este persoana umană dincolo de natura constituției sale somato-psihice. Tipurile morale au o altă semnificație, și ele privesc omul ca persoană. Spre deosebire de tipurile constituționale
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
devenind persoană umană (ființă valoricăă. Nu trebuie Însă trasată o linie de separație absolută Între tipurile psihologic-constituționale și tipurile moral-valorice. Orice individ este un tip constituțional prin natura și structura sa genetică, dar el devine un tip moral numai prin interiorizarea valorilor moral-spiritual-culturale ale unui model. Dacă În psihologie tipurile sunt constituționale, de natură psihogenetică, În psihologia morală tipurile sunt asimilate, sau, mai exact, ele sunt grefate pe un anumit teren de dispoziții ale unui individ, motiv pentru care se consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât „a-fi-conform-cu-oanumită-valoare”, dar nu cu orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor sunt de acord În a recunoaște existența unei conștiințe de imitație care se raportează la „conștiința valorii modelului de imitat” (E. Dupréel, P. Guillaume, I. Gobryă. Este absolut clar faptul că, pentru a ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire morală. Care este consecința interiorizării valorilor moral-spirituale și culturale de către o persoană? Ele vin Întotdeauna să se suprapună peste tipul constituțional somatopsihic al individului. Tipul psihologic este constitutional. Tipul moral este intern, spre deosebire de cel psihologic, care este extern. El constituie matricea spațiului sufletesc și spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a persoanei. Nu numai tipul de persoană este cel care atrage sau respinge, ci și viața acesteia constituie un factor de referință pentru ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cetățean, persoană socială, parte a cetății sale. Trecerea de la physis la polis va adăuga omului o nouă dimensiune naturii sale, pe lângă cea sufletească, și anume dimensiunea morală. Impunând legile sale omului, cetatea Îl va educa În spiritul său, civilizându-l. Interiorizarea de către om a acestor legi ale cetății, resimțite ca o obligație, va fi urmată În mod implicit de răspunderea individului În fața cetății și a semenilor săi. Din acest moment apar și Încep să funcționeze normele morale care reprezintă latura spiritual-umană
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
umane. Cu toate acestea, tipurile de forță sufletească nu sunt numai „constituții psihomorale”. Dincolo de caracterul lor natural, ele sunt, În egală măsură, rezultatul educației, al procesului de formare morală a individului. Ele se dezvoltă sub influența modelelor, a imitației și interiorizării unor sisteme de valori morale de către persoana respectivă. Aceste valori pot marca tipologic persoana, influențându-i În sensul acesta direcția de evoluție În viață. Puterea sufletească Am arătat mai sus că trebuie să facem distincția Între forța sufletească, care este
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o psihologie a acordului interuman, care se stabilește dincolo de aspectele formale ale Întâlnirii, ca punere față-n față a două persoane. Comunicarea, În psihologia morală, este o interiorizare reciprocă a două persoane. Ea stabilește o ambianță comună Între acestea și devine un veritabil spațiu al Întâlnirii, care le este propriu. Relațiile interpersonale din sfera psihologiei morale pot avea un caracter pozitiv, de cooperare, sau un caracter negativ, de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asemenea categorie de indivizi. Regretul este legat de conștiința morală, care judecă Eul personal pentru faptele sale. Prin urmare, este absolut indispensabilă prezența unei conștiințe morale În persoana respectivă, care să judece. Această conștiință morală se formează prin educație, prin interiorizarea unor valori morale și prin imitarea unor modele pozitive, care să favorizeze formarea unui supraeu. Absența acestor valori, a modelelor pozitive, sau, ceea ce este cu mult mai grav, existența unor modele negative, poate duce la formarea unei conștiințe pervertite, Înclinată
