846 matches
-
o psihologie a Întâlnirii și comunicării dintre două sau mai multe persoane, este o psihologie a acordului interuman, care se stabilește dincolo de aspectele formale ale Întâlnirii, ca punere față-n față a două persoane. Comunicarea, În psihologia morală, este o interiorizare reciprocă a două persoane. Ea stabilește o ambianță comună Între acestea și devine un veritabil spațiu al Întâlnirii, care le este propriu. Relațiile interpersonale din sfera psihologiei morale pot avea un caracter pozitiv, de cooperare, sau un caracter negativ, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asemenea categorie de indivizi. Regretul este legat de conștiința morală, care judecă Eul personal pentru faptele sale. Prin urmare, este absolut indispensabilă prezența unei conștiințe morale În persoana respectivă, care să judece. Această conștiință morală se formează prin educație, prin interiorizarea unor valori morale și prin imitarea unor modele pozitive, care să favorizeze formarea unui supraeu. Absența acestor valori, a modelelor pozitive, sau, ceea ce este cu mult mai grav, existența unor modele negative, poate duce la formarea unei conștiințe pervertite, Înclinată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-și realizează plăcerea. Persoana imorală este o persoană cu un eu slab și cu o conștiință perversă. Etosul acesteia este slab. El nu poate forma un caracter puternic, echilibrat și responsabil. Acest tip de personalitate se structurează prin imitarea și interiorizarea unor modele umane negative, neajungând niciodată la starea de maturitate, care să-i confere capacitatea de a discerne binele de rău, ceea ce trebuie făcut și este permis, de ceea ce nu trebuie făcut și nu este permis. Imoralistul este persoana perversă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Sănătatea trupească este dată de acel echilibru lipsit de excesele dorințelor și ale plăcerilor fizice. Sănătatea sufletească este dată de liniștea și starea de echilibru interior a vieții psihice. Sănătatea morală este dată de fericirea pe care o conferă individul interiorizarea valorilor morale, a virtuților. Dobândirea unei asemenea stări de sănătate presupune Însă un efort permanent din partea persoanei, o atitudine activă, așa cum vom arăta În continuare. Atitudinea activă și cea pasivă Orice persoană are o anumită atitudine față de propria sa viață
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
capacitățile psihice ale acesteia? Nu. Trebuie ca, dincolo de aceste aspecte formale de manifestare pur exterioară, să căutăm a vedea și altceva. Acest altceva este dat de natura valorilor morale pe care individul le-a asimilat prin educație, prin imitația și interiorizarea unor modele pozitive, elemente care vor contribui la formarea supraeului său moral. Atitudinea față de viață, modalitatea de a-ți construi și conduce propria viață, nu este numai o chestiune de ordin vital-biologic, de capacități psihologice, ci, În primul rând, una
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dizolvată. Destinul se Înscrie În seria valorilor spirituale ale vieții, ca o dimensiune de ordin moral a persoanei umane. A avea un destin fericit sau un destin nefericit este un atribut al individului, o trăsătură a sa, dar aceasta admite interiorizarea destinului persoanei respective, care nu-l mai consideră o dimensiune a vieții sale, ci una situată deasupra vieții. Prin urmare , deși este desprins de timpul lumii, va deveni o dimensiune a timpului interior trăit de persoana umană. Acest aspect al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un alt fel de determinism? Suntem înclinați să admitem faptul că atât echilibrul, cât și dezechilibrul psihic țin de o anumită „dispoziție interioară”, de un anumit „potențial energetic” al persoanei umane structurat genetic, neuro-psihofiziologic, dar și consolidat prin educație, instrucție, interiorizarea valorilor morale, religioase, imitarea unor modele pozitive (familie, școală, societate etc.). Aceste aspecte despre care am mai tratat și cu alte ocazii (v. C. Enăchescu, Tratat de Psihopatologie), reprezintă un îndreptat, cu ajutorul căruia putem înțelege și explica atât sănătatea mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ființă a normelor valorice”. Reprimarea pulsiunilor primare și ulterior remodelarea acestora (nevoi, pulsiuni, trebuințe etc.) în formele sublimate ale valorilor socio-culturale și moral-spirituale va avea un efect direct, profund și continuu asupra formării, sau mai exact a „civilizării”, persoanei umane. Interiorizarea sistemului de norme și valori ale modelului socio-cultural impus de „viața în cetate” va reprezenta un complex de „interdicții” normative cu caracter de frustrări în plan sufletesc. Acestea vor opera schimbări importante în sfera sănătății mintale, dar în egală măsură
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situații, care ne amintesc, într-o anumită privință, „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. Acestea sunt următoarele: A) „constrângere-securitate”, în care situația este de așa natură încât nu poate fi evitată, dar este totuși estimată într-un context securizant, care permite interiorizarea și obișnuința; B) „securitate-libertate”, ce reprezintă situația cea mai protejată, trăită în deplină securitate, care permite o punere la distanță eventuală, un dozaj al constrângerii și libertății; aceasta este situația de „învățare școlară”; C) „libertate-insecuritate”, în cazul căreia teama se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obișnuința; B) „securitate-libertate”, ce reprezintă situația cea mai protejată, trăită în deplină securitate, care permite o punere la distanță eventuală, un dozaj al constrângerii și libertății; aceasta este situația de „învățare școlară”; C) „libertate-insecuritate”, în cazul căreia teama se opune interiorizării sau asimilării situațiilor ce se impun individului în mod absolut; D) „insecuritate-constrângere”, care este situația cea mai patogenă, ce prezintă maximul de vulnerabilitate, în cursul căreia adaptarea se dovedește a fi extrem de dificilă; imposibilitatea de a se distanța de contextul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu inhibiție și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către viitor, un sens progresiv și creator; din acest motiv, aspectele patice ale vieții apar ca „obstacole”, ca forme de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultural etc.; e) funcția educativă este corelată celei culturale; aceasta reprezintă o acțiune dirijată, inetențională și activă; ea are ca obiectiv final adaptarea și integrarea eficientă a individului în societate; în acest proces rolul esențial revine „modelelor paternale”, imitării și interiorizării acestora de către copii; funcția educativă are marea importanță de a oferi un „model de identitate” copiilor și adolescenților, corelându-se în această direcție cu funcțiile psihologică și morală ale familiei; f) funcția psihologică a familiei are un caracter deosebit de complex, constând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru copii. Se cere dăruire de sine și inteligență. Se cere ca acela care educă să fie o persoană educată și cultivată, pentru a putea servi la rândul său ca model celorlalți și a-i instrui intelectual. Aceasta presupune o interiorizare temeinică a unui sistem de valori, dublată de o capacitate metodică de formare a personalității elevilor în conformitate cu aceste principii valorice. Iată, prin urmare, că „a fi educator” este un lucru foarte greu, care presupune și o mare responsabilitate morală. Ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mecanism de condiționare, conduite reflexe, inițial condiționate prin asociație (stimul-răspuns) și ulterior devenite, prin „însușire repetată”, forme de conduită automată, nereflexivă. În felul acesta, mecanismele psihologice ale manipulării prin persuasiune devin modele similare cu „reflexele condiționate” de factură experimental pavloviană. Interiorizarea „condiționării” ajunge cu timpul „obișnuită” și ulterior „necesitate” în sensul de dependență de stimul (manipulare). Între instituțiile sociale (grupurile de putere) și mase (grupele de indivizi) se interpun „obiectele de consum”. Viața se centrează și se reduce la nevoi și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie le vor imita, fie vor adopta conduite contrarii; imitația modelelor este, de cele mai multe ori, îndreptată către „modelele negative” care cultivă violența sau servilismul și care, prin aceasta, duc la succes imediat și nu necesită un efort de învățare sau interiorizare. Rezultă din cele de mai sus că procesul de instituționalizare nu poate oferi un „sistem de valori pozitive”, întrucât, prin caracterul său represiv-castrator, el îndepărtează, pe de o parte, de valori persoanele instituționalizate, iar pe de altă parte, dezvoltă atitudini
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a situațiilor conflictuale, a dezvoltării unor stări de dependență și regresiune, a complexelor la persoanele instituționalizate; e) dezvoltarea unor motivații pozitive prin orientarea celor instituționalizați către lume, în scopul formării și recuperării acestora; f) dezvoltarea și consolidarea Eului personal și interiorizarea unui sistem de valori sufletești și morale la persoanele instituționalizate, prin oferirea unor „modele” pozitive; g) existența unor contacte permanente cu lumea ale spațiului instituționalizant, în scopul „deschiderii” care să anuleze sau cel puțin să atenueze „traumatismul instituționalizării”. Secțiunea V
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mentorului. c) Realizarea lecției: * conținutul științific al acesteia; * calitatea didactică a traducerii adecvate a conținutului, în cazul activităților de învățare vizînd înțelegerea temei și a specificului domeniului; * calitatea didactică a exersării conținului în aplicații, în cazul activităților de învățare vizînd interiorizarea informației, formarea de competențe specifice; * volumul și diversitatea activităților de învățare, teoretice și aplicative; * claritatea și coerența întregului demers didactic; * calitatea exprimării, comunicarea cu elevii; * gestionarea relației cu elevii; * gestionarea timpului; * organizarea activității; * valorificarea educativă a conținutului informațional, în perspectiva