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-și realizează plăcerea. Persoana imorală este o persoană cu un eu slab și cu o conștiință perversă. Etosul acesteia este slab. El nu poate forma un caracter puternic, echilibrat și responsabil. Acest tip de personalitate se structurează prin imitarea și interiorizarea unor modele umane negative, neajungând niciodată la starea de maturitate, care să-i confere capacitatea de a discerne binele de rău, ceea ce trebuie făcut și este permis, de ceea ce nu trebuie făcut și nu este permis. Imoralistul este persoana perversă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Sănătatea trupească este dată de acel echilibru lipsit de excesele dorințelor și ale plăcerilor fizice. Sănătatea sufletească este dată de liniștea și starea de echilibru interior a vieții psihice. Sănătatea morală este dată de fericirea pe care o conferă individul interiorizarea valorilor morale, a virtuților. Dobândirea unei asemenea stări de sănătate presupune Însă un efort permanent din partea persoanei, o atitudine activă, așa cum vom arăta În continuare. Atitudinea activă și cea pasivă Orice persoană are o anumită atitudine față de propria sa viață
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
capacitățile psihice ale acesteia? Nu. Trebuie ca, dincolo de aceste aspecte formale de manifestare pur exterioară, să căutăm a vedea și altceva. Acest altceva este dat de natura valorilor morale pe care individul le-a asimilat prin educație, prin imitația și interiorizarea unor modele pozitive, elemente care vor contribui la formarea supraeului său moral. Atitudinea față de viață, modalitatea de a-ți construi și conduce propria viață, nu este numai o chestiune de ordin vital-biologic, de capacități psihologice, ci, În primul rând, una
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dizolvată. Destinul se Înscrie În seria valorilor spirituale ale vieții, ca o dimensiune de ordin moral a persoanei umane. A avea un destin fericit sau un destin nefericit este un atribut al individului, o trăsătură a sa, dar aceasta admite interiorizarea destinului persoanei respective, care nu-l mai consideră o dimensiune a vieții sale, ci una situată deasupra vieții. Prin urmare , deși este desprins de timpul lumii, va deveni o dimensiune a timpului interior trăit de persoana umană. Acest aspect al
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va înregistra în momentul în care elementele lui componente vor fi articulate și sudate într‑un tot unitar. Când trăsăturile de personalitate vor fi interpretate ca provenind din exterior, din relațiile și contextele relațional‑situaționale ale omului, altfel spus ca interiorizări ale acestora, iar comportamentele vor fi considerate exteriorizări și obiectivări ale trăsăturilor sau ale actelor cognitive ale individului, abia atunci se va fi realizat o imagine globală, unitară și, totodată, extrem de funcțională. S‑ar crea astfel posibilitatea ca trăsăturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe de altă parte, așteptările individuale ale subordonaților implicați în relația lor cu liderii. Acestea sunt: nevoia puternică de independență; promptitudinea asumării responsabilității în luarea deciziilor; gradul de toleranță a ambiguității; interesul pentru probleme și atenția acordată acestora; înțelegerea și interiorizarea scopurilor organizaționale; cunoștințele și experiențele necesare abordării și soluționării problemelor; măsura în care au învățat să participe la luarea unei decizii bune. Factorii care țin de situație vizează particularitățile situației generale, presiunile mediului. Aici sunt incluse: tipul de organizație; eficiența
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un ușor iz behaviorist, deoarece separă psihologicul (ca reacție internă) de comportamental (ca reacție exprimată, vizibilă, observabilă, măsurabilă). La ora actuală, chiar în psihologia americană comportamentul este înțeles tot mai mult ca o exteriorizare a interiorului, iar psihologicul, ca o interiorizare și sedimentare a exteriorului. Așa încât mai nimerită ar fi desprinderea a două tipuri de reacții polare: fiziologice (obiective) și psihologice (subiective), acestea din urmă putând fi subdivizate în reacții de natură cognitiv-informațională, afectiv-motivațională, psihocomportamentală. Oricum, clasificarea reacțiilor stresante are nu
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Este perioada de „foame intelectuală” sau perioada „de ce’’-urilor. Copilul dorește să știe totul despre tot. Este vârsta când dezvoltarea operațiilor gândirii ( analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea) și exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice, obiectuale, nemijlocite, asigură interiorizarea acestor operații și impulsionează trecerea copilului de la o gândire situativ-intuitivă, preoperatorie, la o gândire concret operatorie cu calitățile ei: suplețe, sensibilitate, organizare, obiectivitate, independență. Deci, de la etapa constatativă, copiii trec treptat la efectuarea de operații pe baza datelor certe obținute