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
corectate prin evaluare și prin intervenții punctuale. Numărul și corectitudinea exersărilor cresc șansa formării competențelor adecvate. Evaluarea presupune anumite repere, pretenții, pe care studentul le cunoaște de la Didactica specialității. Prin lecție nu i se cere studentului decît să facă dovada interiorizării informației didactice, cu ineditul contextului, prezența clasei de elevi, ce presupune un efort de adaptare socială. Așadar analiza lecției reprezintă o discuție, prin prizma reperelor didacticii aplicate, asupra unei prestații concrete. În această discuție studentul nu are motive să fie
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
a consilierii. Frustrat în necesitățile și interesele sale datorită problemelor existențiale cu care se confruntă, clientul așteaptă în mod conștient sau nu de la consilier, în primul rând o susținere afectivă; Susținerea cognitivă reprezintă identificarea de către consilier a mecanismelor cognitive (înțelegerea, interiorizarea, conștientizarea, problematizarea) care pot constitui pârghii pentru rezolvarea problemelor clientului; Susținerea volitiv decizională prin creșterea și întărirea încrederea clientului în capacitatea sa de a lua hotărârea optimă pentru el.; Descărcarea emoțională (catharsisul) este principiul prin care orice formă de intervenție
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
proprie ca să rezolve în chip viabil o problemă pusă, la un moment dat, de evoluția prozei moderne. Era nevoie de noi formule narative care, deschise către interioritate, să transgreseze limitele subiectivității individuale (ori pluriindividuale) și, în cele din urmă, depășind interiorizarea individualist-subiectivă (devenită la un moment dat un nou canon), să reia contactul cu realul, fiind în stare să exprime situații și întâmplări extrase din sfera concretului. Astfel de formule s-au găsit, iar una pare să fie cea acreditată și
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
și coeziune, echilibru, nivel înalt de adaptare și integrare, cadru relațional optim, afecțiune, sprijin, colaborare, cooperare, etc.”(Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan, 1991). Părinții oferă copiilor modele dintr-o dublă perspectivă, conjugală și parentală. Astfel, prin observarea acestora, prin imitație, prin interiorizarea lor și prin interacțiunile zilnice se formează personalitatea maritală și cea conjugală proprie, în strânsă legătură cu modelele de rol familiale avute în mica copilărie, dar și pe parcursul formării personalității. Un indicator al tipului de model care va fi adoptat
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
succese, de dorințe împlinite, de poziția bună sau recunoașterea pe care o avem în societate. În cultura iudeo-creștină stima de sine ridicată apare constant asociată cu egoismul și culpabilitatea. În psihanaliză stima de sine este considerată a se dezvolta prin interiorizarea imaginilor parentale și identificarea cu acestea, ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea pierderii/ scăderii exagerate a stima de sine și apariția panicii traumatice. Stima
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
se autoamăgește pentru a se proteja. Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind confundată în evoluția să cu dezvoltarea conștiinței morale. Stima de sine acționează la nivelul psihicului prin procesele de identificare, interiorizare și adaptare (Tap, 1998). Ch. Cooley (1998) avansează o ipoteză conform căreia stima de sine este o construcție socială. Evaluarea propriei persoane este dirijată de interacțiunile sociale și lingvistice cu cei din jur, începând încă din copilărie. Cei din jur
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
asupra spiritului, optimizându-l. c) subiectul-țintă folosește el însuși imaginea, povestea, pilda în alte situații, multiplicând efectele, atât asupra lui, cât și a celorlalți; este ca o sămânță din care crește un spic întreg. 4. Este frumoasă, asigurând acceptarea și interiorizarea necondiționată, pozitivând; 5. Este subtilă, folosind simboluri, și eficace, având vigoarea spiritului. Manipularea și liberul arbitru Manipulare înseamnă să impui, ori să convingi pe cineva, să facă ceva, ce calcă liberul lui arbitru, ceva, în care tu ai interesul major
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
mănăstire scufundată într-un iezer, / ca o lacrimă în ochiul din creștet, / Înmulțeam peștii din albiile moarte, / Pâinea din grâul de piatră, / Și sângeram cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri). Lirismul conjugă interiorizarea ideilor cu apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S. cartografiază traseele ascunse prin care lirismul epic, cu ecouri din Walt Whitman, transformă realitatea într-o configurație
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]