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
numar, și se realizează sinteza șirului numeric. Copilul interiorizează operația de numărare spre 6-7 ani, când numără numai cu privirea obiectele ce alcătuiesc o anumită grupare. Are loc un proces de transpunere a operației externe în operație internă, adica o interiorizare a acțiunii externe și se deosebește numărul la nivel formal. Este pregătit acum contactul perceptiv al copilului cu o nouă noțiune, cea de operație aritmetică . Piaget caracterizează operația aritmetică drept un „ act de gândire ce este pregătit de coordonări senzorio-motrice
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
copilul amplificându-și experiența cognitivă; • dobândirea unei anume structuri matematice să fie rezultatul unor acțiuni concrete cu obiecte, imagini sau simboluri, pentru același conținut matematic; • dobândirea reprezentărilor conceptuale să decurgă din acțiunea copilului asupra obiectelor, spre a favoriza reversibilitatea și interiorizarea operației; • acțiunile de manipulare și cele ludice să conducă treptat spre simbolizare . CAPITOLUL II MULȚIMI 2.1. NOȚIUNEA DE MULȚIME În matematica modernă, un rol important, îl are noțiunea de mulțime. Mulțimea este o noțiune primară. Noțiunea de mulțime joacă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
pentru fiecare copil, rezultatele ar fi aproape nule. În situația când fiecare copil lucrează cu materialul primit, realizând sarcinile cognitive printr-o activitate motorie și intelectual afectivă, poate să-și însușească modelul structurii mintale, care, prin repetare, va conduce la interiorizare. Exercițiile cu material individual desfășurate în cadrul activităților matematice, asigură formarea acțiunilor mintale corespunzătoare. 3.4. JOCUL DIDACTIC Încă de la vârsta preșcolară, în condițiile jocului ca activitate dominantă, apar atât în cadrul acestei activități, cât și în forme special organizate, elemente ale
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
grupa mare și pregătitoare și apoi la ciclul primar. 3.6.4. Exercițiul Este o metodă bazată pe acțiuni motrice și intelectuale, efectuate de copii în mod conștient și repetat, în scopul formării de priceperi și deprinderi, al automatizării și interiorizării unor modalități de lucru și a unor algoritmi de calcul. O acțiune poate fi considerată exercițiu numai în condițiile în care păstrează un caracter algoritmic și se finalizează cu formarea unor comportamente automatizate, a unor abilități ce vor putea fi
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
s-a stabilit că slăbirea legăturii între adolescent și societate constituie elementul principal. Componentele acestei legături sunt: atașamentul față de o persoană care să îl motiveze, implicarea în proiecte academice valorizante și care să nu lase prea mult timp liber adolescentului, interiorizarea credințelor că legile trebuie respectate. Originea infracționalității în rândul minorilor se află în transformările profunde care au alterat funcțile familiei, ale școlii, ale comunității și care au redus radical rolul formativ al părinților, în raport cu copiii, atât în primii ani de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pierderea treptată a sentimentelor, a armoniei existente în primii ani de căsnicie. Partenerii petrec puțin timp împreună, manifestă dezinteres pentru preocupările celuilalt, dar îi leagă interesul pentru creșterea copiilor. Faptul că părinții nu se ceartă în prezența copiilor determină o interiorizare mai mare a atitudinilor antisociale ale minorilor, procentul fiind 68,4%. Căsnicia pasiv-cordială se deosebește de căsnicia devitalizată prin aceea că pasivitatea caracterizează de la început relația. Acest fapt se poate datora direcționării interesului spre alte activități, sau datorită personalității partenerilor
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
proprie ca să rezolve în chip viabil o problemă pusă, la un moment dat, de evoluția prozei moderne. Era nevoie de noi formule narative care, deschise către interioritate, să transgreseze limitele subiectivității individuale (ori pluriindividuale) și, în cele din urmă, depășind interiorizarea individualist-subiectivă (devenită la un moment dat un nou canon), să reia contactul cu realul, fiind în stare să exprime situații și întâmplări extrase din sfera concretului. Astfel de formule s-au găsit, iar una pare să fie cea acreditată și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]